1,878 matches
-
ordinei clasice (cum ni-l arată pe Dedal și statuile umblătoare atribuite de legendă tot lui), labirintul colcăie de Întrebări neformulate. Iată un alt chip al sfinxului. Ochii săi hipnotici sticlesc dilatați În coridoarele tenebroase, Însemnate cu emblema echivocă a securii duble. Din punctul de vedere al lui Tezeu, labirintul nu este Însă decît o construcție anarhică, o eroare a clarității și logicii. Și ce ne va spune el dacă nu se va simți dator să lămurească această eroare? Deocamdată, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
să asculți murmurul mării ca pe un cîntec Îndepărtat; În Hiperboreea cresc aceleași ierburi calde ca și În Elada, dar ele nu decad și nu putrezesc; arbori Înalți și luminoși foșnesc În afara timpului și dacă un hiperboreean ar lovi cu securea unul din acești arbori, tăietura s-ar deschide ca un surîs; nimic din acestea nu lipsea grecilor În realitate, numai că În Hiperboreea ele nu expirau niciodată... Două fecioare hiperboreene erau Înmormîntate la Delfi unde au adus obiectele sacre ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
un fel de rarefiere bruscè a aerului, ceea ce a dus în mintea mea la declanșarea automatè a derulèrii unui montaj haotic cu imagini de iarnè, sclipitoare, pure și puștii și, neașteptat, în aceastè solitudine albè și asprè, aud loviturile de secure ale tatèlui lui Ilarie rèsunând ritmic și profund, asemeni bètèilor unui clopot dintr-o turlè de bisericè îndepèrtatè, Ca sè nu le mai aud am pornit precipitat motorul, accelerând, Apoi, în mod normal și legal Matei ar fi trebuit s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
rèmas pe scaunul din dreapta, în mașinè! Oh, Doamne! Dacè brazii ar vorbi și ar putea da telefoane, s-o sune și sè-i spunè cè întârziem amândoi, adicè, Matei cu bradul! Poate cè brazii vii mai vorbesc, dar cei retezați de securea tatèlui lui Ilarie, Sè aștept respectuos și sè-l rog pe plutonierul major sè-mi dea voie sè dau un telefon, Doamne, dar ce de chitanțe a tèiat astèzi! Sè se fi înmulțit infractorii chiar în ajun? sau o fi chitanțierul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cunoască mai bine, exclamă Barney, de parcă n-ar ști cât de bine îi cunoaște viitoarea nevastă fratele. Nimeni nu zice nimic, așa că Barney se vede obligat să continue: — Așa că, frățioare, nu crezi că ar fi o bună ocazie să îngropăm securea războiului? îi sugerează lui Finn, bătându-l pe umăr. Ce-a fost a fost! Veșnica luptă pentru supraviețuire! Asta e! A, să nu uit! Vanessa are o tipă pentru tine. Arată trăsnet, lucrează în relații publice, e de familie bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Cam atât. Ne vedem mâine. Au început din nou șușotelile. Grupuri de câte doi-trei elevi părăseau clasa exprimându-și părerile, îndoielile și temerile. Unii erau demoralizați total. Aveau umerii aplecați în față, capul plecat spre pământ, de parcă ar aștepta o secure să îi decapiteze. I-aș fi încurajat și le-aș fi inspirat credință în cauza noastră, dar nu era timp de așa ceva. Le trebuie somn acum. Au trecut prin multe azi și ziua de mâine promite doar să fie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
scormonit. A concluzionat că pământul era afânat, s-a aplecat și a Început să sape cu lama securicii (un vechi topor pierdut sau lăsat de nemții aflați În retragere) și după câteva zeci de secunde s-a oprit brusc pentru că securea nu mai săpa și lama sa a scos un sunet metalic. Aici nu-i lucru curat! Dacă este un proiectil de război ne-am ars, Vizanti! Dacă cei cu mașina au ascuns ceva și se Întorc să-l ia, ce
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să mergem la București. Alex se numără printre victi... În clipa următoare, am simțit cum peste mine se prăvălește Întunericul vieții, strivind și ultima picătură de lumină. Viața căpătase forma unui călău hidos, care, cu un rânjet sinistru, a ridicat securea timpului... Aproape că simțeam lama subțire și rece pe artera În care mai pulsa Încă sufletul zdrobit. Am Închis ochii și două brațe puternice au oprit trupul ce se prăbușea, zguduit de spasmele unei realități crude, care nu putea să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a zis: "Fii bun și vino cu slujitorii tăi." El a răspuns: "Voi merge!" 4. A plecat deci cu ei. Ajungînd la Iordan, au tăiat lemne. 5. Și pe cînd tăia unul din ei o bîrnă, a căzut fierul de la secure în apă. El a strigat: "Ah! domnul meu, era împrumutat!" 6. Omul lui Dumnezeu a zis: Unde a căzut?" Și i-a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat-o în locul acela și fierul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
în apă. El a strigat: "Ah! domnul meu, era împrumutat!" 6. Omul lui Dumnezeu a zis: Unde a căzut?" Și i-a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat-o în locul acela și fierul de la secure a plutit pe apă. 7. Apoi a zis: "Ridică-l!" Și a întins mîna și l-a luat. 8. Împăratul Siriei era în război cu Israel. Și, într-un sfat pe care l-a ținut cu slujitorii săi, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
de aur și era împodobită cu pietre scumpe. Au pus-o pe capul lui David, care a luat o foarte mare pradă din cetate. 31. A scos pe locuitori, și i-a trecut prin fierăstraie, prin grape de fier și securi de fier, și i-a pus în cuptoarele de cărămizi; așa a făcut tuturor cetăților fiilor lui Amon. David s-a întors la Ierusalim cu tot poporul. $13 1. După aceea, iată ce s-a întîmplat: Absalom, fiul lui David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
alegi, ca la Delfi, și că firul Ariadnei i-a fost de folos lui Tezeu tocmai fiindcă s-a răsucit după meandrele labirintului. Dar, pentru specialiști, asemenea nuanțe n-au nici o valoare. Domniile lor surâd îngăduitor dacă le spui că securea dublă, de pe pereții labirintului, e înfiptă între dragoste și moarte. Și să nu uit: nici surâsul statuilor grecești nu poate fi tălmăcit într-un singur fel. Căci există două surâsuri în sculptura greacă. Unul arhaic, fermecător și misterios, ca al
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pe un povârniș absolut scheletic, cu ruine inestetice, scoase din pământ. Ziduri grosolane, coridoare strâmte, pe care nu pot merge alături două persoane, încăperi boltite sau cu tavanul surpat, contraforturi în care bolovanii au muchiile ascuțite, ca un tăiș de secure. Nu întîlneam nici o statuie. Nu vedeam nici un ornament. Singurul semn de preocupare artistică era desenul cu cei doi lei scrijeliți în piatră, gata să sară, unul asupra celuilalt, la "Poarta leilor". În rest, nimic nu atenua duritatea ruinelor. Acesta a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cu provizii de lumină roz, pentru a ajuta lacul kanas să nu pălească acum, dis de dimineață. șase în al doilea loc: lumina verde, care hrănește dinspre miazănoapte lacul kanas pe timp de seară, este rănită la coapsă, o mică secure de con de brad, rătăcită, a oștirilor dușmanilor tăi, taie coapsa luminii verzi dinspre miazănoapte. tu trebuie acum să alergi, să dechizi țarcul din susul grădinii tale suspendate, să poată țâșni liberă herghelia celor o sută de cai vorbitori, herghelia
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
se taie capul!” - de pildă. Acum trei sute de ani, să zicem, nimic mai simplu. Legal, în urma unei judecăți - sau abuziv, în funcție de împrejurări -, imprudentului i se reteza grumazul. Sintagma „Să i se taie capul!” era ca o execuție aproape împlinită. O secure verbală: suna înspăimântător, acesta era scopul prioritar. Chiar și judecătorii, rostind-o, erau trecuți de un fior. Acum, cuvintele-sabie doar că nu te fac să pufnești în râs. Nu se mai cutremură nimeni, aduc a glumă. Erika ia cuvintele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
pe-o aripă de vis. -7- Zbor, născut din mări de dor, ca să luminezi în lume, pe biletul incolor drumu-i rupt, abrupt sub nume; aer acid, imaginea unui zid și pleoapele se-nchid ca o geană de pădure poticnită în secure. -8- Trezit din leșin în lumină, străin într-o lume străină, mă uit mai atent pe hârtie: un sat nou într-o veche câmpie. -9- Un șuierat de locomotivă se pare... mă uit în zare, foarte bine: oare trenul vieții
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
cuvântul cel de rușine: Am cravata mea, Sunt tebecist! Și mă mândresc cu ea, Sunt tebecist! îmi cântau, vârându-se în mine și suflându-mi în față. Iar după ora de română cu „Preda Buzescu“ îmi recitaseră: Tebecistul scoase o secure mică Și lovind pe Preda pavăza îi strică! Mai mult mă enerva acea pată roșie care se lățea de la o zi la alta fără ca eu s-o pot opri, fără să pot face ceva. Parcă mi-o făcuse cineva cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
din ceea ce suntem noi astăzi“. Mintea sa limpede îi spunea însă că era extrem de riscant să-l atace pe Împărat. Se ridică și se alătură grupului. Pierdem timp, declară el deodată, și glasul i se abătu ca o lovitură de secure asupra adepților săi, antrenați într-o discuție confuză și veleitară. Romanii îl iubesc - dragostea stupidă și periculoasă a mulțimii ignorante. Își lăsă ascultătorii să se cufunde într-o tăcere umilită, apoi spuse: — Acordați-mi puțină atenție, vă rog. Adevărata sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
arunca totul în fluviu... Vă amintiți ce groază a răspândit în Roma vechiul templu isiac în vremea lui Julius Caesar? Vă amintiți cum consulul Aemilius Paulus a trebuit să se cațăre pe acoperiș și să-l spargă cu lovituri de secure, pe când jos, toți strigau că magii egipteni aveau să facă să cadă un fulger? Bău din nou și strigă: — A căzut însă acoperișul templului. Dar ăsta - nici unul dintre ei nu-l numea vreodată pe Împărat -, ăsta l-a refăcut, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
vrăjite, dați-le la fund! Nici o așchie să nu mai rămână la suprafață. Porunca împăratului! Oamenii se grăbeau mai tare decât el; furioși, gâfâind din cauza oboselii și a gândurilor sinistre ce le invadau mintea, distruseră chilele corăbiilor cu lovituri de secure și le scufundară; la sfârșit, aruncară în apă uneltele lor contaminate de maleficiu și săriră ușurați pe uscat. Ascunși în tufișurile de pe dealurile din jurul lacului, mai mulți țărani și păstori, care aveau să păstreze acea amintire timp de multe generații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mod ilogic, se aflau foarte departe, la aproximativ trei sute de metri de corăbii. Apoi au apărut și funiile ancorelor, care nu se deterioraseră în veacurile cât stătuseră sub apă: s-a văzut că fuseseră tăiate brusc, cu o lovitură de secure, așa cum se obișnuiește pe mare atunci când o ancoră trebuie părăsită. A ieșit la iveală și un odgon, al cărui capăt se găsea pe mal; și el era tăiat și plutea departe de corăbii. Secole de-a rândul, toate acestea fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
epocile următoare. Corăbiile fuseseră scufundate imediat după moartea sa. În cele din urmă, s-a constatat că în corpul lor se turnase o mare cantitate de nisip și pietre, un lest foarte greu. Corăbiile aveau coca distrusă cu lovituri de secure, pentru ca să se poată duce mai repede la fund. Prin urmare, scufundarea corăbiilor nu a fost un incident, nici o acțiune sălbatică a vandalilor, nici distrugerea operată de timp. A fost acțiunea distructivă a celor care dețineau mijloacele tehnice și puterea pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
crescută la abator. Se amestecă printre vacile condamnate, apoi le conduce pe rampa spre locul de tăiere. Vacile speriate, îngrozite, nu ar merge în veci dacă nu le-ar deschide drumul această vacă-fariseu. În ultimul moment, înainte să cadă cuțitul, securea sau ranga de oțel, vaca-fariseu se dă la o parte. Rămâne în viață, pentru a duce la moarte o altă cireadă. Asta face cât trăiește. Până când, într-o bună zi - după cum scrie în Buletinul miracolelor paranormale -, vaca-fariseu de la Întreprinderea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cu gura până la urechi. Amicul ma privit, fără a rosti nici un cuvânt, părând ami spune că nu știe pe ce lume trăiește!... Cine-a trecut prin ororile războiului, înțelege sfânta liniște, armonia, visele frumoase din vremurile de pace. Fie ca securea războiului să zacă îngropată pentru totdeauna. Nu aștepta iertare pentru greșelile tale dacă la rândul tău nu știi (sau nu poți) să ierți.. Seara, la culcare, omul credincios (sau nu...) obișnuiește să spună „Doamne ajută!”, Dimineața revenit din nou la
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
acoperiș, scârțâie din ce în ce mai tare, în bătăile vântului. numai bostanii adăpostesc lumina, iar jack glumețul se plimbă și astăzi pe aleea dintre rai și iad. femeia taie dovleacul, bărbatul dorește să facă sex, singurul eveniment sigur: poemul a fost ciopârțit de secure. versuri-schije străpung inima haosului; tăcerea sângerează; între noi un drum fragmentat de reproșuri. ar trebui să remodelăm poemul-mi-ai spus, să-l facem în formă de ploaie. cuvintele-cuibărite în pământul însetoșat, vor încolți; semnele zodiacale-înscrise pe alba pagină, vor
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]