112,413 matches
-
dinurmă, să-și decline identitatea. Un spectaculos stringendo pentru că, iată, dacă monodia Evului Mediu, bunăoară, a domnit aproape un mileniu, polifonia modală și vocală redevabilă gîndirii orizontale a Ars Antiqua-ei, Ars Novei și Renașterii s-a impus vreme de cinci-șase secole, funcționalitatea tonală, hrănită de disponibilitațile gîndirii verticale, omofone, predominant instrumentală a Barocului, Clasicismului și Romantismului a fost răsfățată timp de aproape trei veacuri, iar eterofonia epocii moderne rezistă doar de cîteva decenii, recapitularea post-modernă promite încă o și mai accentuată
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
bucureștean, cu ocazia lansării traducerii romanului său istoric Lunga viață a Mariannei Ucria, Dacia Maraini găsea pertinent paralelismul între Șeherazada, ce-și prelungește viața povestind peste o mie de nopți, și protagonista sa, lipsită de grai, ce își cîștiga, cu secole în urmă, dreptul la o existență normală folosind slovele. În Colomba (Ed. Rizzoli, Milano), romanul apărut acum cîteva luni, paralelismul este cum nu se poate mai explicit și lasă să se întrevadă toată literatura teoretică legată de vocea-narantă sau de
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
întrevadă toată literatura teoretică legată de vocea-narantă sau de personajul-povestitor. Numeroasele fire epice, unele constituindu-se într-o adevărată sagă (cartea se deschide, nu fără intenție, cu arborele genealogic al familiei în cauză), ne întorc în timp pînă la finele secolului al XIX-lea. Ele sînt orchestrate și depănate de un personaj secundar, numit alternativ femeia cu părul scurt, romanciera sau scriitoarea, prezentată fie la ea acasă, uneori, cu mîinile pe clapele computerului, fie în plimbări și discuții cu un amic
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
asupra destinelor a șase generații. În clanul Zairei, nu lipsesc trăsăturile comune, nici situațiile repetitive (copii de tinere mame cu tați naturali nedeclarați etc.), dar existențele lor diferă. Epopeea începe cu o primă Zaira, tînăra țărancă siciliană, căsătorită la finele secolului al XIX-lea cu un păstor din Abruzzi, cîndva prunc părăsit, crescut de călugărițe. Dotat și studios, fiul lor, tînăr avocat de mare viitor, va muri pe front în timpul primei conflagrații mondiale. Pitrucc, fiul acestuia (rezultat nu din logodna castă
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
echilibru și devotament. Dimitrie Vatamaniuc este unul dintre aceștia. Bucovineanul născut la Sucevița, la 25 septembrie 1920, împlinește în această toamnă 85 de ani. Putem face bilanțul unei activități excepționale de critic și istoric literar, începută cu o jumătate de secol în urmă, în 1957 (și mai devreme, desigur), odată cu susținerea unei teze de doctorat despre Ion Popovici-Bănățeanul, publicată în 1959. Nu e o simplă speculație să spunem că preferă atmosfera culturală transilvăneană a secolului al XIX-lea, dacă ținem seama
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
literar, începută cu o jumătate de secol în urmă, în 1957 (și mai devreme, desigur), odată cu susținerea unei teze de doctorat despre Ion Popovici-Bănățeanul, publicată în 1959. Nu e o simplă speculație să spunem că preferă atmosfera culturală transilvăneană a secolului al XIX-lea, dacă ținem seama de subiectele celor mai importante cărți ale sale: G. Coșbuc. O privire asupra operei literare (1967), Ioan Slavici și lumea prin care a trecut (1968), Ioan Slavici. Opera literară (1970). La acestea se adaugă
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
Dimitrie Vatamaniuc e un specialist redutabil (de fapt, cel mai important) în biografia și opera lui Ioan Slavici, căruia i-a consacrat și o ediție critică integrală a scrierilor literare și publicistice, realizată inițial în colaborare (în deceniile șapte-opt ale secolului trecut) și revizuită recent de unul singur (primele șapte volume au apărut în 2001 la Editura Național, cuprinzând partea literară a operei). Eminescolog la fel de important, exersat într-un domeniu extrem de dificil, Dimitrie Vatamaniuc s-a ocupat în mod special de
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
vorba de alcătuirea unei hărți meticuloase a unui continent insuficient explorat și puțin cunoscut în cele mai mici detalii. Poetul însuși și-a cam ascuns viața, nu și-a dezvăluit copilăria și tinerețea. Biobibliografia argheziană se întinde pe aproape un secol, din 1896, de la debutul poetului, și până în 1989, limită convențională necesară ca punct terminus pe care îl vor putea depăși continuatorii acestei adevărate aventuri spirituale. Iar bibliografia chiar are nevoie de continuare, pentru a vedea ce s-a întâmplat în
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
e în măsură să aprecieze acest extraordinar instrument de lucru, de care am avea nevoie în cazul oricărui scriitor. Altfel riscăm să practicăm și în mileniul trei o istorie literară precară, lacunară, aproximativă, cu toate ezitările infructuoase moștenite de un secol. Dimitrie Vatamaniuc face singur cât o instituție pentru înlăturarea unor astfel de impedimente. Cu douăzeci de astfel de bibliografi activi și eficienți, constanți în munca lor o jumătate de secol, am fi depășit de multă vreme stadiul de retardare, ale
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
precară, lacunară, aproximativă, cu toate ezitările infructuoase moștenite de un secol. Dimitrie Vatamaniuc face singur cât o instituție pentru înlăturarea unor astfel de impedimente. Cu douăzeci de astfel de bibliografi activi și eficienți, constanți în munca lor o jumătate de secol, am fi depășit de multă vreme stadiul de retardare, ale cărui efecte le resimțim dureros. Când în lume se practică cu totul alte tipuri de investigație, specifice unei istorii literare moderne, noi nu am epuizat formele tradiționale. Iar în istoria
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și stările lui Bikinski, poate fi văzut. Romanul ca și poezia din Fîntîni carteziene, Cîmp negru, Arlechini la marginea cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie amară a epocii, un rezumat - ,cursul scurt" - al istoriei noastre contemporane, prin jocul lozincilor scrise
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
sunt perfect echivalenți?! Lucrurile au devenit limpezi ca lumina zilei în situații ce ilustrau frățietatea "sans rivages" a celor două ideologii. Din acest punct de vedere, Ion Iliescu e o perfectă sinteză a celor două sisteme care au făcut din secolul al douăzecilea un interval al atrocităților inimaginabile. Am scris cu alt prilej despre sistemul corporatisto-fascist edificat în România oblăduită de Ion Iliescu: un spațiu al economiei haotice, cu deschidere relativă spre libera concurență, contrabalansat de preeminența partidelor autoritarist-naționaliste (de la FSN
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
arată că există un echilibru pe cântar între simțământul înrădăcinării în germanitate și mentalitatea de Weltbürger (cetățean al universului). Cei care caută o nouă conștiință națională nu vor să li se mai suie roșeața în obraji după abisurile istoriei în secolul XX și asimilează cu ajutorul lui Schiller o înțelegere cosmopolită a rostului civic." E benefică transformarea săvârșită, indiciu de speranță. Liceanul supraînzestrat (nu avea decât 19 ani când a încheiat cea dintâi piesă, Hoții) i-a uluit de la debut pe spectatori
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
melodii în două acorduri, și acelea mai mult false. O incursiune spre locul de obârșie al acestui curent propun maeștrii cântăreți Maria Răducanu și Maxim Belciug cu albumul "La Tarara": creuzetul iberic, matcă a unui metisaj muzical fericit exploatat în secole mai inteligente și mai cuviincioase ale Europei (Ravel, Lalo, Bizet etc). Reîntoarcere în matricea stilistică don quijotescă și tauromahică prin Albeniz, Granados, de Falla, Rodrigo, încercare de "întoarcere acasă" din prăfuitul drum al Stambulului, sau doar un simplu excurs exotic
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
ales, Muntele vrăjit, de Thomas Mann, și Jocul cu mărgele de sticlă, de Hermann Hesse, este o variantă de Rastignac trecut prin învățătura lui Machiavelli, al cărui sfîrșit trimite cu gîndul către un soi de Ubu Roi, de început de secol XXI. Romanul Ordinea poate fi citit și ca un text cvasi-filozofic despre exasperanta criză a valorilor din postmodernitate, despre lipsa de repere și haosul care guvernează lumea contemporană și, în ultimă instanță, ca o încercare de paralelă critică între două
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
viziunilor. Nicolae Alexi, structural un cerebral de tip apolinic, își construiește parcursul în respectul, dar nu în epigonismul valorilor clasice. În antiteză, Aurel Bulacu, dionisiac convins, optează pentru un limbaj ale cărui repere formale și spirituale le aflăm în modernismul secolului XX. Atașat firesc unor imagini care licitează filonul epic, Nicolae A. Alexi își formulează discursul ca pe un monolog cu tentă subtil moralizatoare, unde în spatele "poveștii" transpare, ironică, nostalgică, meditativă sau numai tristă, opțiunea artistului în fața contemporaneității. În viziunea sa
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
în cadrul cărora semnează Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Gabriel Dimisianu, Constantin }oiu, Constanța Buzea, Andreea Deciu. Din ele se desprinde ideea că Andriana Fianu s-a impus în lumea literară cu deosebire prin lungul ei periplu, de aproape o jumătate de secol, de redactor de reviste, redactor erudit, discret, caracterizat de abnegație, tact, finețe, cu o memorie prodigioasă, "idealist până la exaltare" (Ioana Pârvulescu), de redactor la "Gazeta literară" de la debutul acesteia, continuând apoi la România literară. într-o vreme, ședințele revistei s-
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
până la exaltare" (Ioana Pârvulescu), de redactor la "Gazeta literară" de la debutul acesteia, continuând apoi la România literară. într-o vreme, ședințele revistei s-au ținut în casa sa din strada Toamnei, o casă veche, a bunicilor săi, construită spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Ea a devenit - scrie Nicolae Manolescu - una cu hebdomadarul principal al Uniunii Scriitorilor. Spuneai România literară, spuneai Andriana Fianu. Era, în felul ei, o instituție. Venea prima și pleca ultima din redacție. Știa tot ce se publica
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
va întâmpla un cu totul alt lucru... în loc să cinezi, de pildă, cum ți s-a făgăduit, la o mănăstire cuvioasă, cu vin bun și bucate călugărești, vei lua cina într-o hrubă din oraș foarte veche și adâncă, de câteva secole, fără geamuri, în care toată lumea fumează și unde îți va cânta la ureche un taraf greu, cântece populare; iar în loc de cele sfinte, de cădelnițe, de icoane străvechi preasfinte ori de evanghelii, ți se vor arăta cârligele înfipte în pereții hrubei
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
reconstruit cu mijloacele artificiale ale speculației și subordonat exigențelor pur formale ale acesteia, era la el corelatul paradoxal al acelei inteligențe de ordin superior care, aparținând reprezentantului unei familii în care tradiția studierii și venerării lui Kant data încă din secolul XVIII, părea genetic programată pentru a trage concluziile ultime din descoperirea kantiană a limitelor rațiunii și intelectului. Întreaga orientare a "Școlii de Înțelepciune" fondată în anii '20 la Darmstadt ca o ultimă încercare de reînviere în plin secol XX a
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
încă din secolul XVIII, părea genetic programată pentru a trage concluziile ultime din descoperirea kantiană a limitelor rațiunii și intelectului. Întreaga orientare a "Școlii de Înțelepciune" fondată în anii '20 la Darmstadt ca o ultimă încercare de reînviere în plin secol XX a tradiției practicării filosofiei în sensul grecesc de dragoste pentru înțelepciune, ca și eforturile îndreptate cu inegalată energie spre redefinirea raporturilor individului uman cu "originea" sa spirituală, cu transcendența și religiozitatea nedogmatică, trebuie citite în această cheie. Cât despre
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
istoricului elvețian Carl J. Burckhardt (1891-1974), autorul monumentalului studiu monografic despre Richelieu, i se datorează consemnarea, extrem de prețioasă prin realism și obiectivitate, a câtorva întâlniri semnificative cu Hermann Keyserling, pe care l-a cunoscut în deceniile trei și patru ale secolului trecut. Cele două episoade, plasate în 1935, ne oferă tabloul de neuitat al filosofului pus la index prin hotărârea personală a lui Goebbels și supravegheat pas cu pas de Gestapo, efectuând o vizită-fulger în Elveția și Franța, urmărit și acolo
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Marina Constantinescu Mă uitam pe fereastră. Beznă. Din cînd în cînd, frînturi de lumină. }ăcănitul brutal al roților de tren îmi măcina timpanele. Stăteam întinsă pe patul meschin, îngust, de chilie-celulă, dintr-un vagon de dormit al unui tren din secolul 21. Sau cel puțin așa trebuia să fie. Capul îmi era înghețat, corpul transpira sub două pături de plastic, așezate ordonat de mine, una peste alta. Un sfîrșit de mai trist, umed, friguros, care se vîră și surescită toate disperările
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
imediată derivație din romantism. Dar Arghezi poate fi conectat, cu mari câștiguri de adecvare și interpretare, la o altă modernitate decât aceea, mult prea restrânsă, care i-a fost recunoscută până acum: o modernitate nu doar decadentistă (a sfârșitului de secol XIX), ci o poetică argheziană conectată intermitent, relativist, experimental, chiar ironic (și de aceea derutant) la experiențele avangardiste. Limbajul său poetic a depășit simbolismul, a asimilat elemente expresioniste, suprarealiste și de altă natură, plasate uneori într-un orizont înșelător tradiționalist
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
decât Hollywoodul, și totuși ultimele sunt cele mai vizionate pe vechiul continent. Totuși, și pe vremea lui Pathé, se forma o gașcă americană de studiouri (pe scurt, Edison, Biograph și Vitagraph) care puneau bazele hegemoniei de mai târziu. Pe la începutul secolului XX, Marea Britanie se afla pe locul trei la producția de filme. Se fondase și "școala de la Brighton", iar doi din reprezentanții săi, George Albert Smith și James Wiliamson, dețineau fiecare câte un studio. Nu îmi rămâne decât să închei cu
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]