2,019 matches
-
prescrip?ia albertin?; �n mijlocul s?u, o pia?? p?trat? are pe margini edificii publice. Acest tratat, care subliniaz? raporturile arhitectur?-urbanism �ntr-un context social dat, nu are totu?i nici rigoarea teoretic? a lui De re aedificatoria, nici scrupulele arheologice din Trattato d�Architettura civile e militare (1481-1492) al lui F. Di Giorgio Martini (1439-1502), arhitect al palatului din Urbino mai ales ?i renumit inginer �n fortifica?îi. �n orice caz, din produc?ia teoretic?, scris? sau figurat? � inclusiv
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
atitudinei energice a președintelui care pricepuse intenția individului Rudăreanu de a compromite pe studenți prin provocarea unei bătălii în regulă, totul s'a petrecut în liniște, iar tânărul provocator, rău montat, pricepu că era [să] fie victima unui mișel fără scrupul. Văzându-și planul dejucat, Rudăreanu insultă pe d. Becescu cercând cu ori ce preț a provoca scandalul. Afirmă că d-sa ca președinte a încasat pe socoteală proprie, taxele în bani ce primise de [la] mai mulți membri de onoare
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de plan secund sau de fundal. Se poate vorbi în mai toate cazurile de o veritabilă dialectică a receptării critice, de o strategie a asumării simpatetice a operei literare. Exemplul Arghezi - la îndemână - este caracteristic. Mai întâi criticul ezită, din scrupule, conștient de dificultatea demersului: "Hotărât să-mi apropii și explicativ poezia lui Arghezi, mă amân în pragul faptei; ocolul spre a vedea cum voi începe este o ezitație și sunt mai obosit înainte de a mă sforța" . (subl. n.Ă. Ezitările
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a preciziunii, caracteristice criticii lui Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, se întâlnesc și se confruntă la acesta din urmă cu o evidentă preocupare de stil artistic." Criticul a probat în peste patru decenii de activitate exegetică un mare scrupul față de cuvinte: "De viața neprevăzută, proliferantă, de foșnetul prea material al cuvintelor, de tot ceea ce agitația ascunsă a acestora rezervă prelungirilor inefabile ale operei literare, de vrajă, dar și de amenințarea lor, criticul se apără elaborând un întreg sistem strategic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
1611 și 1621. Din acest motiv, regele s-a întors către vechile puteri și privilegii ale regilor englezi, dar folosirea acestor vechi mijloace necesita o politică impopulară. După moartea lui Robert Cecil (1612), el s-a înconjurat de favoriți fără scrupule, incompetenți și corupți, care l-au făcut destul de impopular. (Unul dintre ei, ducele de Buckingham, va juca un rol esențial în guvernarea catastrofală a lui Carol I). Mai întâi a mărit taxele vamale și impozitele, apoi a scos la vânzare
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
divine. Dar există și situația inversă, când un om invocă libertatea de conștiință pentru a justifica nesupunerea lui față de o lege care îl ofensează, cu toate că ea nu vizează decât "pacea publică și bunăstarea poporului". În acest caz, opinia privată și scrupulele inferiorului nu pot anula legitimitatea superiorului, iar legea nu e nedreaptă doar pentru că cineva o consideră astfel. Pentru a lămuri această chestiune, Locke distinge între obligația materială și obligația formală. Distincția lui Locke corespunde cu distincția pe care o făcuse
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
generală, aș propune următoarele criterii destul de precise pentru astfel de cazuri, cel puțin ambigue (în proză și în poezie). Să ne întrebăm deci: care a fost și este atitudinea generală a scriitorului, înainte și după 22 decembrie (evit dintr-un scrupul semantic să vorbesc de o adevărată revoluție)? Se poate constata cu ușurință că toți sau aproape toți scriitorii echivoci, oscilanți, prudenți, calculați au fost recuperați cu ușurință și recompensați de noul regim; care este proporția reală, în opera scriitorului, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
respingerea oricărei dispute ideologice serioase, de principii. Cea mai ilustră victimă a exploatării propagandistico ideologice a fost o parte din opera lui Eminescu. Latura sa xenofobă, ca să nu mai amintim de unele articole politice, a fost speculată și actualizată fără scrupule. Un recent articol al criticului Mircea Martin a subliniat, cu discreție, tocmai acest fenomen regretabil. Exacte și pătrunzătoare sunt, în esență, și observațiile lui Constantin Dumitrescu despre aparatul cultural al acestei culturi totalitare, a treia sa notă fundamentală. A fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
alt prilej că C. Noica a murit cu această convingere. Recent, în dialogul său cu Gabriel Liiceanu, Gabriela Adameșteanu are onestitatea să recunoască, deschis, realitatea generalizată a compromisului și indiferenței față de orice posibilă răspundere: îmi spuneam că un astfel de scrupul moral (înscrierea în partid, n.n.) e deja demodat pentru generația mea, căreia comunismul i se părea instalat pentru eternitate 1. Acestui mit azi atât de evident dezmințit nu i putem însă opune un altul: al poporului de eroi, intransigent, care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bine se știe extrem de numeroasă. în România comunistă a funcționat deci perfect, impecabil și implacabil, legea supremă a aparatului represiv al statului totalitar modern: legea agravării crescânde-descrescânde. Orice organ represiv și de stat devine tot mai abuziv și lipsit de scrupule, mai feroce și mai fanatic, în funcție de locul pe care-l ocupă în ierarhie. Când se află pe un loc inferior și transmite ordine de sus, el supralicitează și devine tot mai sălbatic; invers, pe măsură ce urcă în ierarhie, el devine tot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
organizată fac, efectiv, politică. Orice atitudine civică, organizată sau nu, exprimată public, este politică. A fi pentru sau contra unor aspecte ale societății civile și a vieții politice înseamnă politică. O astfel de poziție nu se confundă cu politicianismul, fără scrupule, prin intrigi și combinații corupte și tenebroase. Mulți resping politica tocmai din această perspectivă. Unele precizări suplimentare sunt totuși necesare. Trebuie recunoscut deschis: există, pe de o parte, indivizi, adesea în proporție copleșitoare, cu un foarte slab (sau chiar inexistent
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în fața unui mare aparat de consilieri, servicii și specialiști, de fapt al întregului aparat de stat modernizat, ce structuri mai mult sau mai puțin analoage, corespunzătoare, opune Convenția? Bunele sale intenții sunt evidente. Dar în fața vechiului activist rutinat și fără scrupule, doar buna credință și caracterul inocent sunt victime sigure. Și, apoi, încă o schimbare de mentalitate a intelectualului tânăr care intră în politică. Conflict evident de generație: el nu mai acceptă transformarea sa în simplu activist, sub ordinele lui X
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Toată viața și-a petrecut-o în aria foarte practică a conducerii afacerilor publice și de aceea are talente considerabile pentru afaceri. Este energic, hotărît și foarte atent la detalii. însă este avid de putere și de aceea nu are scrupule în folosirea mijloacelor pentru obținerea ei și mai ales pentru păstrarea acesteia. Simpatizanții săi se află printre clasele înalte și se spune că Știrbei le-a încurajat de multe ori abuzurile”. Potrivit lui Colquhoun, „Ghica provine dintr-o familie cu foarte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
chiar la Emil Cioran, în reflecțiile sale cu privire la rău din Căderea din timp și Demiurgul cel rău, unde acordă răului tot atâta ființă cât și binelui și susține că lumea aceasta nu poate fi decât creația unui Dumnezeu tarat, fără scrupule și că tot ce este viu e coruptibil, stând sub puterea creatoare a Răului, a Demiurgului rău. Putem adăuga la această listă pe Ștefan Lupașcu și pe Mircea Florian, primul cu viziunea sa despre dualismul antagonist, cel de-al doilea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin ceea ce un agent moral face sau nu face. Criminalul și sfântul au aceeași valoare intrinsecă. În al doilea rând, valoarea intrinsecă nu se modifică în funcție de utilitatea unui agent moral în raport cu interesele altora. Un filantrop și un cămătar lipsit de scrupule au aceeași valoare intrinsecă. În al treilea rând, valoarea intrinsecă a unui agent moral nu depinde de interesul și aprecierea pe care o au alți agenți morali față de acesta. Un om singur, uitat și nedorit, are o valoare intrinsecă egală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
era prea mândru ca să recurgă la orice mijloace pentru a scăpa și naiv de încrezător în puterea miraculoasă a adevărului de-a triumfa. Catadicsise doar s-o întrebe pe studentă în sala de judecată, de față cu toată lumea, agasat de scrupulele procedurale și fără permisiunea judecătorului: "Spune sincer, te-am violat, sau nu?" De parc-ar fi zis "Hai, mai dăi dracului pe proștii ăștia, care te mulg de bani fără să fi fost de față la ce s-a întâmplat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să se ascundă de un sine persecutor într-o atare denegație dezgustător de grosolană... Dacă recursul la minciună ți-e indispensabil, atunci fă măcar un efort de credibilizare a gogoriței din respect pentru destinatar!" se indignă Ian. Fără astfel de scrupule - culmea nesimțirii - manipularea capătă și o insuportabilă tentă exhibitționistă. Și asta tocmai împotriva celor ce se arătaseră îndatoritori? Era parcă prea urât să fie adevărat. Și-ar fi dorit să mai domolească abraziva declarație de neospitalitate a lumii atribuindu-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
le propun și fac orice pentru a arunca În derizoriu aceste valori. Politicienii nu cred În instituția pe care o reprezintă, jurnaliștii nu mai cred În forța adevărului pe care ar trebui să-l slujească (iar unii se vând fără scrupule), polițiștii nu cred În poliție, profesorii În școală și În universitate, doctorii În spitale. Cei tineri și activi fug care-ncotro de mediul nostru viciat, cei mai vârstnici, care au crezut cândva, privesc cu neputință, specialiștii autentici Încearcă să se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
doctorale În orice colț de țară, vom asista neputincioși la o ofensivă a celor care vor să „privatizeze” tot ce se poate din câmpul universitar. Nu-mi imaginez că cei care au Înființat „universități” prin garsoniere, garaje, pivnițe vor avea scrupule să organizeze și masterate sau doctorate. Mai ales În condițiile În care orice profesor devine automat și conducător de doctorat. Ce e acum, dar ce va fi? Trebuie făcută o precizare: nu trebuie confundată autonomia administrativă cu cea academică. Desigur
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
total asupra adepților și eliminarea fără milă a posibililor devianți. Lupta Împotriva celor din interior prevalează, la un moment dat, față de lupta Împotriva adversarilor. O istorie a Înlăturării rivalilor, a trădărilor și crimelor justificate prin fraze sforăitoare, a luptei fără scrupule Împotriva tovarășilor de drum care aveau ghinionul și nedibăcia de a-și afirma superioritatea intelectuală sau morală. Opozanții din interior erau nu doar Înlăturați, ci și demonizați, deposedați de demnitate și umanitate. Foriș, fostul prim-secretar al partidului, a fost
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aluat. Noii oameni politici au fost recrutați de către cei din prima linie și au fost formați În același câmp psihosocial. Doar că unii sunt mai școliți, mai rafinați. Doar unii. Cei mai mulți sunt structuri de o rapacitate superioară, mai lipsiți de scrupule, mai nerușinați. Iar executanții sunt și ei În apropierea modelelor, lipsa de responsabilitate față de societate pare să fi devenit o trăsătură colectivă dominantă. Nu e deloc amuzant să-l vezi mereu pe Mircea Dinescu, În timpul taclalelor sale cu Stelian tănase
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Iar România de astăzi nici nu poate oferi soluții. Am scris despre toate acestea după ce, săptămâni În șir, am văzut defilând pe la televiziuni tineri oameni politici absolut mediocri, infinit acomodanți, structural agresivi, adesea corupți, dar plini de ei și fără scrupule. Categoria lor poate fi Întâlnită peste tot, de la mediile de afaceri la câmpul universitar. Ei sunt viitorul României, alternativa la emigrații pe care nu-i mai putem recupera!? (23.03.2009) Aventura lui Costel În UE Am fost și eu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de individ, pe care le-a crezut specifice timpului său. N-a bănuit că acestea se vor „maturiza” și consolida, că vor Împrumuta din trăsăturile fiecărei epoci și că vor diagnostica două atitudini fundamentale. Ciocoiul e tipul Îmbogățitului lipsit de scrupule și de valori morale. E tipul parvenitului, preocupat de strategii pentru a dobândi poziții de putere. E animat „de frenezia puterii, lipsa de ideal și disprețul pentru mulțime”. N-are o ocupație sau o meserie sigură (nu-i un specialist
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
public, e arivist, face orice să avanseze, scoate profit din oricare situație, nu-i sunt străine nici un fel de mijloace necinstite, e insistent și perfid. Știe toate tertipurile, știe când e momentul să acționeze În folosul său și nu are scrupule să arunce vina pe alții, dacă e dezvăluit. Dacă-i „om de afaceri”, exploatează relațiile cu instituțiile statutului, Își ia aliați dintre slujbașii publici, știe când, cum și cât să dea pentru servicii. Nu ezită să-și Înșele tovarășii de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care a identificat cuplul ciocoi/ industriaș, putem gândi În aceeași paradigmă vremurile noastre: speculant versus. constructor. Ciocoiul de azi e la fel ca cel al lui Motru: Își schimbă stăpânii după nevoi, Își abandonează tovarășii, Înșală Încrederea tuturor, n-are scrupule; Își consumă energia În combinații, toate spre folosul propriu. Industriașul e, prin comparație, un individ anost: n-are decât crezul muncii și lucrului bine făcut, crede În oameni și În spiritul de echipă, Își respectă cuvântul, nu știe să trădeze
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]