1,854 matches
-
piș pe ea, sunt tânără și mai fac una, că acuma știu tot despre construcții, materiale, cumpărături, muncitori, meșterii m-au mâncat, ți-am mai spus, începusem să vorbesc și eu ca ei, dacă mai dura mult, mă vedeai pe schele. Auzi la ea, averea!!! O durere ascunsă iese la suprafață, în ochii de aur apar lacrimi, nasul i se umple de o zeamă groasă și grea, își apucă nările și suflă cu putere, fârrr! Mucii sar prin lucernă și trifoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Galați și propagarea ei pe Dunăre, la Brăila și apoi la Giurgiu; retrași pe marele fluviu spre Banat, medicii expediază apoi din Orșova veche o altă scrisoare la 27 mai/8 iunie în care găsesc necesară instalarea unor carantine la Schela Cladova și Cerneți. La 2/14 iunie, numai doctorul Lajos Plósz se adresează din Mehadia autorităților maghiare, raportând extinderea și evoluția bolii la București și Craiova; cu amănunte revine la 9/21 iunie. În sfârșit, o altă scrisoare, nedatată, a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de zdrențe, de un cenușiu pestriț, Îndoielnic. La albastrul tare al bolții, pe care este desenată stângaci crucea neagră cu cei doi Îngeri cu aripi imense de berze, țepeni, rezemați de brațele crucii. Și scara, sprijinită de pereții Înnegriți, lângă schela rămasă de astă-vară, de când au Început zugrăvitul bisericii, atunci Încă mai trăia, și Buni, și Mihnea... Ah, cât se zbate sufletul, când se desparte de trup, spre oameni se Întoarce atunci... Și ghemotoacele de vată, vârâte În nările galbene, Încremenite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pe caldarâmul de culoarea șobolanilor, apoi rămâneam în mijlocul ecoului. Încă nu intrasem în vorbă cu ei. Am completat această experiență incipientă incluzându-l și pe poștaș. Am găsit locul unde de obicei se împiedica de tigaie și mă adăposteam sub schele, să trag cu ochiul. Rămânea speriat sub grinzile ce sprijineau casa scărilor și nu respira ușurat decât atunci când îl iertau pentru stângăcia lui. Apoi schimbau câteva cuvinte despre mine și cineva de la etaj îl ruga să facă bine să ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
nu verifica dacă frânghiile erau curate sau murdare. Dar am comis o greșeală că am intrat în vorbă cu ea, pentru că, făcea pe nebuna. Sigur că nu apăruse întâmplător. Biserica e aproape goală. Pe tavan e o singură frescă, cu schele dedesubt și resturi de tencuială pe jos. Pictura reprezintă un compartiment de tren, în el stau două măicuțe, față în față. Între ele, o covată plină cu apă roșie de sânge în care spală frânghiile lungi. Dincolo de fereastră, o văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
o văd pe Adél pe peron. A fost într-adevăr de prisos s-o întreb pe femeia aceea străină, iată că ea e aici, mi-am spus eu, și, dacă mă apropii, cu siguranță o să mă vadă. Mă urc pe schele, mai ușor decât aș fi crezut, dar, când să ajung în dreptul frescei, una dintre măicuțe mă apucă de braț și mă trage lângă ea, pe banchetă. — Iată că ai venit în sfârșit. De acum încolo o să lucrezi cot la cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de Răsărit. Acum are minarete. A fost transformată de turci în moschee. Porțile monumentale, de lemn, cu întăriruri de metal, și lespezile de la intrare te lasă să bănuiești măreția procesiunilor care aveau loc aici înainte de venirea turcilor. Înlăuntru, o imensă schelă. Pe ziduri, în locul frescelor bizantine, fragmente din Coran. Doar cupola impunătoare îți sugerează grandoarea inițială a catedralei. Pe unul din stâlpi, o gaură, Legenda pretinde că sultanul care a cucerit Constantinopolul a avut un vis. Alah l-a sfătuit să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pentru începutul drumului tău lung și întortocheat către dragostea pură. forme de aer, mașini de vată, ocean mâncam mașini de rugină și visam la gustul mașinilor de vată când te-am cunoscut respiram contururi de tablă, pășeam pe cuie și schele eram numai o formă a aerului dansam, nebun, pe plopi înalți, de carton, de funingine când ți-am dat, pentru prima oară, binețe scriam pentru fete frumoase înalte și scunde, cu carnea tare, hotărâte unele să se bucure altele să
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
doua zi. Acesta era câmpul de luptă unde fusese învins Mitsuhide în vara trecută. În locul unde înainte nu fusese decât un sat sărăcăcios, cu un oficiu poștal dărăpănat, acum răsărea un oraș impozant. După ce mesagerii traversară Râul Yodo, putură vedea schelele care înconjurau castelul. Drumul era brăzdat adânc de urmele boilor și ale cailor și tot ce vedeau indica energicele planuri ale lui Hideyoshi. Până și Inuchiyo începea să-și pună întrebări cu privire la intențiile lui Hideyoshi. Katsuie, Takigawa și Nobutaka îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
înseninare” asupra celor 19 depresivi datorită conținutului mare de L-Tryptophan, precursorul hormonului de bună dispoziție. Spelta mai are și relativ multă albumină și fibre. Grâul spelta a fost pomenit chiar și în Vechiul Testament. Boabele de grâu spelta din așezările de la Schela Cladovei au fost datate la 7.800 ani î.Hr. în laboratoarele de la Oxford, Gröningen, Berlin și Bonn. Este recomandat persoanelor cu sensibilitate la făină, deoarece structura moleculară a proteinelor ce le conține prezintă cea mai mare asemănare cu plasma umană
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
măsurare care duceau la dispozitivele de înregistrare dispuse în linie pe mese demontabile. Două aparate de filmat erau pe poziție, primul instalat lângă pistă, cu obiectivul îndreptat spre punctul de impact, al doilea instalat cu capul în jos pe-o schelă înaltă. Un dispozitiv cu bandă video proiecta deja pe un ecran mic o imagine a tehnicienilor care potriveau senzorii în compartimentul pentru motor al mașinii. În berlină ședea o familie de patru manechine - un soț, soția și doi copii - cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și mai aproape. Parcă Își căuta ocrotirea, asemenea unui câine Îngrozit de tunet. Dante parcurse grăbit ultimii pași. Smulse cu hotărâre torța din mâna unuia dintre zbiri și o apropie. Mortul era rezemat de unul din stâlpii de susținere ai schelei. Era Îmbrăcat În niște veșminte uzate și cenușii, iar mâinile Îi erau legate la spate. Picioarele Îi erau depărtate, iar genunchii ușor flexionați, ca și când s-ar fi pregătit să facă un salt. Capul și grumazul erau acoperite cu un strat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
scăpărare a torței azvârlise un fulger de lumină pe un perete, atenția lui Dante se opri asupra marelui mozaic aflat În spatele celui ucis. Ridică torța, plin de curiozitate. Lumina alunecă peste un pumn de pietre de mozaic multicolore, căzute sub schelă. Pe perete se zăreau urme din aceeași tencuială din care fusese făcută masca. — A fost asasinat cu materia operei sale, murmură. Se dădu câțiva pași Îndărăt, pentru a surprinde mai bine ansamblul. Pe perete trona figura maiestuoasă o unui bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
amintea bine prăpastia din mijlocul naosului și o ocoli fără dificultate. În absidă trebuiau să se mai găsească Încă torțele, lăsate acolo de polițai. Ajuns În hemiciclu, dinaintea umbrei nelămurite a mozaicului, scoase din pungă iasca și amnarul. Chiar sub schele era o lampă de ulei, pe care se grăbi să o ridice. Abia Începuse să lovească cremenea când o izbitură violentă primită În spate Îl făcu să strige de surpriză. Cineva, ieșit din beznă, se ciocnise de el din alergare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Într-un cerc restrâns din jurul lui. Străbătând același traseu Îngust care trecea pe lângă prăpastia din criptă, lumina se așternu pentru o clipă peste masca funebră a lui Ambrogio, abandonată pe jos, redeșteptând la viață rictusul meșterului din Como. Ajuns sub schelă, Începu să se cațere anevoie, potrivind torța Într-unul din suporturile ce fuseseră Înfipte În zid, În jurul zonei mozaicului. Probabil că Ambrogio aranjase totul astfel Încât să poată lucra și pe timp de noapte, ca și când ar fi trebuit să se grăbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Își ducă lucrarea până la capăt, parcă urmărit de câinii iadului. Dezlegă mantia și se apucă să scotocească printre planșe, În căutarea unui punct de plecare pentru reconstituirea desenului. Găsi repede cartonul cu capul bătrânului și Îl suprapuse peste mozaic. Pe schelă erau un ciocan de lemn și o găletușă plină ochi de cuie ruginite. Fixă iute cartonul pe perete, iar apoi căută un altul care să continue povestea. Lucra de aproape un ceas. Stupoarea inițială se transforma acum Într-o curiozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
său era o curiozitate sinceră. Parcă nu știa ce să facă, sau parcă aștepta pe cineva care să Îi acorde un sfat ori să Îi dea un ordin. Poetul Își Întoarse ușor capul, arătând spre mantia care zăcea abandonată sub schele. — Îmi Închipui că e a dumitale. Aparții de Ordinul templierilor. Veniero schiță un surâs palid. — Cum ți-ai dat seama? — Nu din asta. Nici din pricina pumnalului pe care l-ai pierdut la San Giuda, când ai Încercat să creezi impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mai strigă o dată pe Veniero. Încă ceva. Ai Întâlnit vreodată, În călătoriile dumitale, un loc În care apele se ridică peste nivelul pământurilor ieșite la suprafață? — Niciodată, nicăieri. — Știam. Aveam dreptate. Poetul rămăsese singur. Ședea pe o scândură pe de schelă, sub figura impunătoare a femeii care Își aștepta bărbatul iubit. Tropotul cailor lansați În galop spre Apus fusese ultimul zgomot pe care Îl auzise În exteriorul bisericii. Se Întrebă dacă sângele lui Ambrogio și al lui Teofilo avea să atragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cum a început, divagase puțin. Imaginea lui despre România era a unei țări din Lumea a Treia, așa că i-am făcut un program care să se potrivească, pe care o să-l pomenească toată viața. Ferentari, munții de gunoaie de la Glina, schelele de la Casa Poporului, noroaiele și țînțarii de la Cernica în mijlocul cărora coclea mănăstirea. Nu m-am lăsat convins să-i arăt nici măcar Muzeul de Artă, l-am mințit că era în renovare și că nu se deschidea decît la sfîrșitul anului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
întreabă Dendé fără să mai înțeleagă nimic. Ce i-aș mai fi tras și eu una dacă l-aș fi putut ajunge din urmă, la un moment dat mă apropiasem la vreo zece pași, se oprise să urineze sub niște schele, le explică, dar pînă m-am aplecat după o piatră ia-l de unde nu-i. Uite că își revine, observă Gulie aplecîndu-se asupra Curistului, hai că știu că ați făcut-o intenționat, zice Roja, o să-mi cer scuze, zice brusc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
gonesc mai repede. După intersecția de la Sunset cu Vine am intrat într-un ambuteiaj. O groază de mașini virau la nord, pe Gower și Beachwood. Chiar și de la o mulțime de kilometri tot se vedeau semnul cu „Hollywoodland“ înțesat cu schele și zeci de oameni ce păreau niște furnicuțe în urcuș pe muntele Lee. Mișcarea lor m-a calmat. Mi-a oferit o destinație. Mi-am spus că nu s-a terminat, că mă voi duce la birou ca să-l aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
doamnă... Nu, doamnă. - Perfect. Lamentabil adică... Romanele franțuzite... Trebuie ca tot iubițica să aibă grijă de iubițel. Întreaga vară și toamnă a blestematului an 1932, în condiții ce amintesc de incomoditățile muncii în mină, Ulpiu trudește în barăcile și pe schelele inverse, de jos în mai jos, ale unui șantier de arheologie. În ziua în care se transferă în tabără (fiind angajat aici la insistențele Olimpiei Frofrony pe lângă verișoara sa, Cosiția), întîlnește aruncate și i se descarcă în grijă, la câțiva
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
venită să vadă noutatea. Era limpede că cele câteva afișe mari, viu colorate, fuseseră inspirat plasate, de vreme ce-și atinseră atât de bine ținta. Îmbrăcat Într-o cămașă largă, din mătase roșie, cu mânecile suflecate, păpușarul, cocoțat pe mica schelă amenajată În spatele cortinei, Își mișca extrem de convingător marioneta. Degetele Îi zburau cu rapiditate În toate direcțiile, ca cele ale unui virtuoz pianist. Mânuită cu extraordinară măiestrie, păpușa interpreta, pe un fond muzical bine ales, când o secvență comică, pierzându-se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
stele Să-ngădue intrarea-mi în vecinicul repaos; Nimic să nu s-audă de umbra vieții mele, Să trec ca o suflare, un sunet, o scîntee, Ca lacrima ce-o varsă zadarnic o femee... Zadarnica mea minte de visuri e o schele. Căci ce-i poetu-n lume și astăzi ce-i poetul? La glasu-i singuratec s-asculte cine vra. Necunoscut strecoară prin lume cu încetul Și nimene nu-ntreabă ce este sau era... O boabă e de spumă, un creț de val
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
robi Cu el un suflet dulce, al meu întreg să fie... Sburat-au chip și cântec - urât și sărăcie! Căci ce nu ai în clipa în care ai dorit Se-schimbă-n rău cu vremea, de farmec sărăcit. S-arată înainte-ți o schele despoiată De orice vis cu care o îmbrăcai odată. Puterea tinereții, a minții vioiciune, A inimei bătaie, și gingașa minune Din ochi, când toată viața în ei îți este scrisă De o citește-oricine scrisoarea ei deschisă, Dar mai cu seamă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]