2,115 matches
-
a realistei "tranche de vie"), în timp ce funcția constructivă explică publicitatea mitică și oblică (de creare de analogii, viziuni, narațiuni). O lucrare de referință în domeniul semioticii publicitare (Intelligence de la publicité a lui Georges Péninou) sintetizează într-o serie de trăsaturi semiotice cele două regimuri ale publicității REGIMUL DENOTAȚIEI REGIMUL CONOTAȚIEI Informație Semnificație Reprezentare Emoție Analitic Sintetic Obiect Semn Produs Complicitate Cunoaștere Valoare Instrucție Empatie Nume Caracter Practică Mit Mimesis Poiesis (G. Péninou, 1972: 112) Propensiunea spre vis și mit este modelarea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sufocat de moștenirea sa culturală este prea inteligent sau prea sofisticat să povestească istorii simple, înecat in estetism, elitism și artă de laborator. America preferă scriptul eclerajului, publicul larg cenaclurilor și face lumea să viseze" (J. Séguéla, 1983: 174). 7. SEMIOTICA GLUMEI 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică Aduții participă la humour games cu o frecvență comparabilă argumentării, discuțiilor despre vreme într-un context de tatonare sau neangajare sau comentariilor politice și sportive. Adoptarea acestui joc are rațiuni
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de microdialoguri, putem afirma că la nivelul macrostructural patternul este un model "polițist" care operează anumite selecții (omisiuni) în prezentarea factuală, pentru a produce efectul-surpriză reprezentat de "poantă". Freud (1905) relaționa această structură semantică omisivă cu o serie de constrîngeri semiotice: astfel ilaritatea, negată persoanei care prezintă gluma (un bun actor nu va rîde niciodată de propriul său banc) este obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul glumei îi certifică validitatea (provocarea rîsului însemnînd "recuperarea" elementului omis, decelarea sensului contextual
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
victime. Acest enunț trebuie completat cu postulatul: "Scoțienii sînt avari" (altfel el riscă să fie ininteligibil). În coliziunea scripturilor (supra scriptul operației, al călătoriei cu autobuzul etc.) și mai ales în inducerea lecturii non conformiste, rolul preponderent îl joacă indicii semiotici: *lingvistici (supra "X este taciturn", polisemantismul verbului "a bate" etc.); * enciclopedici (stereotipurile asociate grupurilor etnice, sexelor etc.); * pragmatici (rupturile de determinism cauzal acțional și/sau verbal infra ix): ix) " Pentru a testa dacă nebunii nu s-au însănătoșit cumva și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără gesturi lumea ar fi statică, palidă. E.T. Hall afirma că 60% din comunicările noastre sînt non verbale; deci gesturile sînt inextricabil legate de viața noastră publică și privată, profesională și familială
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
natura relației între limbajul verbal și cel gestual. Investigarea științifică a gestualității este legată de dezvoltarea unei lingvistici a discursului (cotidian) și deci a oralului, de unele experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii. Ca nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
discursului (cotidian) și deci a oralului, de unele experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii. Ca nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată gestualității este imensă și provine din variate domenii, precum: etnografie, psihologie, antropologie, filosofie, istorie. Din multitudinea de aspecte am reținut cîteva, în acord cu preocupările semioticii actuale. Pe urmele lui
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată gestualității este imensă și provine din variate domenii, precum: etnografie, psihologie, antropologie, filosofie, istorie. Din multitudinea de aspecte am reținut cîteva, în acord cu preocupările semioticii actuale. Pe urmele lui Frazer și Malinowski, G. Cocchiara (în Il linguaggio del gesto) analizează geneza gestualității în context ritual (rugăciunea ca gest primordial) și propune o interesantă tipologie a gesturilor: * gesturi de uniune (gesti di aggregazione) materializate de salut
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau gestual. De fapt orice mesaj "trece" datorită cuvintelor și gesturilor care îl însoțesc și uneori numai datorită gesturilor ("marile emoții mute", minutul de reculegere în memoria dispăruților, comuniunea îndrăgostiților). Descrierea gestualității în raport cu verbalul pune în primul rînd problema "suporturilor" semiotice (chiar dacă toate părțile corpului par implicate, gradul de participare al acestora variază). Capul participă prin mișcările sale, privire, expresii faciale la o infrastructură a comunicării: * privirea este semnal de emisie și canal de recepție în același timp; locutorul își privește
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gastronomiei, al mass media, al discursului politic), a interacțiunii în general. Realitatea plurinivelară a comunicării (imposibilitatea utilizării limbii în afara cadrului non verbal cf. R. Posner, 1986:267) nu mai este decupată în blocuri monolitice, ci ia în considerare sinergia sistemelor semiotice: de la privire la mișcările capului, de la schimbări posturale la organizarea spațiului sau proxemică, conform unei anumite intenții de comunicare . Dacă plurimedialitatea comunicării este o evidență la nivelul trăirii, ea riscă să producă analize disparate dacă se reduce la acumularea de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu semnificație, devenind un obiect social și politic. "Din momentul în care este structurat, făcînd obiectul unei ordonări care va înscrie în structurile sale reprezentarea sistemelor sociale, spațiul devine simbolic" (B.Lamizet, 1992:258). Experiența spațiului este o veritabilă traversare semiotică în forma fluxului sau parcursului (profesional, turistic, de loisir) sau ancorare în real sub forma teritoriilor posedate (teren, casă, spații publice ocupate temporar etc.). Spațiul definește identitatea subiectului: individul se caută și se construiește în periplurile sale politice, personale, estetice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Proxemica investighează deci modul în care individul structurează inconștient spațiul, distanțele interpersonale în tranzacțiile cotidiene, organizarea spațiului în case și clădiri și nu în ultimul rînd configurația orașelor (apud W.Nöth, 1990:411). Chiar dacă Hall nu a studiat proxemica în cadrul semioticii, tentativa sa de a analiza comportamentul spațial ca un sistem comunicativ autonom, analog limbajului îi situează proiectul de cercetare în cîmpul semioticii aplicate. Bazîndu-se pe relativismul lingvistic al teoriei Whorf-Sapir ("decuparea naturii în funcție de categoriile furnizate de limba comunității în care
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu în ultimul rînd configurația orașelor (apud W.Nöth, 1990:411). Chiar dacă Hall nu a studiat proxemica în cadrul semioticii, tentativa sa de a analiza comportamentul spațial ca un sistem comunicativ autonom, analog limbajului îi situează proiectul de cercetare în cîmpul semioticii aplicate. Bazîndu-se pe relativismul lingvistic al teoriei Whorf-Sapir ("decuparea naturii în funcție de categoriile furnizate de limba comunității în care trăim"), Hall și-a propus să sistematizeze și să discute acele aspecte ale culturii care funcționează după "un cod secret și complex
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
De aici necesitatea de a diagnostica cu maximum de acuratețe relația om / spațiu (mai cu seamă în alienanta societate contemporană) pentru a folosi spațiul terapeutic (în vindecarea maladiilor sociale) și chiar profilactic (pentru o asemenea întreprindere sociologia, antropologia, psihologia și semiotica ar trebui să-și dea mîna). Pe lîngă valoarea simbolică detectată în comunicarea interpersonală, spațiul încorporează și alte dimensiuni cognitive, independente de interacțiunea socială. Indivizii asociază ambientul spațial, peisajele, orașele și alte regiuni geografice cu conotații tipice insituite recent ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și grupuri sociale în forma unor hărți cognitive; astfel de hărți dau seama de gradul de preferință pentru anumite regiuni, de interiorizarea simbolurilor vizuale și lingvistice ale țărilor și orașelor. "Geografia cognitivă furnizează instrumente empirice pentru extinderea proxemicii la o semiotică a spațiului geografic"(W.Nöth, 1990:414). "Ca și coordonata temporală (alternanța muncă/odihnă, rutină/ sărbătoare), dimensiunea spațială este riguros structurată: space speaks (P.Fabbri, 1968:68); și această formă de comunicare, cultural determinată creează relația și sensul interacțiunii sociale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spațiului geografic"(W.Nöth, 1990:414). "Ca și coordonata temporală (alternanța muncă/odihnă, rutină/ sărbătoare), dimensiunea spațială este riguros structurată: space speaks (P.Fabbri, 1968:68); și această formă de comunicare, cultural determinată creează relația și sensul interacțiunii sociale. 10. SEMIOTICA ȘI MASS-MEDIA. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA 10.1. Postmodernitate, identitate, comunicare În ultimele două decenii asistăm la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate, în cadrul creat de o nouă paradigmă socio-culturală (Kuhn) sau proiect (Habermas) sau condiție (Lyotard
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
celor mai diverse genuri mediatice ne permit să identificăm și să înțelegem în propria noastră existență contextul, complicarea, evaluarea, eroii și opozanții, dar oferă în același timp tentația actualizării unor scripturi diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele prin care ne construim experiența. Ele ne ajută să conștientizăm abilitățile de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța și adecvarea reprezentărilor mediatice și a practicilor de semnificare în lumea contemporană (M.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
relațiilor intersubiective, a instituțiilor și organizațiilor (inclusiv mass-media), a sistemului social în ansamblu. În trecerea de la societatea totalitară a monologului, a partidului unic și "vocii" unice la cea democratică a dialogului, convivialității, intersubiectivității, reperele socio-semiotice și mediatice (în corelația legitimă semiotică/mass-media ca "fapte sociale totale") vor fi actorul enunțător și cel receptor, ca principali operatori în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică trasată de John Fiske
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mediatice (în corelația legitimă semiotică/mass-media ca "fapte sociale totale") vor fi actorul enunțător și cel receptor, ca principali operatori în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică trasată de John Fiske care distinge o semiotică în sens politic (generare de semnificații și identități sociale) și o semiotică metodologică, ni se pare esențial să analizăm dimensiunea culturală a comunicării ca patrimoniu sau sistem simbolic de referințe și reprezentări
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sociale totale") vor fi actorul enunțător și cel receptor, ca principali operatori în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică trasată de John Fiske care distinge o semiotică în sens politic (generare de semnificații și identități sociale) și o semiotică metodologică, ni se pare esențial să analizăm dimensiunea culturală a comunicării ca patrimoniu sau sistem simbolic de referințe și reprezentări și dimensiunea politică a problemelor de strategie și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică trasată de John Fiske care distinge o semiotică în sens politic (generare de semnificații și identități sociale) și o semiotică metodologică, ni se pare esențial să analizăm dimensiunea culturală a comunicării ca patrimoniu sau sistem simbolic de referințe și reprezentări și dimensiunea politică a problemelor de strategie și putere (Lamizet, 1992:13). Dacă în societățile autocratice încrederea nu este extrem de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]