2,615 matches
-
unii altora paharele de șampanie. I-am auzit pe părinții mei cum i se prezentau lui Kelly, În timp ce Courtney Îi vorbea mamei Penelopei despre clubul nostru, iar Simon le spunea bancuri lui Michael și Megu. Stăteam pur și simplu acolo, savurând totul, când Will Își trase scaunul lângă mine. —O seară deosebită, nu? Întrebă el În clipa când se așeză. Ai fost surprinsă? — Total surprinsă! Will, cum ai putut să nu-mi spui că tu și cu Simon sunteți În spatele proiectului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Buzz chicoti, pretinse că are un acces de tuse, se întoarse spre Johnny Stompanato și-i șopti: — Sifakis și Lucy Whitehall. Ține-ți gura. Mickey îl bătu pe spate și îi întinse un pahar cu apă. Buzz continuă să tușească, savurând expresia de pe fața lui Stompanato: un Adonis metamorfozat într-un școlar prins copiind, cu freza lui umflată și perfect uleiată gata să se ofilească de frică. Palmele peste spate date de Cohen deveneau tot mai grele. Buzz luă o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ei scuturau din cap revoltați și demonstrau cât mai departe de el, dezgustați de faptul că trebuie să stea alături de un șobolan comunist și trădător. Danny mărșălui cu pancarta ridicată, strigând cu toată convingerea „ROȘII AFARĂ!” și în același timp savurând șopârla pe care o lansase. Omul Cameră începu să funcționeze și totul părea în regulă și sub control, de parcă Danny ar fi dat peste cap patru păhărele și n-avea nevoie de un al cincilea, de parcă ar fi fost născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
l-a auzit pe Gordean discutând cu una dintre gorilele lui. Codoșul, expert în homosexuali, a zis „Polițistul o să recunoască și el ce-i cu adevărat. Sunt sigur de asta”. A doua zi Coleman a pătruns în apartamentul lui Danny, savurând momentul. N-a văzut nimic care să amintească de vreo femeie, nimic altceva decât un apartament mult prea ordonat și impersonal. Atunci Coleman a știut și a început să simtă o identificare completă, o simbioză cu Upshaw. În seara aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai sus de Ilișești, unde Ștefan dăduse o bătălie grea, căci pădurea era plină de trupuri ciopârțite. Apoi am alergat spre Cetatea de Scaun și am ajuns Într-un moment pe care doar un corrrespondente di guerra l-ar putea savura: oastea otomană se retrăsese din jurul cetății, iar porțile tocmai se deschideau. Vlad și-a alăturat calul de cel al lui Ștefan. Cei doi s-au privit, fără să-și spună nimic. Simpla lor alăturare spunea totul: doi domnitori, de aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o curea de piele, tușind și răsuflând greu, șuierând ca un asmatic. Se pare c-o face atât din plăcere cât și din datorie și se achită de sarcina asta metodic, fără să se grăbească, ca un om bogat care savurează un platou de mâncăruri gustoase. Pran țipă și strigă după ajutor, dar Balraj îl ignoră, lovindu-l cu putere, ritmic, până când respirația sa greoaie se transformă într-un geamăt continuu, înfundat, după care se oprește, scuipă pe podea și pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să te uiți la aceste văi ale trecutului? Ce dovadă mai bună că ai locul tău propriu, că ai ajuns la sfârșitul călătoriei tale? Ascultându-i pe cei doi Chapel, el își potrivește trupul în posturile lor pline de încredere, savurează gustul de prună dulce al tihnei lor. Își aude vocea englezească cerându-i lui Star niște sos de hrean și cu o anumită mirare urmărește cum degetele ei apucă vasul și i-l întinde. S-a terminat prea repede, li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
te înfrupți. Te bați acuma pentru dreptul tuturor. Dar, cînd vei apuca ciolanul, o să pretinzi dreptul pe care îl are luptătorul de a se retrage cu prada sa. Meritul își va lua astfel ce i se cuvine căci, pentru a savura un os, nu e nevoie de tovarăși. Și cîte un ciolan la fel de mare pentru fiecare iar nu se poate... Cu amărăciune, Aizic exclamă: - Am avut un frate, domnu’ Goilav. A plecat în Spania șacolo a fost împușcat. - Moartea lui nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
devreme. Să ne retragem la Obata. Cu această decizie luată rapid, trecură la miazăzi de Pădurea Hakusan și intrară în Castelul Obata, în timp ce soarele era încă sus pe cer. După ce aduse întreaga oaste în Castelul Obata și închise porțile, Ieyasu savură, pentru prima oară, marea victorie a zilei. Privind în urmă, era satisfăcut că bătălia de o jumătate de zi fusese desfășurată fără cusur. Ofițerii și soldații își găseau mulțumirea în fapte ca luarea primului cap sau înfigerea primei lănci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
târziu. Hideyoshi nu avea nici o cale de a-și revărsa furia, care îi ardea aprinsă în culoarea feței. Rapoartele iscoadelor spuneau același lucru: Castelul Obata își închisese porțile și se arăta liniștit, dovadă că Ieyasu se retrăsese deja înăuntru și savura calm victoria militară a zilei, în timp ce se odihnea. În toiul complexelor sale trăiri, Hideyoshi bătu din palme fără să-și dea seama, felicitându-l pe Ieyasu: — Ăsta e Ieyasu! Are o iuțeală remarcabilă. Se retrage într-un castel și închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și pentru alții”, iar securiștii l-au încolțit de multe ori, terorizându-l psihic. Ieșit la pensie acum 32 de ani, bătrânul profesor trăiește într-o casă din Bârlad, și fiecare zi este pentru el un motiv de bucurie, pentru că savurează căldura fiecărei raze de soare și trăiește în liniște, în lumea cărților și a amintirilor. Un colț de rai într-o curte mică, străjuită de meri înfloriți, alintați de vântul care scutură petalele florilor peste lăcrămioarele sădite la rădăcinile lor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Mălin, vestitorul Revoluției Am în față o carte document cu mărturii cutremurătoare. Dl. Ion N. Oprea, autorul, mi-a trimis-o cu gândul de a-mi face o bucurie și nu s-a înșelat. Nu greșesc dacă spun că am savurat cu interes tot mai sporit conținutul documentar din presa timpului nostru. Ca un adevărat Sisif, autorul mărturisește clar: „Am colecționat precum arhivarul, arheologul sau bibliotecarul, manuscrise, materiale de proză, imagini, informații publice, aducându-le la vedere pentru ca dumneavoastră să cunoașteți
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
psihic-intelectual - Har Domnului! În a treia zi de Paști, cu un soare strălucitor și multă-multă lumină în jur și în sufletul meu, stau și admir frumusețea colțului de rai în care mă aflu, rai făcut cu mâinile mele. Admir și savurez mirosul puternic al ultimelor zambile la care se adaugă o altă suavitate a parfumului floral al cireșilor, vișinilor, merilor, perilor și prunilor la care se va adăuga curând și cel al viței de vie, iar spre sfârșitul lui aprilie și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
umidității în solul nisipos, în al treilea an, pe ramura sudică, mai însorită deci, au apărut primele buchețele de flori albe, parfumate. Mă uitam cu dragoste la aceste flori din care au rezultat doar 10-15 cireșe, pe care le-am savurat cu mare mulțumire. Apoi, an de an, pe măsura dezvoltării, au apărut tot mai multe fructe pe numeroasele ramuri care s-au format pe acele patru ramuri principale. Când s-a înălțat și mai mult, culegeam cu grijă numai fructele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Zâmbindu-mi, a așezat totul pe șervetul întins... --Ia să gustăm noi întâi din licoarea asta, fiule. În timp ce turna în păhăruțe, am simțit miros de fragi și nu de zmeură, cum bănuiam. “Mare meșter e bătrânul” - am gândit eu în timp ce savuram băutura. Călugărul mă urmărea cu ochii mijiți a bucurie. După ce a socotit că m-am pătruns de gustul și aroma băuturii, m-a îndemnat molcom: --Acum hai să întrebăm de sănătate străchinile astea. Am început să mănânc și am rămas
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
focoși...Bătrânul așază ulcica pe masă și mă întreabă din priviri: „Ei, cum ți se pare băutura, fiule?” Păi, strașnic ucenic ai avut, sfințite printe. Am avut noroc, pentru că tot atât de bine se putea ca eu să vorbesc, eu să aud... Savurăm băutura pe îndelete. Bătrânul - se vede bine - este în al nouălea cer. Privește adesea spre ușița închisă, dincolo de care se află fostul lui ucenic. Un zâmbet luminos îi stăruie pe chip. Când vraja momentului s-a risipit, ne ridicăm - cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
eu ceaiul în locul lor! Apoi, pe când sorbeau cu toții ultimele picături cu o relaxare de-a dreptul insuportabilă, m-am oripilat văzând că apucau din nou ceainicul și-și turnau o a doua ceașcă de ceai pe care începeau s-o savureze cu o plăcere lenevoasă. OK, mi-am spus nervoasă, poate după a doua ceașcă? însă minutele se scurgeau, al doilea rând de cești fusese deja băut și toată lumea își aprindea o nouă țigară și își turna o a treia ceașcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
acolo. Dar poate că aș fi fost și mai bucuroasă dacă aș fi dat ochii cu vreo câteva vedete și aș fi stat puțin de vorbă cu ele. După cartofii prăjiți și tot restul, a venit prăjitura. John Joe a savurat-o corespunzător. îmi închipui că l-au auzit până și în Peru. în timp ce eu mă transformam într-un pachet de nervi, imaginându-mi cum John Joe e torturat, puloverul maro care stătuse lângă mine s-a ridicat și în locul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu talia ridicată care îi ajungeau aproape pe piept - unul din trucurile pe care bărbații plinuți le folosesc într-o încercare inutilă de a-și ascunde burțile proeminente. După felul cum arăta Dermot, Chaquie nu era singura din familie care savura din când în când câte un Baccardi cu Cola-Cola. în timp ce mă holbam la el încercând să-i găsesc ceva defecte, am observat că are mâini mici și, mai rău decât atât, picioare mici. Cu greu îi vedeai pantofii de sub tivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Evident că a doua zi n-am putut să mă duc la serviciu. Eliberată de sentimentul de vină, fiindcă, măcar de data asta chiar îmi era rău, am mai luat un pumn de pastile și m-am pregătit să-mi savurez ziua liberă. Și a fost o zi bună. Plutind, în mod plăcut, din cauza analgezicelor și a umidității, m-am uitat la Geraldo, la Jerry Springer, apoi la Oprah și după aceea la Sall Jessy Raphael. Am mâncat o cutie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de cea pe care o folosise ca s-o convingă pe Brigit. Era un ton plin de subînțeles care m-a făcut să mă simt ca și cum aș fi mâncat deja din înghețata pe care mi-o adusese. Dar nu puteam savura senzația pentru că eram conștientă de prezența lui Daryl, care rătăcea prin încăpere trăgându-și nasul. — A, bună, Luke, am spus stânjenită. Nu te așteptam. Din clipa în care cuvintele mi-au părăsit buzele, mi-am dorit să nu le fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
m-am îmbărbătat. îl doream așa de tare încât am început să transpir. într-un final, simțind în stomac niște furnicături ciudate de parcă un roi de fluturi ar fi ieșit din cocon, am reușit să-mi înclin capul către el, savurând parfumul curat, de detergent pe care-l degaja cămașa lui. Nu miroase ca Luke, mă gândeam leneș. Atunci am simțit cum durerea mă împunge, dar asta numai până când mi-am amintit că și Chris era la fel de delicios ca Luke. Amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-l împing și să fug afară, o amorțeală splendidă și furnicătoare a început să-mi cuprindă buza și o jumătate din față, radiind în exterior cu degete liniștitoare. Am fost inundată de un val de euforie. Adoram senzația aia. Am savurat-o, întinzându-mă relaxată pe spătarul scaunului. Ce lucru minunat era novocaina! Nu-mi doream decât să fie folosită asupra întregului meu corp. Și asupra sentimentelor mele. Dar valul acela de euforie n-a durat prea mult. Mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în urma ei. Care e problema ei, m-am întrebat convinsă că dreptatea era de partea mea. Nu ea era cea care tocmai fusese concediată! Mă simțeam de parcă cineva mi-ar fi presărat sare pe răni. M-am aruncat pe canapea, savurând binemeritatul moment în care aveam dreptul să-mi plâng de milă. întotdeauna fusesem de părere că în univers există o cantitate limitată de noroc. Iar Brigit tocmai pusese laba pe întreaga cantitate alocată apartamentului nostru. Mie nu-mi mai rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ei de vacă îngâmfată ce era! Am deschis toate dulapurile în căutarea unei sticle de rom pe care eram sigură c-o văzusem undeva, dar atunci mi-am amintit c-o băusem cu o seară înainte. Rahat, m-am gândit, savurându-mi ghinionul. în absența unor substanțe artificiale de înveselire, am încercat să mă consolez gândindu-mă că Brigit urma să nu mai aibă nici un fel de viață, c-o s-o muncească pân-o s-o bage în mormânt, că o carieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]