40,625 matches
-
dispri șopârlă mai știu eu că vietatea asta își lasă coada slobodă la nevoie și pe-aici ți-i calea. Îi crește ei alta la loc ... Pi când fetei, Ioane, di-o fi să-i crească odată coadă, nu mai scapă di ea cât trăiește, băiete ... Și eu, cu fata me', n-am să pățesc asta, nici dac-aș fi prostu' satului!... Horele la Delenii de Sus începeau după-amiaza, cam după ce vitele cele mari, îndată ce-și primeau tainul din miezul
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
acesta remarca faptul că„Theodor Răpan, evoluând nespectaculos, dar sigur, se impune ca unul dintre poeții rafinați și discreți ai tinerei generații”, în 1984, în aceeași revistă, „Luceafărul”, Artur Silvestri conchidea sec: „Oricum, de Theodor Răpan poezia românească nu va scăpa!” Ceea ce, o să vedeți, s-a și întâmplat... Urmărindu-i parcursul literar, distingem trei etape în evoluția sa. O primă etapă este cea în care a publicat următoarele șase cărți: Hohotul apelor (1975), Privind în ochii patriei (1986), Așa cum sunt (1989
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
nu sunteți Dumnezeu? întrebă Valeria revenită pe pământ din halucinațiile ei. -Dumnezeu? Poate, că da! Aici, în acest cuib de cuci, cred că sunt ca și un Dumnezeu al sufletelor pierdute în refugiile invocate de ele însele...oamenii fug să scape, și cel mai apropiat loc este adâncul neștiut al sufletelor lor...uneori, însă e periculos.Există riscul neîntoarcerii...vorbim diseară. Odihnă plăcută! Valeria murmură un ''noapte bună'' abia șoptit. Îi era teamă să nu fie iar unul din visele ei
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/Lacrima_de_sub_zapezi_fragment_de_roman_violetta_petre_1336904641.html [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
frunze și-apoi rodul, Ferindu-l de urgii ori de sminteala Hultanilor cu cioc, ori de norodul Ce-ar fi voit să-i fure-agoniseala. Căci poama sa, nu-i una oarecare, Ci darul sfânt, menit numai fetiei Ce ne-a scăpat de greaua încercare, De-a vrescui sub arșița pustiei. De n-o veni, l-or veșteji brumare Și viscole din calea veșniciei, La fel cum vremea trece în uitare Înaltul zbor sub plasa coliviei. *** Ciclul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu
COPAC CU RAMURA BETEAGĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422430987.html [Corola-blog/BlogPost/379953_a_381282]
-
cu lift pentru trăiri" (pronume de singurătate, pag.9 );”teatrul umbrelor de femeie iese din fabrici / blindatul verde al salubrității încarcă muniție / câinele satanist trece cu altă pisică în dinți/ niște plopi înghit negură și eliberează jazz / în scopuri care scapă înțelegerii celor vii” (eu tu praful,pag.24); “cred că îți șterg poza de optișpe mega / a început să se deschidă într-o parte / sunt nebun după tipele cu colțurile gurii lăsate dar / procesorul fierbe” (ador femeile cu zâmbet căzut
SCURT TRATAT DESPRE SUNETE de MIOARA BĂLUŢĂ în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Scurt_tratat_despre_sunete_mioara_baluta_1383458259.html [Corola-blog/BlogPost/372284_a_373613]
-
istorie. Si inca ce istorie! Primele impresii Stelian Plesoiu ne-a depanat povestea, așa cum a trăit-o: “A fost o experiență unică și irepetabila. Datorită lor, viața mea a luat o altă întorsătură. O dată ce m-au cunoscut, n-am mai «scăpat» de ei. M-au asaltat cu întrebări: «De unde ești? Ce faci? Ce studiezi?» și mai ales «Ce mai e prin țară?» La început nici nu știam cum să mă adresez. Când i-am spus «domnule», am fost corectat imediat de
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
cu tăieței de casă, cu friptura bine rumenită în cuptor și inegalabilele sarmale! Ei, dar acum vine momentul forteal evenimentului: mirele și mireasa au dispărut... toată lumea aștepta nerăbdătoare să vadă cearceaful! S-a consumat și acest moment... și mireasa a scăpat cu obrazul curat! Dar cu cearceaful... pătat! În cei șapte anialgerieni, au existat multe momente inedite în viața doamnei Stănilă - a avut ocazia să cunoască îndeaproape oamenii și tradițiile lor, să le pătrundă tainele și să le gustevalorile culturale tradiționale
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
și soțul său fusese tot din aceeași localitate cu ceilalți din familia lor. Față de toți aceștia, numai eu eram o excepție. În acea după-amiază, gândul nostru nu era la nuntași sau la cei din curte, ci la modul cum să scăpăm mai repede de gălăgia lor, ca să ne refugiem în intimitatea camerei noastre. Îmbrățișările pasionale, pe furate, mai mult ne creau o stare de neliniște și de agitație, decât ne calmau dorințele nemărturisite. Ne priveam și ne citeam gândurile doar din
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444909424.html [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
în zona coapselor, Genny m-a tras brusc de cap, spunând șoptit: - Eiii!!!... Nu !!!... ce-mi faci? Nu acum... E prea devreme să aflu totul deodată! Sărută-mi buzele care ard de dorință! Vino să te sărut și eu, să scap de focul care arde în mine! Ce mi-ai făcut de ard așa de tare? - Eu? Nimic deosebit. Natura și tinerețea ta lucrează pentru tine. Lasă-te condusă de dorința ta și nu te gândi cu rușine la ce faci
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444909424.html [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
plata, cert e că la ei n-a ajuns. Iar dacă este atât de greu să dai bani statului, vă dați seama că este practic imposibil să-ți recuperezi vreodată banii tăi. 6. Am mai învățat că dacă vrei să scapi de dracu și să faci plățile prin bancă dai de mama dracului. Că la cea mai mare bancă din România poți avea surpriza să ți se spună că nu au ordine de plată și că trebuie să vii cu ele
M-am trezit azi dimineață în Absurdistan și nu știam ce-mi lipsește by https://republica.ro/m-am-trezit-azi-dimineata-in-absurdistan-si-nu-stiam-ce-mi-lipseste [Corola-blog/BlogPost/339104_a_340433]
-
o fumigenă care să distragă atenția de la Legea salarizării. Care și ea nu e decât o fumigenă care ne distrage atenția de la legile grațierii și abuzului în serviciu. Care și ele nu sunt altceva decât niște fumigene care să-l scape pe dl. Dragnea cu cazierul curat. Până atunci, adunați bonuri fiscale. Adevărul e că în Absurdistan un număr mare de concetățeni de-ai noștri i-ar da dlui Dragnea PIN-ul de la card, dacă acesta l-ar solicita, fără să
M-am trezit azi dimineață în Absurdistan și nu știam ce-mi lipsește by https://republica.ro/m-am-trezit-azi-dimineata-in-absurdistan-si-nu-stiam-ce-mi-lipseste [Corola-blog/BlogPost/339104_a_340433]
-
mari nemulțumiri și discordii: „Se vorbește-n dosul ușii, / Că prin țară sunt zâzănii, / Intr-un loc se bat țărușii, / În alt loc se bat țăranii.”/ Apariția noii categorii sociale a patronilor, de după `89 , mai avidă și lacomă, n-a scăpat de înțepăturile critice ale autorului, în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenție oportună, / Prin cele două mâini care le are,/ Cu una ia și cu cealalt-adună”/ Prin sita umorului și satirei lui Teodor Barbu
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
Știi asta. Gabriel nu a răspuns. Era dărâmat sufletește de situația în care se găsea. Îl privea pe comisar ca și când nu‑l vedea. Îl simțea că nu‑i este dușman și avea certitudinea că este singurul om care îl poate scăpa de necazul ce l‑a lovit pe neașteptate. Ar fi vrut să‑i vorbească acum, dar nu a putut. Ar fi vrut să‑l roage ceva, să țipe că nu este vinovat, dar nu a reușit să‑și deschidă gura
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_8_.html [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
știu că-i așa/ Și se uită la tine ca si cand te-ar ruga... “. Recitam cu fervoare “Repetabila povară” a lui Adrian Păunescu de simțeam cum îmi explodează inima dar n-aveam vastă să înțeleg înțelesul ! Acum înțeleg,dar lucrurile au scăpat de sub control într-atât că nimic nu pare a mai fi posibil de reparat. Orania TIMUC Ultimă oră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/niste-cruci-inca-vii/ [Corola-blog/BlogPost/93098_a_94390]
-
călăi Cu chipul lor sumbru, sălbatic. Pădurea se apleacă la iarbă Să treacă flăcăii Moldovei, Dar, unde să plece ei oare Căci nu mai sunt astăzi Codrii... Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt într-o horă Și cîntec de neam ei mai cîntă, Dar, care
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
singuratic;Cuprins de dușmanii călăiCu chipul lor sumbru, sălbatic.Pădurea se apleacă la iarbăSă treacă flăcăii Moldovei,Dar, unde să plece ei oareCăci nu mai sunt astăzi Codrii...Și rumeni la față se roagăCa cerul să dea o furtună,Să scape de monstrul sălbatic,De-a corupției cunună.Prostimea de sus îi zăreșteși-i roagă acasă să fie,La studii, familii, odrasleîn țara fără de basme!Flăcăii seînvîrt într-o horăși cîntec de neam ei mai cîntă,Dar, care neam Doamne,Cînd țara
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
în plată mea... Capră nu s-a milit de el. L-a dus în pădure și l-a legat de un copac. De acum încolo să nu mai îndrăznești să te atingi de iezii mei, ai înțeles? Și așa au scăpat capră și iezii de lupul cel rău. Anastasia, mă asculta cu atenție și foarte bucuroasă sare jos din pat. - Ce faci Anastasia, nu te culci? Vezi că vine lupul... - Nu, nu mai vine l-a păpat capră... Referință Bibliografica: Capră
CAPRA CU TREI IEZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Capra_cu_trei_iezi_al_florin_tene_1355936694.html [Corola-blog/BlogPost/351546_a_352875]
-
ci o poveste pestriță cu vile, jacuzzi și gresie spaniolă. Nu am nimic împotriva modernizării, dar trebuie să ne hotărâm. Turismul rural nu poate fi mixat cu culorile roz ale multor pensiuni, nici cu discoteci sau motoscutere oferite pentru a scăpa de liniștea de la țară care ar trebui să constituie, dimpotrivă, idealul turistic care atrage lumea în acel loc. Turismul rural ar trebuie să te ducă într-o zonă tradițională. Aveam în 1990 zone eco avant la lettre, dinainte de a cunoaște
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1423834685.html [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
întreaga situație, murmura ea cu o voce moale, inca impresionată de abilitatea tânărului de a întoarce situația în favoarea lui. - Ok, Zeița, îți mulțumesc de mii de ori și îți sărut buzele tale moi, strigă entuziasmat Râul, răsuflând ușurat că a scăpat ca prin urechile acului dintr-o postura atât de incomoda, atingându-și totodată obiectivul presant al cinei de rămas bun alături de părinți și familia sa numeroasă. - Doar în visele tale, i-o aruncă Aveline. Să lăsăm asta. Cu ce să
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385537094.html [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
morți speranța Că nu se vor mai pierde de-acum prin inerții. Și slavă luminării, schimbării Lui la fața De-acum prin beznă iată încep să mă preschimb El a deschis o Cale ce duce către Viața El m-a scăpat de moarte, m-a izbăvit de timp. La ceasul rugăciunii la El mă reîntorc Iertat de prihănire, ca îngerul curat Luminile din ceruri cămașă nouă-mi torc Și șanț că niciodată un om transfigurat. Păcatul nu m-atinge și vina
SCHIMBAREA LA FAŢẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1470416801.html [Corola-blog/BlogPost/379091_a_380420]
-
Acasa > Poezie > Cantec > GÂNSACUL PEDEPSIT Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1276 din 29 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Un gânsac înfumurat Plimbându-se-a cugetat Că-i ograda-aglomerată Și că ar putea pe dată Să scape ca de neghină De puiuții de găină, Așa că-i goni pe toți, Alergându-i ca pe hoți Pân’ pe coastă, în grădină, Și se-ntoarse cu o mină Inocentă și străină. Din cămara cea de vară, Cum privea pe geam
GÂNSACUL PEDEPSIT de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1404057929.html [Corola-blog/BlogPost/343041_a_344370]
-
liceu în București, Gabriel a început munca la IAS. Era angajat, cu forme în toată regula, ca tractorist. Arăturile de toamnă erau în toi. Nu‑i rămânea timp de citit. „Vine iarna curând. Atunci voi avea timp suficient. Dacă am scăpat de armată anul acesta, la anul trebuie să intru neapărat la facultate. Altfel, mă înhață și spun adio planurilor făcute cu Dana”. Pe Gavrilă îl întâlnea doar seara, târziu, când venea de la muncă. Nici duminica nu avea zi liberă. În
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
chiar la lumina zilei, tot ce le‑a căzut în mână. De la cărămizile ori bârnele din grajdurile sau puiernițele bine făcute și întreținute până mai ieri și până la dalele de pe fundul și pereții canalelor de irigații, nimic nu le‑a scăpat. Polițiștii și câțiva oameni cu minte sănătoasă și grijă de avuția cooperatorilor, care au încercat să stăvilească vandalismul, au fost alungați cu pietre, bâte, huiduieli și instigări gen lozinci: „moarte comuniștilor!”, „huo, tâlharilor, ceaușiștilor!”, „securiștilor, v‑a trecut vremea, ne-no-rociților
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
pământul răvășit... Se-ntunecă o clipă a soarelui lumină... O, cântă nedreptate să moară fără vină! Să moară pe o cruce Ea, veșnica Iubire Ce-a părăsit sublimul să vină-n omenire Și-a străbătut pământul de dragoste purtat Să scape lumea toată de beznă și păcat! Ce mulți au fost acei ce-au auzit chemarea Dar ce puțini primit-au și pacea și iertarea... În lunga-I pribegie mulțimi L-au însoțit Dar ce puțini în urmă pe Domnul L-
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1461473543.html [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
vii și pleci fără mine și înc-o vacanță-s absent, Muncesc pentru-al puilor bine, chiar dacă rămân repetent! Lipsind vreo cinci ani de la școală, contractul mi-a fost radiat Și iată-mă prins de o boală, de care puțini au scăpat, Se ia și din muncă cinstită, îți dă mâncărime, frecvent, Românii, îi spun ,,Dolărită”, ea mintea ți-o macină lent. Tu vară, te-ntorci bucuroasă și flori la ureche îți pui, Dar, toamna mă duce acasă, de-o vezi înspre
E-N IUNIE, VARĂ VII IARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1433446204.html [Corola-blog/BlogPost/374822_a_376151]