48,599 matches
-
tributară vederii; vederea este "cel mai ontologic simț" al nostru. Poate că ieșirea din iconic pe calea muzicii constituie o alternativă ontologică. În această variantă orice fan este adeptul unei perspective metafizice. De plenitudinea unei existențe ține și dorința de semnificații. Ea este cumva varianta soft a setei de adrenalină; cum adrenalina dă dependență, lesne de putem imagina că și beția de semnificații este dorită a fi continuu reluată. Încercând să înveți o limbă străină îți dai seama că intenția de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
În această variantă orice fan este adeptul unei perspective metafizice. De plenitudinea unei existențe ține și dorința de semnificații. Ea este cumva varianta soft a setei de adrenalină; cum adrenalina dă dependență, lesne de putem imagina că și beția de semnificații este dorită a fi continuu reluată. Încercând să înveți o limbă străină îți dai seama că intenția de exprimare se îndreaptă spre cuvintele cunoscute, fiind cumva limitată de ele. Tot așa se întâmplă și în limba maternă: gândurile sunt orientate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
avem un raport deficitar cu propria limbă; afară de cazul în care această senzație de "exces de gândire" ne este dată de prea marea stimă de sine. Ideal de filozof: o pagină grea de sensuri. El intervine pe fondul setei de semnificații, a neliniștii provocate de dorul de sensuri doar bănuite. Și necesită dispunerea întregii ființe în vederea captării sensului. Omenirea are două mari sisteme de coduri: limba (limbile) și arta. Primul este mai aproape de praxis în timp ce al doilea stă în vecinătatea metafizicii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de ea" e în mod originar dorință, și mai apoi "de ea". Ea devine un subiect al dorințelor și se transformă într-un sens al vieții (poate unul din sensurile vieții) printr-un efect de auto-întreținere a dorințelor și datorită semnificației pe care o are; este un simbol al dorințelor proprii care are în același timp și existență de sine stătătoare. E un sens întrupat, și asta ne fascinează. Mai ales când are ceva din incontrolabilul dorințelor proprii, când ne scapă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mutări a noastre în spirit rămânem carne; riscăm să ne vedem drept "carne mergând pe stradă" (datorită nouă și datorită altora). Și de aici până la a ne mânca unii pe alții nu mai e decât un pas. Nu putem înțelege semnificația unui concept printr-o definiție, ci doar prin situarea noastră în sistemul căruia îi aparține acel concept. Mult timp filosofii au râvnit la statutul de "preoți atei". Odată cu schimbarea ierarhiilor sociale tind către statutul de om de știință. Numai că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sensul autentic abia după ce îți este accesibilă îndoiala, când poți vedea mai multe variante dar ai ales credința. Altfel, e mai degrabă vorba de orbire. ٭ Artiștii constituie un punct de maximă concentrare a culturii; un loc în care se întâlnesc semnificații trecute cu înțelesuri prezente întru nașterea viitoarelor sensuri ale existenței umane. Cuvântul voință își are luminat sensul prin modul în care mai întâi metafizica și apoi psihologia l-au situat în cadrul existenței persoanei. Este unul din exemplele care ne indică
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la G.H.Mead, reprezentant al curentului sociologic interacționism simbolic. El a făcut următoarea distincție: în procesul de socializare, individul, ca subiect “capabil de a elabora gesturi semnificative și, în special, simboluri semnificative, dar și ca obiect căruia i se atribuie semnificații”, parcurge următoarele stadii: “asumarea unor roluri (atitudini) izolate după modelul oferit de altul semnificativ” urmată de “asumarea unor unități de roluri (atitudini) organizate, complementare, prin interiorizarea unui alt generalizat din ce în ce mai complex”. Pentru a exemplifica: corespunzător primului stadiu - jocul liber al
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
fost secolul individualităților, secolul XX este secolul colectivităților organizate, al marilor organizații. Chiar și când se adoptă una și aceeași perspectivă de analiză a organizațiilor, întâlnim diverse maniere de acțiune. Astfel, unii autori preferă analiza unidimensională punând accent doar pe semnificația unei singure dimensiuni în buna funcționare a organizațiilor, în timp ce alții preferă o analiză multidimensională a acestora. De exemplu, R.E. Coffey, A.G. Athos, P.A. Raynolds iau în considerare cinci dimensiuni: sociale (ceea ce se cuvine să faci în contexte sau roluri specifice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
distribuția puterii între grupuri și procesele prin care conflictele de putere au ca rezultat dominarea, supunerea, compromisul. Într-o abordare antropologică și fenomenologică, organizațiile pot fi descrise ca mari societăți umane, în care oamenii creează pentru ei înșiși și împărtășesc semnificații, simboluri, ritualuri și scheme cognitive. Aplicarea termenului de sistem organizațiilor a avut două consecințe pentru studiul lor: definirea organizațiilor ca entități de autoreglare și evidențierea constrângerilor reciproce dintre componentele sau subsistemele organizației. II.2. Considerații generale privind organizațiile internaționale Dacă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sunt analizate particularități ale realităților și conceptului de ordine politică internațională: 1. „ordinea politică internațională se diferențiază în mod categoric de ordinea politică internă sau de conceptul de ordine în interiorul unui grup social existent în cadrul unei entități politice distincte; 2. semnificațiile și valorile conceptului sunt în funcție de natura, structurile și scopurile entității politice respective. Din perspectivă istorică, se identifică structuri relații de tip imperial, presupun raporturi între entități dominante și dominate, raporturi verticale și orizontale; structuri-relații de tip feudal, puteri fragmentate și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a apăra propriul teritoriu. Capacitățile industriale au fost un element major, contribuind la puterea economică și militară. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 60 voința - absența acesteia în a folosi elementele puterii le transformă în componente fără semnificație. Mulți analiști privesc voința ca una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, dintre determinanții puterii. Fără voință, chiar și un stat cu puterea tactică militară, nu poate obține multe. Totuși, voința este foarte greu, dacă nu imposibil
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
la etaj... Ce curios, când se întorsese și se uitase în oglinda cea mare, din întâmplare dădu peste firida ascunsă, neștiută de nimeni, acolo unde găsise jurnalul... În casa asta, gândi, s-a mers peste tot pe simboluri, pe metafore. Semnificația acelui ametist enorm, cu Maica Domnului, era Credința, unicul sprijin mai presus de noi. Iar ametistul din "camera secretă", cum îi spunea el, ce putea semnifica? Ametistul reprezintă viața, bucuria de a trăi, încredere, speranță. A fost așezat acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ea parcă îi răspunsese: Am fost aici, alături de tine. Ce voise să spună atunci? Cum adică a fost alături de mine, când ea locuia la Paris? Ceva, ceva nu se leagă. Lipsește o verigă! Ea era o persoană inteligentă, subtilă. Ce semnificație ar fi avut acele cuvinte?... Eu eram la București, ea la Paris. Cum adică a fost alături de mine? Parcă fără voie se îndreptă spre sala de baie. Acolo, acolo trebuie să fie ceva ce n-am observat. Deschise ușa ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
constant, un anumit set de atribute caracteristice, avantaje și servicii. Brandurile foarte bune comunică o garanție a calității. Dar un brand este un simbol chiar mai complex decât atât. Mesajul comunicat de un brand poate avea până la șase tipuri de semnificații"17. Este vorba despre: atribute, avantaje, valoare, simboluri culturale, personalitate și gen de utilizare. Brandul personifică organizațiile, produsele și serviciile lor. Cu alte cuvinte, brandurile permit entităților ne-umane să capete calități umane precum: a fi demn de încredere, autenticitate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
suporta incomensurabilul"23. Și unul dintre mijloacele de a suporta incomensurabilul este micronarațiunea legitimatoare oferită de brand. Povestea pe care o spune un brand se convertește într-un tip de sistem de legitimare a individului. Brandul umple spațiul golit de semnificație universală cu enciclopedia de sensuri din care alegem "ceva convenabil, ca dintr-un ma-gazin de gadget-uri"24. Brandurile spun fiecare mici povești despre lume în acord cu spiritul timpului, cu modelele culturale sau/și cu structurile stabile ale culturilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mesajului și caracterul direct al acestuia. Evident că de multe ori trebuie să punem în paranteze detalii sau informații la care nu putem renunța ușor. Dar, dată fiind inflația comunicațională comtemporană, este important să ne asigurăm că angajații receptează exact semnificațiile pe care le dorim. Nu trebuie să uităm că, prin mesajul transmis de brand, vizăm obținerea angajamentului salariaților, adică atitudini și comportamente consonante cu viziunea brandului. A comunica viziunea nu înseamnă a transmite mesaje pe care un public le receptează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care desfacem un colet pe care tocmai l-am primit. Atunci când trimitem un colet, suntem siguri că el va ajunge la destinatar cu exact conținutul pus de noi. Însă decodificarea mesajului reprezintă mult mai mult: un proces de negociere de semnificații, în cazul nostru o negociere între două enciclopedii de semnificații: a creatorilor mesajului și a angajaților, în calitate de receptori. Umberto Eco evocă o poveste pe care John Wilkins o spune în Mercury, or the Secret and Swift Messenger din 1641, poveste
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Atunci când trimitem un colet, suntem siguri că el va ajunge la destinatar cu exact conținutul pus de noi. Însă decodificarea mesajului reprezintă mult mai mult: un proces de negociere de semnificații, în cazul nostru o negociere între două enciclopedii de semnificații: a creatorilor mesajului și a angajaților, în calitate de receptori. Umberto Eco evocă o poveste pe care John Wilkins o spune în Mercury, or the Secret and Swift Messenger din 1641, poveste care explică foarte sugestiv subtilitățile procesului de decodificare, mai ales
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
funcționare, sistemele instalate în vederea guvernării strategice a resurselor umane, precum și controlul, urmărirea operațiunilor, relațiile ierarhice și formele explicite de conducere și de exercitare a puterii 118. Cultura înseamnă tradițiile, valorile, credințele și rutinele consacrate; este un sistem de simboluri și semnificații. Adesea, cultura intervine în formularea premiselor deciziilor, în comportamentele și acțiunile managerilor și lucrătorilor 119. Indivizii personalul unei companii supun unui proces continuu de hermeneutică evenimentele organizaționale, generează semnificații, comportamente dintr-un melanj al presupunerilor și așteptărilor proprii cu cele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
valorile, credințele și rutinele consacrate; este un sistem de simboluri și semnificații. Adesea, cultura intervine în formularea premiselor deciziilor, în comportamentele și acțiunile managerilor și lucrătorilor 119. Indivizii personalul unei companii supun unui proces continuu de hermeneutică evenimentele organizaționale, generează semnificații, comportamente dintr-un melanj al presupunerilor și așteptărilor proprii cu cele organizaționale. Indiferent de statut, ei contribuie la crearea și transformarea culturii orga-nizaționale120. Aceste dimensiuni interne suferă modificări în funcție de cei trei factori externi de influență societatea civilă, istoria și contingențele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
decât arareori pe studenți să învețe, să cerceteze și să descopere. Aceștia se mulțumesc să reproducă date și fapte prezentate în manuale și să spere că se vor descurca în viața economică. Nu este întâmplător că ei rețin mai ales semnificația a te descurca din cele multe pe care verbul to manage le are în limba română. Cultura organizațională realitatea brandului Răspunsul la întrebarea "ce este cultura organizațională" nu este simplu. De pildă, Clyde Kluckhohn inventariază 163 de definiții ale conceptului
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
25 de țări aplică aceleași principii și tehnici de conducere, ei consideră că satul global corporatist este mai degrabă un vis decât o realitate 179. Cu toate că rețetele managementului sunt unanim recunoscute, variantele modalităților de aplicare a acestora sunt diferite pentru că semnificațiile lor sunt diferite. Spre exemplu, italienii sunt mai expansivi, iar suedezii mai reținuți, deși toți afirmă că aplicarea normelor de conducere și implicarea emoțională sunt aceleași. Cu privire la Elveția, de exemplu, în tabelul de mai jos observăm cât de mult diferă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pentru creșterea angajamentului față de brand este ancheta apreciativă. Brandul intern al unei firme înseamnă adeziunea la valorile comune, împărtășirea convingerilor, credințelor, scopurilor, comportamentelor de către toți membrii organizației, indiferent de statusul lor. Prin ancheta apreciativă îi implicăm pe toți în investigarea semnificației brandului, în luarea deciziilor relative la strategia de brand din punct de vedere al beneficiilor organizaționale și individuale. De fapt, ancheta apreciativă favorizează apariția unei atitudini proactive față de schimbare, prin care modelăm angajamentul actual față de brand în direcția proiectată și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice. Primul volum a apărut în 1980, al doilea în 1982 și al treilea în 1985. S-a impus de la început ca o lucrare de mari proporții, fundamentală, care depășește categoric rolul și semnificația unei simple catalogări de opere și autori, transformând erudiția bibliografică într-un act de cultură cu rodnice consecințe pentru cercetarea riguros științifică, pe solide baze documentare. De la început au fost adoptate clasificările zecimale internaționale, ceea ce permite și accesul specialiștilor străini
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
care acoperă perioada 1790-1858, apărute cu câțiva ani înainte, datorită eforturilor marilor noștri cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Iar anul 1918, la care s-a oprit, nu este un reper convențional, ci are o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după Primul Război Mondial intrând într-o nouă etapă a evoluției ei, calitativ superioară. Primul volum din această serie a fost consacrat relațiilor literaturii române, în periodice, cu literaturile engleză, canadiană, americană, australiană, germană
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]