58,131 matches
-
o epocă de neprecizie sufletească, în care sionismul era vag, ca și imaginea deserturilor în care cămile alergau monotone - singura soluție imediată și cotropitoare era politică de autopierdere. În plus, Steuerman avea să lupte cu personalitatea lui evreiască și cu scrisul lui dureros românesc". Altădată, în gazeta Lumea evreie din februarie 1919, evocă, cu penel de poet, cimitirul evreiesc din Iași. Să reproduc un fragment: "Printre pietre crește iarbă și locul pentru vis e bun. Urci pe cărărui în umedă liniște
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
de publicistica, Revoluția în oglindă, care se citește cu mare interes, atât pentru valoarea ei documentara, cât și pentru frumusețea literară sobra a fiecărui text din sumar, inclusiv a celor cu valoarea unor profesiuni de credință. Tocmai pentru că își supraveghează scrisul și nu cultiva exaltarea, Stelian Turlea este extrem de convingător în rarele cazuri când devine patetic. Un articol publicat inițial în Lumea, din 28 decembrie l989, înregistrează trăirea intensă pe care i-a provocat-o revoltă românilor împotriva dictatorului comunist: "Una
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
din urmă volume, căci ele mi se par reprezentative pentru o anume redefinire a poziției auctoriale în anii din urmă. Un deceniu marcat de impactul mediilor audio-vizuale, față de care tipul de "reactie-Zamfir" e demn de luat în considerație: menținerea demnității scrisului, convingerea că există mesaje și frumuseți imposibil de exteriorizat altminteri, ideea că literatura trebuie să-și păstreze statutul de martor al unui anumit timp - fie el social sau intim. Totul făcut cu discreție și competența. Deși formația teoretică a autorului
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
an cursul anului trecut a apărut, la Editură Omniscop, un volum Kierkegaard intitulat Maladia mortală, tradus de George Popescu. Am semnalat an "România literară" toate traducerile apărute an românește din Kierkegaard (mă refer la cele publicate de Editură Mașină de scris), așa că m-am grăbit, la momentul respectiv, să citesc și acest volum, cu gândul de a-l prezenta cititorilor. Entuziasmul mi-a fost ansa brusc retezat când am băgat de seamă, aproape cu incredulitate inițial, ca traducerea fusese făcută din
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
Z. Ornea Între războaie, si chiar mai ănainte, presa cotidiană avea ăntotdeauna, ăn fiecare număr al ziarului, o pagină culturală. Aici se inserau informații despre lumea scrisului și a artelor, recenzii, cronici, interviuri scurte menite să dea de știre cititorilor despre ce se ăntămplă an acest microunivers, mereu agitat și mișcător. Era pur și simplu de neconceput un ziar respectabil fără pagina culturală, obicei care, astăzi, s-
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
noțiunea. Mă uit câteodată cu obida la mâna această dreapta, care nu știe umblă cu un comutativ electric sau cu manivela și resorturile celei mai simple mașini; știe ansa să scrie cu satisfacția unei stăpâniri de sine an continuă creștere. Scrisul este pentru mine o fatalitate, pe care nu am a o discuta, ci numai a o suporta ineluctabil; scopul ei e an sine și an nimic; pasiunea literară se mistuie și nu lasă nici o cenușe; combustia interioară arde toate rezidurile
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
de altminteri, decât când vine. Aștept să se ănchege viziunea panoramica a cărții... Astăzi, ănainte de a scrie, văd integral. Am avut, astfel, ăn față arhitectură complecta a celor patru române ănainte de a le așterne pe hârtie. an momentul scrisului, nu m-a interesat niciodată altceva decât veridicul. Poezia, romantismul dispăreau dintrodată an față paginii albe. Nu fiindcă le-aș disprețui, dimpotrivă. Socoteam ansa că ele aveau o realitate a lor, alta, care trăia independent... Scriu, de obicei, ăntr-o mare
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
așa. La noi nimeni nu pricepe cu adevarat nimic... sau pe aproape. Legea gabaritului intelectual e absolută... ați explic fără să vreau de ce nu mai public, ăn orice caz de ce mă cuprinde un soi de sila ănvincibilă când ămi văd scrisul tipărit. Dar când mă gândesc că ațâți confrați ai mei merg an librărie și semnează pasionați autografe, mă ăntreb dacă, la urma urmelor, dreptatea nu e de partea lor". Ion Barbu se confesa mai mult decât se explică: Am ănceput
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
prea multă vreme. Dar nu mă ănchipui deloc construind un nou român." Și, iată, opinia lui M. Sebastian: Dacă n-ar exista edituri, tipografii, ziare, reviste, public - dacă n-ar exista, cu un cuvânt, o industrie literară - câți din ăstigmatizatiiă scrisului ar mai scrie? Dacă cumva literatura a creat tiparul, ăn sensul an care o functie creează un organ, nu e mai puțin adevărat că și tiparul s-a răzbunat, creând și provocând, la rândul lui, literatura. Să nu uităm că
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
și fervorile mele (dacă șanț) nu aparțin literaturii. Ei nu-i dedic decât orele negre, orele absurde, acelea an care, de-as fi sincer cu mine ănsumi, ar trebui să mă ănnec. Iată dar, după falsul meu tratat de logică, scrisul, actul intelectual, egal cu o sinucidere? Și, pour la bonne bouche, iată un fragment din interviul lui Eugen Ionescu: "an clipă când n-am mai iubit literatura, ci am devenit vanitos, mi-au primit publicațiile, a vorbit despre mine la
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
și Proprietatea și posesiunea. E de reținut dată ănscrisă de Petru Dumitriu, chiar alături de titlu, ăn colțul din stânga paginii: 23.6.58 (an vreme ce Proprietatea și posesiunea era inscripționata anterior: 21.4.58). Era momentul când se așternea pe scris sau cand ăncheia? Nu se știe. an schimb, rezultă clar ca an intervalul a două luni, prozatorul era an stare să ănchege perfect o lucrare de amplă respirație. Altă filă, umpluta cu calcule, probabil ceva mai tarziu, atestă aceeași febrilitate
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
Barbu Cioculescu După o notița a autorului, reprodusa de Perpessicius an ediția să din 1936, Mateiu I. Caragiale ar fi conceput an anul 1930. an traducerea din limba franceză, textul ănsemnării sună astfel: "Conceput an 1930. ănceput scris 18.V. 1930. ănceput fixat 8.X.1930. Titlul fixat primăvară lui 1930." De asemenea, pe dosul celei de-a doua file - prima nu s-a păstrat -din articolul neterminat despre politica externă a regelui Carol I (B.C.U., Fondul
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
polițist și intruși. Contractul ăncheiat ăntre Fundațiile Regale și Mateiu I. Caragiale la 19 ianuarie 1934 privea predarea manuscrisului până la 25 mai al aceluiași an, sub amenințarea unor penalități. ămprejurarea că un scriitor așa de grijuliu cu ultima formă a scrisului sau acceptase un termen scurt ne lasă impresia că el consideră a avea anca foarte putin de lucrat la carte. Cum Sub pecetea tainei este o narațiune cu sertare, autorul ar mai fi putut-o ămbogăti cu alte episoade, ansa
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
Bernard Shaw". Să adăugăm an treacăt că și Lucian Blaga, ăn cursul convorbirilor noastre,dădea glas decepției sale față de autorul lui Pygmalion, socotindu-l "sec", "lipsit de mister", din cauza probabilă a unei copilării ratate. Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1999, 272 pag., preț nemenționat.
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Din întâmplare aveam în geantă un exemplar al cărții mele de suflet „Adevăruri simple”. I-am întins cartea și ce a urmat, a fost un adevărat moment de magie! Cartea are un format mic, de buzunar, cu copertă albă și scrisul bleu. Înainte să o deschidă a privit-o îndelung, parcă vorbea cu ea! Apoi și-a trecut mâna lui mare, peste copertă, într-o mângâiere, de parcă voia să îi simtă vibrația! Pe urmă a răsfoit-o și m-a întrebat
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
personaj foarte apropiat familiei mele, care se adresa protocolar Prințului. Eu eram aceea care, în timpul vieții sale, mă ocupam de corespondența tatălui meu cu I.P.S. Antonie Plămădeală, fost coleg de facultate și bun prieten, așa că am fost impresionată recunoscându-i scrisul. Atmosfera era foarte plăcută, iar Alteța Sa, în timp ce-și bea ceaiul, m-a rugat să-i citesc ceva din noua mea culegere de eseuri „Gânduri pentru cei ce vin...” M-a ascultat cu atenție și la sfârșit mi-a
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
comunicării mai ales in citirea diferitelor sigle și abrevieri, sau în situațiile în care se cere lămurita scrierea unui cuvînt (de pildă la telefon) - cunosc, în română actuala, o variație destul de mare. Sistemele practice de transpunere în oralitate a semnelor scrisului sînt mai diverse decît s-ar crede: de la mai complicatele "nume ale literelor" (sistemul, folosit pe vremuri și în școala românească pentru a desemna litere ale alfabetului chirilic, e evocat de pildă de Ion Ghica - "on, mislete, ucu: omu..."), la
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
în nemuritoarea ficțiune și în galeria ticsita a Comediei. Ar fi o realizare, în fine nimerita, pe masura scriitorului despre care inca de pe la începutul secolului XX se spunea că ar fi fost Secretarul epocii sale. Ce face mai puțin popular scrisul lui Balzac, față de românele lui Eugen de Sue, si de tot ce intră în categoria estetică a "misterelor Parisului" este capacitatea să colosală de "a gîndi" pe seama situațiilor și personajelor din românele sale. Chir pentru un cititor cît de cît
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
o editură din Ploiești: era Cutia de ghete a lui Titus Popovici. O citeam la acea vreme, ca pe o alegorie monstruoasa a unui ev întunecat din care abia ieșisem. Am acum sub ochi aceeași carte, căreia Editură "Mașină de scris" i-a redat distincția grafică, într-o ediție revizuită de autor înaintea tragicului sau sfârșit din decembrie 1994. Aș spune că e vorba chiar de mai mult decât atât. Editură " Mașină de scris", care și-a propus (și a reușit
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
ochi aceeași carte, căreia Editură "Mașină de scris" i-a redat distincția grafică, într-o ediție revizuită de autor înaintea tragicului sau sfârșit din decembrie 1994. Aș spune că e vorba chiar de mai mult decât atât. Editură " Mașină de scris", care și-a propus (și a reușit în bună măsură, prin Cartierul Primăverii, Cap sau pajura și Disciplină dezordinii) editarea miilor de pagini manuscrise lăsate de Titus Popovici, a reabilitat o carte sortită - din cauze care privesc formă, nu fondul
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
viață, de viață în orice condiții, cu orice preț, e infinit mai puternică? ... Atunci conștiința nu mai e decât un cadavru într-o cutie de ghete. Titus Popovici, Cutia de ghete, ediția a doua, revizuită de autor, Editura Mașină de scris, București, 144 p.
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
se aude peste străzile sfâșiate de buldozer, este imaginea plecării și a întâmplărilor ce au urmat, a mobilei scoase în stradă, a hainelor și cărților împărțite la prieteni, a milițianului care trântește de pământ și calcă în picioare mașină de scris. Apoi, prelungirea necesară a condiției de român fugit în cea de postulant pentru imigrare la Ambasada Australiei din Viena: controlul fizic, care îi exclude pe cei cu vedere slabă, cicatrici vizibile sau tatuaje, cele două ștampile fatidice aplicate pe cereri
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
sensul de "la-el-acasă", cît de urmărire coerentă și fără sincope de implicare subiectivă, a vietii intelectuale de peste Ocean. Dar dezrădăcinat, acest intelectual rafinat, cu spectaculoasă sa carieră, cu o flexibilitate a minții de invidiat și cu aerul lui serios (în scris), de apărător cu convingeri netulburate al drepturilor omului de pe poziții filozofice, nu social-militante, nu este. Categoric nu. Poate de aceea Omul dezrădăcinat e o carte care m-a intimidat cumva. Gîndită și anunțată de către autorul ei că o autobiografie, ea
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
e, mă grăbesc să precizez, o istorie analitică de opere, ci o rapidă (sintetică) trecere în revistă a istoriei literaturii române (de altfel, profesorul o anunță la lecția inaugurală), stăruind în ideea de a releva legăturile interioare și principale ale scrisului românesc. Să notez, mai întîi, o observație despre componența slavona din spațiul vechi cultural românesc: Nu se poate vorbi de mărturisiri ale sufletului românesc în formă slavona. Fiindcă această eră o cultură de împrumut: era cultură biblică trecută la Bizanț
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
caligrafiei, substanța topită în abstracția liniei pure îi rămîn lui Valeriu Pantelimon. Semnele sale, inventate sau sprijinite pe o scriere anume, închid, asemenea celor născocite în vechile civilizații, lumi multidimensionale. Materia și spiritul, căderea și visul trăiesc aici laolaltă. Litera, scrisul, textul sînt, în aceași măsură, substanța sublimata, devenită eter, si act epifanic, materializare discretă a unei fapturi de abur. Ce-i poate uni, așadar, pe cei șase artiști pentru a putea forma un grup cu adevărat? Cum pot fi ei
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]