1,848 matches
-
frunte etc.), încărcate de valori simbolice particulare (Capul partidului a luat decizia moțiunii de cenzură.). Natura relațională a semnificației metaforice impune analiza sintactico-semantică și referențială: interogația asupra naturii și a mecanismelor de funcționare a metaforei presupune orientarea atenției atât asupra semanticii enunțurilor, cât și asupra sintaxei, a sintagmaticii semnelor metaforice într-un discurs particular. Cea de-a treia dimensiune a triadei semiotice, perspectiva pragmatică, complinește analiza uneia dintre cele mai comune figuri, în cadrul comunicării politice: "dimensiunea pragmatică este o cale principală
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-și propria activitate enunțiativă); natura interacțională a limbajului (a spune înseamnă în primul rând a spune pentru altul); rolul contextului în interpretarea enunțurilor; dimensiunea normativă a manifestării discursive (fiecare act discursiv este guvernat de reguli care-i asigură eficiența). În vreme ce semantica studiază corelațiile forme/ semnificații, ca parte a sistemului limbii, pragmatica este focalizată asupra proceselor de generare a semnificațiilor în context. Plecând de la premisa că limbajul politic nu se limitează la comunicarea de informații, ci "creează pentru ascultător un mediu cognitiv
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe mecanisme inferențiale de construire și confirmare a ipotezelor, care pornesc de la datele contextuale pentru a ajunge la concluzii. În viziunea lui Sperber și Wilson, un enunț este întâi interpretat de un sistem periferic lingvistic (acoperind domeniile fonologiei, sintaxei și semanticii), care asigură semnificația frazei, forma ei logică, sistemul ei central 137. Forma logică a enunțului reprezintă o suită structurată de concepte însoțite în memoria pe termen lung a interlocutorului de diverse informații, grupate sub intrări variate: intrarea logică, include informații
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Indiferent de dimensiunile pe care le înregistrează, fiecare articol se caracterizează prin autonomie sintactică și poate fi segmentat în secvențe discursive coezive. Articularea paragrafelor se face potrivit logicii argumentative și unității conceptuale care guvernează articolele în ansamblul lor. 5.2. Semantica Abordarea semantică vizează aspecte precum: stabilirea sensurilor, evidențierea elementelor calitative - denotative și conotative, analize de tip cantitativ (frecvența termenilor, topoi tematici), analiza retorică a limbajului, identificarea simbolurilor, a miturilor și dihotomiilor semantice, stabilirea mecanismelor de realizare a coerenței. Fără a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fapt care favorizează lectura contrastivă a atitudinilor și ideilor politice prezentate în publicațiile străine și în gazeta conservatoare. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații noi privind semnificatul limbajului politic eminescian. 5.2.2. Semantică intensională/ semantică extensională Puse în circulație de Rudolf Carnap 396, conceptele de intensiune și extensiune ale unei expresii a limbii sunt echivalente conceptelor de proprietate și clasă și se pot aplica la diferite tipuri de expresii, inclusiv la propoziții. Din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
favorizează lectura contrastivă a atitudinilor și ideilor politice prezentate în publicațiile străine și în gazeta conservatoare. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații noi privind semnificatul limbajului politic eminescian. 5.2.2. Semantică intensională/ semantică extensională Puse în circulație de Rudolf Carnap 396, conceptele de intensiune și extensiune ale unei expresii a limbii sunt echivalente conceptelor de proprietate și clasă și se pot aplica la diferite tipuri de expresii, inclusiv la propoziții. Din această perspectivă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
extensională Puse în circulație de Rudolf Carnap 396, conceptele de intensiune și extensiune ale unei expresii a limbii sunt echivalente conceptelor de proprietate și clasă și se pot aplica la diferite tipuri de expresii, inclusiv la propoziții. Din această perspectivă, semantica are o dublă deschidere: una empirică, definind semantica lingvistică, și alta non empirică, apropiată de teoria cunoașterii și interesată de obiectele conceptuale și de relațiile acestora cu lumea. Prin urmare, analiza semantică a limbajului politic eminescian nu se poate limita
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conceptele de intensiune și extensiune ale unei expresii a limbii sunt echivalente conceptelor de proprietate și clasă și se pot aplica la diferite tipuri de expresii, inclusiv la propoziții. Din această perspectivă, semantica are o dublă deschidere: una empirică, definind semantica lingvistică, și alta non empirică, apropiată de teoria cunoașterii și interesată de obiectele conceptuale și de relațiile acestora cu lumea. Prin urmare, analiza semantică a limbajului politic eminescian nu se poate limita la o abordare în termeni intensionali, care să
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de relațiile acestora cu lumea. Prin urmare, analiza semantică a limbajului politic eminescian nu se poate limita la o abordare în termeni intensionali, care să descrie regulile de articulare semantică a secvențelor discursive (paragrafe, articole), ea trebuie complinită cu o semantică extensională sau cu o teorie a referinței, care să identifice regulile de relaționare a reprezentărilor semantice discursive cu elementele referențialului politic. Reprezentarea politicului prin intermediul presei este corelată cu un spațiu social polarizat, conflictual sau cooperativ. Din această perspectivă, limbajul politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conotativ, care stabilește conexiuni, creează analogii, realizează articulații între elementele ansamblului semnificativ, în acord cu finalitățile demersului jurnalistic. Valorificarea potențialului semnificativ al trecutului istoric, al creației populare, al legendelor și miturilor naționale devine o practică curentă în publicistica eminesciană, îmbogățind semantica textelor. Dimensiunea intensională a semanticii limbajului politic eminescian derivă din demersul jurnalistului care nu se limitează la simpla descriere a referențialului politic, ci realizează o lectură individuală, o interpretare a evenimentelor de pe scena politică. Pentru Eminescu, realitatea istorică a secolului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
analogii, realizează articulații între elementele ansamblului semnificativ, în acord cu finalitățile demersului jurnalistic. Valorificarea potențialului semnificativ al trecutului istoric, al creației populare, al legendelor și miturilor naționale devine o practică curentă în publicistica eminesciană, îmbogățind semantica textelor. Dimensiunea intensională a semanticii limbajului politic eminescian derivă din demersul jurnalistului care nu se limitează la simpla descriere a referențialului politic, ci realizează o lectură individuală, o interpretare a evenimentelor de pe scena politică. Pentru Eminescu, realitatea istorică a secolului al XIX-lea se dovedește
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Emile Benveniste 401 subliniază că orice enunț, chiar dacă se bazează pe folosirea acelorași elemente lingvistice, reprezintă o acțiune singulară, care aparține cuiva, este inițiată într-un moment anume, într-un anumit context și asumată într-un mod anume. Prin urmare, semantica limbajului politic eminescian este modelată de maniera în care jurnalistul valorifică resursele codului în situația de comunicare circumscrisă de publicistica poetului. O analiză a lexicului politic eminescian reflectă atitudinea gazetarului față de resursele limbii și de mijloacele de îmbogățire a acesteia
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2.4. Dihotomii semantice fundamentale Structura profundă a limbajului politic eminescian permite identificarea unor dihotomii semantice care străbat publicistica, conferindu-i unitate și coerență semantică: trecut/ prezent, naționalism/ cosmopolitism, liberal/ conservator, suzeranitate/ vasalitate. Fiecare dintre aceste dihotomii descrie cadrul desfășurării semanticii limbajului politic eminescian, favorizând exprimarea opțiunilor și atitudinilor politice ale jurnalistului. a) Trecut/ prezent. Acuzat frecvent că proiectează asupra trecutului o perspectivă idilică, Eminescu transformă istoria în element de referință pentru actele prezentului, convins fiind că "viitorul (...) e continuarea, în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ce definesc sintagmatica semnelor verbale în publicistica eminesciană, în strânsă legătură cu finalitățile persuasive ale limbajului publicistic. De asemenea, cercetarea fenomenelor de semie și polisemie, a elementelor care generează ambiguitate la nivelul semnificațiilor limbajului politic eminescian și investigarea aspectelor de semantică intensională, respectiv de semantică extensională, au relevat complexitatea limbajului eminescian. La nivel semantic, caracterizarea lexicului politic utilizat de Eminescu și recenzarea principalelor categorii semantice înregistrate de publicistica eminesciană au evidențiat rolul jurnalistului în procesul de modernizare a limbii române. Din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
verbale în publicistica eminesciană, în strânsă legătură cu finalitățile persuasive ale limbajului publicistic. De asemenea, cercetarea fenomenelor de semie și polisemie, a elementelor care generează ambiguitate la nivelul semnificațiilor limbajului politic eminescian și investigarea aspectelor de semantică intensională, respectiv de semantică extensională, au relevat complexitatea limbajului eminescian. La nivel semantic, caracterizarea lexicului politic utilizat de Eminescu și recenzarea principalelor categorii semantice înregistrate de publicistica eminesciană au evidențiat rolul jurnalistului în procesul de modernizare a limbii române. Din punct de vedere pragmatic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
autonomizare a discursului publicistic românesc. Procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a evidențiat alinierea articolelor eminesciene la problematica publicațiilor din epocă. Procentajele privind ponderea diferitelor clase semantice în cele patru gazete supuse atenției nu au relevat diferențe semnificative, sugerând astfel, că semantica limbajului eminescian este caracteristică semanticii discursului publicistic din secolul al XIX-lea și că diferențele vizând atitudinile și opțiunile politice ale gazetarilor nu se reflectă la nivelul vocabularului utilizat. Credem însă că una dintre limitele programului constă în eludarea aspectelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a evidențiat alinierea articolelor eminesciene la problematica publicațiilor din epocă. Procentajele privind ponderea diferitelor clase semantice în cele patru gazete supuse atenției nu au relevat diferențe semnificative, sugerând astfel, că semantica limbajului eminescian este caracteristică semanticii discursului publicistic din secolul al XIX-lea și că diferențele vizând atitudinile și opțiunile politice ale gazetarilor nu se reflectă la nivelul vocabularului utilizat. Credem însă că una dintre limitele programului constă în eludarea aspectelor de ambiguitate semantică, care nu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la decelarea unor constante topografice definitorii pentru stilul jurnalistic, fiind încurajată de caracterul dialogic al scrisului eminescian. La nivel semantic, cercetarea fenomenelor de semie și polisemie, a elementelor care generează ambiguitate în planul semnificațiilor limbajului politic, și investigarea aspectelor de semantică intensională, respectiv de semantică extensională, au evidențiat capacitatea limbajului publicistic eminescian de a înzestra cu sens evenimentele de pe scena politică, de a le traduce, în scopul responsabilizării opiniei publice. Analiza lexicului politic utilizat de Eminescu și recenzarea principalelor categorii semantice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
topografice definitorii pentru stilul jurnalistic, fiind încurajată de caracterul dialogic al scrisului eminescian. La nivel semantic, cercetarea fenomenelor de semie și polisemie, a elementelor care generează ambiguitate în planul semnificațiilor limbajului politic, și investigarea aspectelor de semantică intensională, respectiv de semantică extensională, au evidențiat capacitatea limbajului publicistic eminescian de a înzestra cu sens evenimentele de pe scena politică, de a le traduce, în scopul responsabilizării opiniei publice. Analiza lexicului politic utilizat de Eminescu și recenzarea principalelor categorii semantice înregistrate de publicistică au
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îmbogățească caracterul polisemic al limbajului publicistic, favorizând desfășurarea vocației artistice a gazetarului. Semnificațiile mesajului jurnalistic sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar. Pe această linie de interpretare, vecinătatea textuală a rubricii intitulate "Revista presei străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarilor. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații prețioase privind diferențele de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarilor. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații prețioase privind diferențele de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv al semanticii extensionale, publicistica eminesciană marchează o schimbare de paradigmă în discursul jurnalistic al vremii, atât sub raportul cantității și calității conținuturilor comunicate, cât, mai ales, sub raportul explicitării și resemantizării referentului evenimențial. Astfel, densitatea de informații, de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarilor. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații prețioase privind diferențele de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv al semanticii extensionale, publicistica eminesciană marchează o schimbare de paradigmă în discursul jurnalistic al vremii, atât sub raportul cantității și calității conținuturilor comunicate, cât, mai ales, sub raportul explicitării și resemantizării referentului evenimențial. Astfel, densitatea de informații, de date empirice referitoare la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
creației, Editura Junimea, Iași. Butoi, Octavian, (1969), "Istoria presei românești (sinteze 1)", extras din Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2. Caracostea, D., (1980), Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași. Carnap, Rudolf, (1972), Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică și logică modală, Editura Dacia, Cluj. Carpinschi, Anton, (1992), Doctrine politice contemporane tipologii, dinamică, perspective, Editura Moldova, Iași. Carpinschi, Anton, (1995), Deschidere și sens în gândirea politică, Institutul European, Iași. Carpov, Maria, (1978), Introducere în semiologia literaturii, Editura Univers, București
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2009), Discursul puterii, Editura Tritonic, București. Sârghie, Anca, (2004), Din istoria presei românești, Techno Media, Sibiu. Scărlătescu, Doru, (1990), "Poezie și politică", în Cronica, p. 8. Scânteie, Mihaela, (1996), Introducere în semiotică, Editura Pygmalion, Iași. Schaff, Adam, (1966), Introducere în semantică, Editura Științifică, București. Scrima, Andrei, (2008), Experiența spirituală și limbajele ei, Editura Humanitas, București. Scurtu, Ioan, Ion Bulei, (1990), Democrația la români 1866-1938, Editura Humanitas, București. Scurtu, Ioan, (1991), Monarhia în România 1866 1947, Editura Danubius, București. Searle, John R.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modernă, Editura Junimea, Iași, 1973, p. 174. 114 Mirela Arsith, Semiotica discursului politic, Editura Ștefan Lupașcu, Iași, 2005, p. 62. 115 Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, pp. 111-116. 116 Apud Adam Schaff, Introducere în semantică, Editura Științifică, București, 1966, p. 27. 117 Adam Schaff, op. cit., p. 175. 118 O. Ducrot, Dire et ne pas dire. Principes de sémantique linguistique, Minuit, Paris, 1972, p. 11. 119 Domnița Tomescu (coord.), Limbajul politic românesc actual, Editura Universității Petrol-Gaze
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]