1,948 matches
-
pitoresc obiectiv în stiluri diverse de expresie, de la costumul de epocă la cel popular, de la cotidianul răvășit de incidente și tragedii umane la spațiul ecranizărilor după autori celebri (Caragiale, Rebreanu).”" Creatoarea de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Președintele României Emil Constantinescu i-a conferit Ilenei Oroveanu la 1 decembrie 2000 Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, "„pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii”".
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
la realizarea decorurilor pentru filme și i-a spus următoarele: "„Dragul meu, arhitectul construiește pentru eternitate. Vezi marile civilizații: Egipt, Grecia, Roma, Goticul... Este adevărat, muncește mult în timp, dar ce face el rămâne. Nu-i mai puțin adevărat că scenografia de film este o artă tridimensională asemănătoare arhitecturii. La film timpul va fi mai scurt și ideea o realizezi repede, dar după filmare munca ta dispare, sau mai precis, rămâne numai pe peliculă. Tu vei avea în permanență satisfacție pentru
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
coloniști de pe malul fluviului Mississippi în "Aventurile lui Tom Sawyer" (1968) și "Moartea lui Joe Indianul" (1968). Vorbind despre munca de scenograf de film și despre satisfacțiile ei, Constantin Simionescu a afirmat următoarele: "„Vreau să subliniez că ceea ce face din scenografia de film o munca pasionată, o artă, este documentarea pe care trebuie s-o întreprindă scenograful sub aspect istoric, social, cultural etc., pentru a crea veridicitatea timpului și locului în care se petrece acțiunea. În acest sens el cercetează biblioteci
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
III.” (Stadsschouwburg Amsterdam, Deutsche Oper am Rhein, Düsseldorf), „Mitridate, Re di Ponto” (Théâtre Royal de la Monnaie Bruxelles și Theater an der Wien), „Faust” (Grand Théâtre de Genève) și „Îl trovatore” (Festivalul Bregenz). Scenograful a obținut, împreună cu Liviu Popa, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1972) pentru decorurile la filmul "Felix și Otilia".
Radu Boruzescu () [Corola-website/Science/327575_a_328904]
-
2003, Marele Premiu al Uniunii Cineaștilor. ””" Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a distins acest film în 2001 cu șase premii: Marele Premiu ("Filantropica"), Premiul special al juriului (Gheorghe Dinică - pentru rolul din "Filantropica") , Premiul pentru scenariu (Nae Caranfil), Premiul pentru scenografie (Svetlana Mihăilescu - pentru costumele din acest film), Premiul pentru interpretare rol principal masculin (Mircea Diaconu), Premiul pentru interpretare rol principal feminin (Mara Nicolescu). "Filantropica" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 2003, dar
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a fost distinsă în anul 1989 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru costumele realizate la filmul "François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
un serial pentru TF1 și un lungmetraj pentru partenerii români. Reconstituire nu lipsită de calități poetice în expresie, compromisă, din păcate, în versiunea românească, de dialogul livresc „adaptat” arhaic, dar necinematografic, de Romulus Vulpescu. Ample și picturale scene de mulțime, scenografie și costume de autentică inspirație renascentistă (Gabriela Nicolaescu, Pr. ACIN), dar un Villon neconvingător, care-și debitează versurile în falset. Din multitudinea rolurilor episodice, unele pregnante, se afirmă actori români la început de drum ca George Alexandru într-un tânăr
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
cântecele adiționale aduse în atenție publicului de Alan Menken și noul textier Glenn Slater s-a deschis în Denver în iulie 2007, culminând astfel cu reprezentația pe Broadway în 10 ianuarie, 2008. Interpretarea actorilor a fost lăudată de critici, dar scenografia și costumele au fost aspru criticate. Ariel este o tânără și încăpățânata sirenă, plictisita și nemulțumită de viață pe care o duce în mare. Ignorând avertismentul dat de tatăl său, Regele Triton, Ariel și cel mai bun prieten al ei
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
viitorul, în momente decisive feciorul se fâstâcește uitând mereu soluția din poveste. Realizatorul n-a știut folosi integral trimiterile filozofico-estetice ale interesantei premise, dar a păstrat luciditatea, ironia bonomă, fina persiflare și excelența picturalității cinematografice. Ion Oroveanu (Pr. Mamaia), semnatarul scenografiei, se mișcă în largul său într-o amplă gamă plastică, de la miniatura medievală până la cea orientală, fidel pusă în valoare de imaginea lui Grigore Ionescu (Pr. excelență UNIATEC Milano). Prezențe de neuitat: Emil Botta, în rolul tenebrosului împărat și, firește
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
fără sens. Acesta subliniază incongruența dintre gândire și fapte, precum și neconcordanțe între ideologii și acțiuni. Personajele au un mare obstacol pentru a se exprima și de a comunica unul cu celălalt în mod constant. În piese de teatru, decorațiunile și scenografiile (obiecte și accesorii folosite) joacă un rol important ca un contrast cu conținutul, deoarece acestea au realitate imaginară a mesajelor care sunt destinate pentru a transpune ulterior. Acesta prezintă totul într-un cadru de o lume simplistă cu obiecte grele
Teatru absurd () [Corola-website/Science/330250_a_331579]
-
reprezentanți sînt excesiv mediatizați și în realitate”. Regizorul Mihnea Columbeanu (Pitbull) a menționat că filmul se caracterizează printr-un „schematism pueril” supralicitat, lipsa limbajului cinematografic expresiv, prezența unor secvențe arbitrare, imagine nereușită din nepriceperea de a folosi tehnică digitală, precum și scenografie și partituri muzicale care nu stârnesc emoții. Personajele sunt catalogate a fi „clișeatice, superficiale, neverosimile - și foarte cabotine! Construite în tuse groase, ba chiar grosiere”, precum și foarte guralive și false. Concluzia criticului este următoarea: "„filmul e incredibil de obosit, anost
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
adus multe critici filmului, găsindu-i numeroase erori: conflict încălcit, dialoguri stupide și agramate (filmul începe cu fraza „A fost odată o fetiță și un băiețel”), regie „mai catastrofală decât cea a unei telenovele”, interpretări false și prețioase ale actorilor, scenografie sărăcăcioasă în care sunt folosite obiecte din mai multe epoci (șantierul Sălii Congreselor arată ca un colț de casă cu schele), costume anacronice (personajul principal este îmbrăcat în costume folosite în anii '20-'30, cu danteluță la guler), sunet gâjâit
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
WORKSHOP INTENSIV - Lect. univ. dr. Dana Rotaru 3. MARI REGIZORI ȘI POETICILE LOR FILMICE - Prof.univ.dr. Laurențiu Damian 4. EDUCAȚIA ȘI EXPRESIA VORBIRII. TEHNICI DE COMUNICARE - Lect. univ. dr. Viorica Vatamanu 5. ACTORIE DE FILM - Lect. univ. dr. Florin Kevorkian 6. SCENOGRAFIA ȘI ARTA COSTUMULUI - Conf. univ. dr. Adriana Raicu 7. DANS CONTEMPORAN SI EXPRESIVITATE CORPORALĂ - Lect. univ. dr. Lorette Enache 8. FOTOGRAFIE ȘI ELEMENTE DE LIMBAJ VIZUAL - Lect. univ. dr. Dragoș Popescu 9. PRELUCRAREA FOTOGRAFIEI DIGITALE - Conf. univ. dr. Marius Nedelcu
UNATC Alternativ, cursuri pentru toată lumea. Detaliile aici by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101318_a_102610]
-
în cursul carierei sale literare premii de prestigiu precum premiul Societății Scriitorilor Români în valoare de 100.000 de lei pentru piesa "Iuda", piesă reprezentată în același an la Teatrul Național din București, în regia lui Ion Șahighian, cu o scenografie realizată de Traian Cornescu, și premiul Teatrului Național în valoare de 100.000 de lei pentru piesa "Femeia cezarului", pusă în scenă de același regizor, autorul decorului și costumelor fiind același Traian Cornescu.
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
premiul pentru imagine (Nicolae Mărgineanu; "ex-aequo" cu Călin Ghibu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru interpretare feminină (Rodica Tapalagă, pentru rolul Aglaia), premiul pentru interpretare masculină (Victor Rebengiuc; "ex-aequo" cu Amza Pellea pentru rolul Manlache Preda din "Osînda") și premiul pentru scenografie (Lidia Luludis, pentru costumele de la acest film). Romanul a fost dramatizat de Iosif Petran pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 1967 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 95 de minute în regia artistică a lui Mihai
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
premiul pentru imagine (Nicolae Mărgineanu; "ex-aequo" cu Călin Ghibu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru interpretare feminină (Rodica Tapalagă, pentru rolul Aglaia), premiul pentru interpretare masculină (Victor Rebengiuc; "ex-aequo" cu Amza Pellea pentru rolul Manlache Preda din "Osînda") și premiul pentru scenografie (Lidia Luludis, pentru costumele de la acest film). Romanul a fost dramatizat de Virginia Pană pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 55 de minute în regia artistică a lui Titel Constantinescu. Distribuția
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
(n. 8 noiembrie 1926, Comuna Tigheci, Județul Cahul, Basarabia - d. 7 iulie 1986, București) a fost un pictor scenograf român. Studii de specialitate - Institutul de Arte Plastice <nowiki>"N.Grigorescu"</nowiki> București - Secția Scenografie - Promoția 1952 - Prof. W. Siegfried Pictor scenograf al Teatrului Național București din 1952 pînă în 1986 1956 - 1959 : Profesor la Liceul de Arte Plastice <nowiki>"N.Tonitza"</nowiki> - Scenografie 1954 - 1986 : Profesor la Institutul de Arte Plastice <nowiki>"N.Grigorescu
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]
-
specialitate - Institutul de Arte Plastice <nowiki>"N.Grigorescu"</nowiki> București - Secția Scenografie - Promoția 1952 - Prof. W. Siegfried Pictor scenograf al Teatrului Național București din 1952 pînă în 1986 1956 - 1959 : Profesor la Liceul de Arte Plastice <nowiki>"N.Tonitza"</nowiki> - Scenografie 1954 - 1986 : Profesor la Institutul de Arte Plastice <nowiki>"N.Grigorescu"</nowiki>- Scenografie Membru U.A.P. din anul 1954 Activitatea de creație artistică a pictorului scenograf cuprinde un număr de peste 250 de spectacole identificate într-un interval de 33 de
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]
-
1952 - Prof. W. Siegfried Pictor scenograf al Teatrului Național București din 1952 pînă în 1986 1956 - 1959 : Profesor la Liceul de Arte Plastice <nowiki>"N.Tonitza"</nowiki> - Scenografie 1954 - 1986 : Profesor la Institutul de Arte Plastice <nowiki>"N.Grigorescu"</nowiki>- Scenografie Membru U.A.P. din anul 1954 Activitatea de creație artistică a pictorului scenograf cuprinde un număr de peste 250 de spectacole identificate într-un interval de 33 de ani de activitate profesionala și colaborare cu cei mai mari regizori ai scenei
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]
-
într-un interval de 33 de ani de activitate profesionala și colaborare cu cei mai mari regizori ai scenei românești : Sică Alexandrescu, Mony Ghelerter, Al. Finți, Marieta Sadova, Mihai Berechet ș.a. Participări la expoziții peste hotare : 1963 - Expoziția Românească de Scenografie - Paris - Franța 1964 - Expoziția Românească de Scenografie - Havana - Cuba 1966 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1971 - Quadrienala de Scenografie - Praga - Cehoslovacia 1981 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1984 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia Lucrări
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]
-
de activitate profesionala și colaborare cu cei mai mari regizori ai scenei românești : Sică Alexandrescu, Mony Ghelerter, Al. Finți, Marieta Sadova, Mihai Berechet ș.a. Participări la expoziții peste hotare : 1963 - Expoziția Românească de Scenografie - Paris - Franța 1964 - Expoziția Românească de Scenografie - Havana - Cuba 1966 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1971 - Quadrienala de Scenografie - Praga - Cehoslovacia 1981 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1984 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia Lucrări premiate : 1958 - Laureat la Concursul de tineret
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]
-
mai mari regizori ai scenei românești : Sică Alexandrescu, Mony Ghelerter, Al. Finți, Marieta Sadova, Mihai Berechet ș.a. Participări la expoziții peste hotare : 1963 - Expoziția Românească de Scenografie - Paris - Franța 1964 - Expoziția Românească de Scenografie - Havana - Cuba 1966 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1971 - Quadrienala de Scenografie - Praga - Cehoslovacia 1981 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1984 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia Lucrări premiate : 1958 - Laureat la Concursul de tineret al Teatrelor Dramatice din țară 1960 - Laureat
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]
-
Alexandrescu, Mony Ghelerter, Al. Finți, Marieta Sadova, Mihai Berechet ș.a. Participări la expoziții peste hotare : 1963 - Expoziția Românească de Scenografie - Paris - Franța 1964 - Expoziția Românească de Scenografie - Havana - Cuba 1966 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1971 - Quadrienala de Scenografie - Praga - Cehoslovacia 1981 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1984 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia Lucrări premiate : 1958 - Laureat la Concursul de tineret al Teatrelor Dramatice din țară 1960 - Laureat la Concursul de tineret al Teatrelor Dramatice
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]
-
Mihai Berechet ș.a. Participări la expoziții peste hotare : 1963 - Expoziția Românească de Scenografie - Paris - Franța 1964 - Expoziția Românească de Scenografie - Havana - Cuba 1966 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1971 - Quadrienala de Scenografie - Praga - Cehoslovacia 1981 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1984 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia Lucrări premiate : 1958 - Laureat la Concursul de tineret al Teatrelor Dramatice din țară 1960 - Laureat la Concursul de tineret al Teatrelor Dramatice din țară1978 - Premiul de Scenografie al Teatrului
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]
-
1963 - Expoziția Românească de Scenografie - Paris - Franța 1964 - Expoziția Românească de Scenografie - Havana - Cuba 1966 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1971 - Quadrienala de Scenografie - Praga - Cehoslovacia 1981 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia 1984 - Trienala Internațională de Scenografie - Novi Sad - Yugoslavia Lucrări premiate : 1958 - Laureat la Concursul de tineret al Teatrelor Dramatice din țară 1960 - Laureat la Concursul de tineret al Teatrelor Dramatice din țară1978 - Premiul de Scenografie al Teatrului Național București pentru ,ingeniozitatea dispozitivului spațial al spectacolului
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]