3,006 matches
-
împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi ale sfinților de deasupra, ploaiaă Ne-am întors greu la șosea. Ne-am încurcat printre crucile putrede ale fraților dintr-un demult risipit schit și fiecare pas reașeza pe oase durerea septuagenară. - Parcă mă trag gropileă Se uscase și pierdea la fiecare pas câte un gram de suflet. - Tu ce zici? - Scrie, tată. Fă-ți porția zilnică de reamintire, de întoarceri. - Mda. Ar fi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
oameni de cultură români pe care i-au dat În trecut și pe care Îi dau și În prezent aceste teritorii; faptul evident cetățile noastre „de hotar” situate pe Nistru(la răsărit), sau pe Dunăre (la sud), ca și bisericile schiturilor așezate pe Ceremuș și Nistru (la nord), marchează, practic și teoretic, granițele firești ale provinciilor noastre istorice Bucovina și Basarabia; faptul că În această perioadă În care se vorbește de respectarea drepturilor omului și de o mai justă ”așezare” a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dar și din țările balcanice aflate sub ocupație otomană. Acum mai bine de un secol istoricul rus Porfirie Uspenschi În cartea „Istoria Athosului” scria: „Nici un alt popor pravoslavnic n-a făcut atâta bine pentru Athos cât au făcut românii”. Despre schitul românilor Prodrom a scris Pr. Scarlat Porcescu pe care lam Întâlnit În anul 1985 cercetând Mănăstirea Prodrom Împreună cu Protosinghel Elefterie Ciobanu de la Bucium și Pr. C. Barnea de la Iași. Lucrarea Întocmită de visu redă În amănunt istoricul locașului dar și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cel Mare, Petru Rareș, Neagoe Basarab, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, alături de mulți credincioși, preoți și ierarhi, au donat moșii, vii, case, iazuri, odoare și robi. La fiecare pas În cele 20 mănăstiri istorice, sute de chilii, colibe și schituri se vădește dărnicia și generozitatea românească În decurs de cinci secole. Un condei românesc Întârzie să vină să facă cunoscut lumii aportul românilor pentru sprijinirea culturii popoarelor căzute sub stăpânirea otomană” - Încheie scrisoarea sa Pr. Paul Mihail. Românii din Podolia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ordinea. Se dă luptă la Dracșani Sulițoaia, turcii alungă pe poloni, o iau în robie pe Doamna Elisabeta Movilă cu fiii ei și-l pune în scaunul Moldovei pe Radu Mihnea, care domnește între anii 1616-1619. Dintre monumentele vremii,amintim: schitul Balș, ridicat în anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ordinea. Se dă luptă la Dracșani Sulițoaia, turcii alungă pe poloni, o iau în robie pe Doamna Elisabeta Movilă cu fiii ei și-l pune în scaunul Moldovei pe Radu Mihnea, care domnește între anii 1616-1619. Dintre monumentele vremii,amintim: schitul Balș, ridicat în anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
emoționează mai mult peisajul din Valea Humorului decât Mănăstirea Voroneț, din imediata vecinătate, și această atitudine o am față de multe locuri istorice; îmi amintesc de o împrejurare când, în timp ce tovarășii mei de călătorie, buni prieteni, s-au îndreptat către un schit ascuns într-o văgăună, am preferat să rămân cu cineva pe marginea drumului, fermecat de o pădure seculară de brazi, deasupra cărora se roteau în cercuri câțiva vulturi uriași. O fi o blasfemie, dar prefer un peisaj unei icoane care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
înșiruire de date și împrejurări care, cu vremea, s-au uscat, devenind simple amănunte. Cunosc destui inși care își cheltuiesc viața fermecați de amănunte, care știu pe de rost tot ce se poate ști și încă ceva pe deasupra despre un schit, despre banii care au circulat în nu știu ce veac, despre timbrele care au apărut și au dispărut într-o țară sau o provincie oarecare, despre blazoane și ștampile, despre genealogii, despre... Cunosc astfel de persoane. Dar îmi pare rău că într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Episcopia Bucovinei a fost ridicată la rangul de Mitropolie, adăugându-i-se două episcopii sârbești din Dalmația. În perioada de început a subordonării Episcopiei de Cernăuți Mitropoliei de Carloviț, au fost desființate treptat, de regimul austriac, 20 de mănăstiri și schituri, iar averile mănăstirilor desființate s-au folosit într-un fond pentru întreținerea bisericilor și a clerului ortodox dar și a școlilor. La 15 iulie 1844 s-a pus piatra fundamentală a Catedralei episcopale din Cernăuți, fiind sfințită după 20 de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1542), din Solca (1615), Toporăuți (1628), Părhăuți (1502), biserica „Sfântul Onufrie” din Mănăstioara (1672). Toate aceste biserici au fost renovate din bugetul eparhial. Prin concursul eficient al mitropolitului a fost înființată o biserică ortodoxă română la Varșovia, a fost reorganizat schitul Crișciatic, ca loc de pelerinaj pentru creștinii satelor din împrejurimi și de la Cernăuți și a fost întemeiat schitul de călugări din Iablonăuți, comuna Cuciuru Mare. În trei parohii, Horodnicul de Jos, Gemenea și Oprișeni, s-au terminat clădirile noilor biserici
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fost renovate din bugetul eparhial. Prin concursul eficient al mitropolitului a fost înființată o biserică ortodoxă română la Varșovia, a fost reorganizat schitul Crișciatic, ca loc de pelerinaj pentru creștinii satelor din împrejurimi și de la Cernăuți și a fost întemeiat schitul de călugări din Iablonăuți, comuna Cuciuru Mare. În trei parohii, Horodnicul de Jos, Gemenea și Oprișeni, s-au terminat clădirile noilor biserici începute încă dinaintea războiului și s-au zidit din nou 18 biserici parohiale sau filiale, printre care Breaza
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
șuieră și muge, Roibul sare în galop, Ș-amu-i duce p-amîndoi, "Doamno, oare nu-i strigoi?" În Jijia, oamenii boierului Conde prind cu plasele în râu o zână care povestește că e o fecioară creștină din vremea năvălirilor barbare, al cărei schit a fost înghițit de pământ în urma rugii tovarășelor sale, spre a nu cădea în mâinile păgânilor. Sirena lacului are factură schilleriană. O sirenă (fostă fată înșelată de un boier) se răzbună. Sugestia pe alocuri e a unei poezii superioare, mijloacele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iunie. Denumirea de „pochină” pare inexplicabilă ca referire la relief, dar are totuși o noimă. Aceste insule înconjurate de un teren ce are un nivel mai jos cu câțiva metri, au fost donate de moșierul, care stăpânea aceste plaiuri, unor schituri sau mănăstiri pe care călugării făceau culturi de legume, viță de vie sau pomăt. Cum călugării erau numiți de țărani „pochi”, aceste insule pe care viețuiau de primăvara până toamna, au fost numite „pochine” adică terenurile pochilor. Pe aceste „pochine
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pentru a supraviețui și pentru a nu se umili. Spiritul care ajunge fie la conceptele filosofiei, fie la „credințoșenie”, după o formulă a lui S. Grațiat, se grăbește să desăvârșească Botezul (diaristul îl scrie totdeauna cu majusculă) prin „mirungere” la schitul Darvari, unde primește din mâinile preotului Gheorghe Teodorescu sfânta împărtășanie. Duce de atunci o viață creștină, conform regulilor stabilite de Biserică. Despre viața lui în pușcărie circulă multe istorii, cele mai multe, probabil, reale. Se zice că temnicerii, pentru a-l umili
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
apei a chipului celui (sau celei) dorit(e). *Mătușa Aneta mi-a spus că o visează adesea pe mama închinîndu-se într-o biserică din Valea Huciului, la care, pe cînd trăia, n-a fost niciodată. Biserica e, de fapt, un schit care are faima de a fi benefic celor care îl vizitează. Cînd o vede pe mătușa, mereu însetată, mama îi cere apă! Deși nu mă pasionează romanele de spionaj, citesc interviul pe care John Le Carré (pseudonimul lui David Cornwell
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Fălticenilor. Cu deosebită prețuire, Radu Orac 11 Fălticeni, 8.IX.2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Dumineca trecută un gând nu mi-a dat pace și m-am dus la Buciumeni, să fotografiez bisericuța de lemn de acolo. O măicuță de la schit mi-a vorbit de vechiul lăcaș, adevărată bijuterie de epocă, construit pe moșia preotului Iuga din Baia, care pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun lucra la cancelaria domnească din Suceava. Schitul este Îngrijit prin osârdia celor 15 maici. În drumul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dealul Spirii, precum și alte cîteva biserici mai mici au dispărut pentru totdeauna. De curând a început dezafectarea, apoi dărâmarea mânăstirii Mihai Vodă (Arhivele Statului), turnul clopotniță și biserică datând din secolul al XVI-lea. Au dispărut și clădirile anexe ale Schitului Maicilor, a cărei biserică a fost mutată. Corpul cel mai vechi al Spitalului Brâncovenesc nu mai există. Fosta clădire a fabricii de pâine Gagel, o clădire foarte solidă, a fost dinamitată. Dar au fost dărâmate și nenumărate case de frumoasă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
epopeea lui Mihai Viteazul. Strada Minotaurului, cu casa de la nr. 2, din a doua jumătate a secolului trecut. Străzile Meteorilor și Arionoaiei, cu un ansamblu unitar de locuințe din perioada interbelică. În fine, străzile Lăzureanu, Fonteriei, Sirenelor, Emigrantului, Poenaru Bordea, Schitul Maicilor și atâtea altele, presărate cu valoroase elemente de arhitectură civilă din secolele XIX-XX . împreună alcătuiau cel mai autentic și pitoresc cartier al orașului. Dar acesta nu este decât începutul. Anul 1985, din primele sale zile, va amplifica dezastrul. Atacul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Televiziunii din cartierul Militari, dărâmat de miliție în 21 mai 1983 în timp ce călugării, în frunte cu starețul lor, erau schingiuiți și întemnițați. De fapt, toate bisericile din zona atacată în 1984 își numără ultimele zile de existență. Soluția translatării, aplicată Schitului Maicilor în 1982, deși popularizată excesiv și considerată o mare performanță tehnică, era departe de a garanta integritatea monumentului. Deplasată la o distanță de 223 de metri, biserica va lăsa în urmă incinta sa originară, care va cădea victimă târnăcoapelor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
retrăgeau în pusnicie, căutând liniștea interioară, pe care nu o puteau găsi decât în mijlocul marii liniști a locurilor unde se adăpostiseră. Cu timpul, oamenii din lume îi descopereau și îi ajutau să-și construiască o chilie sau chiar un mic schit pentru cei câțiva trăitori în Hristos. Apoi, în apropierea acestui centru de atracție spirituală, se stabileau familii de credincioși, care în timp își organizau viața într-un sat. Poate așa a luat naștere din vechime nedocumentară și satul Sâmbăta de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
romanul alegoric a fost tradus în slavona de redacție rusă și tipărit în anul 1688 la Moscova. Cea mai veche copie manuscrisă cunoscută a textului slavon se găsește într-un miscelaneu din prima jumătate a secolului al XVIII-lea de la schitul Poiana Mărului, alături de scrieri originale ale starețului Vasile, dar și de alte copii ale unor scrieri mai vechi. Deosebit de interesantă este așezarea unui îndrumar alegoric de ascetică occidentală, alături de Rugăciunea inimii sau Rugăciunea lui Iisus în redactarea starețului Vasile și
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
textul slavon, cuvintele mai rare sunt explicate și localizate, termenii de spiritualitate occidentală sunt redați prin termenii tradiționali românești, totul conferind prelucrării un farmec aparte. Modul de transmitere prin copii manuscrise dovedește că la Poiana Mărului, deși exista doar un schit, era organizat, în secolul al XVIII-lea, un adevărat scriptorium. Repere bibliografice: Paul Mihail, Două manuscrise necunoscute din secolul XVIII, RSL, 1964; I.C. Chițimia, Les livres populaires dans les littératures slaves et la littérature roumaine, leur fonction littéraire nationale et
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
au răsunat automate / și-au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de front) își au corespondentul formal în „strofe înjunghiate, bătute în pari, / scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul; / strofe scrise lângă hoți și tâlhari / care înjură de sfinți și dau cu cuțitul”. Accentele argheziene de împotrivire și revoltă se transformă, într-o conștiință anticonformistă și dezabuzată, în viziuni cinice, terifiante, dominate de imagini ale descompunerii și putrezirii ce
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând cu indulgență națiile, perpetuând candide ori surprinzătoare meserii (Rustem Bostangiul, Ali din Balcic), tradiția istorisirii fabuloase, marcate de tabuuri lângă enigmatice fatalități (Hoți de cai, Arămarul din Küstenge, Fata hogei). Dobrogea, în schimb, mai picturală, va inspira, în
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]