9,449 matches
-
un destin propriu. Precizarea conturului existențial al unei noi unități umane de viață va deveni fapt prin formarea conștiinței de sine a eului, posibilă, la rândul ei, numai prin experiență socială. În planul eului, această trecere către conștiința de sine semnifică raționalizarea sa, iar în plan "practic", schimbarea statutului omului în lume: el devine, din personificator, cuceritor al naturii. Trebuie să observăm, urmând teoria eului a lui Rădulescu-Motru, că eul joacă rolul de termen mediu între conștiință și personalitate. El se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că el există în lumea energiei personalizate, întrucât în chiar forma sa de existență se întruchipează diferitele forme de personalitate, de la cea mistică, primară, până la cea energetică, formă finală a personalizării energiei. Personalitatea mistică, "cea mai slabă dintre întrupările omului", semnifică, în orizontul celor două operații ale schemei formale a determinismului prin finalitate, specificarea omului, "blocarea" lui în "elementul" propriei existențe; tocmai eul, atitudinea sufletească ce trece variația în anticipație, de-venit el însuși anticipație, îl distanțează pe om de natură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două operații ale schemei formale a determinismului prin finalitate, specificarea omului, "blocarea" lui în "elementul" propriei existențe; tocmai eul, atitudinea sufletească ce trece variația în anticipație, de-venit el însuși anticipație, îl distanțează pe om de natură. Totodată, personalitatea mistică semnifică și deschiderea nucleului sau, anume eul, către ceea ce, în evoluție, o anticipează, fiindu-i premisă însuși eului: energia nepersonalizată. Omul mistic își are "legea" lui. Prin ea capătă el contur existențial. Această lege, care consistă în anticipație ca atitudine a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care ea este acum împovărată. Criza culturii are un rost inițiatic; ea duce la depășirea antagonismelor dintre creație și cultură și la desăvârșirea omului prin transmutarea lui "în act creator". Iar criza culturală din perioada în care a trăit autorul semnifică, socotește el, voința omului de a trece de la convențional la absolut, în creația culturală; iar eșecul culturii este un "eșec sfânt" necesar depășirii actualului nivel existențial al omului și înaintării lui către o existență propriu-zis spirituală. Punctul de vedere al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei forme a personalității și exprimarea sa în afară de sine. Iar textul interpretat în lucrarea de față dă voie, dacă nu chiar cere, o asemenea diferențiere. Termenul "formă socială" nu aparține lui C. Rădulescu-Motru; el a fost creat aici pentru a semnifica mediul (elementul) în care apare și se dezvoltă o anumită formă de personalitate. "Tipul" este construit de C. Rădulescu-Motru, de asemenea, pe structura formală a determinismului prin finalitate și el semnifică un moment intermediar în evoluția personalizată a energiei. Unitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru; el a fost creat aici pentru a semnifica mediul (elementul) în care apare și se dezvoltă o anumită formă de personalitate. "Tipul" este construit de C. Rădulescu-Motru, de asemenea, pe structura formală a determinismului prin finalitate și el semnifică un moment intermediar în evoluția personalizată a energiei. Unitatea sa, în individ sau popor, strânge laolaltă toate momentele unui nou destin al omului, confirmându-i acestuia buna așezare la cumpăna condiționatului și Necondiționatului. Tot-odată, unitatea sa este relativ stabilă; finalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unde există compatibilitate între dispozițiile individuale și cele ale poporului, prin mijlocirea idealului. Profesionistul ca și omul de vocație este "instrumentul" îndeplinirii scopurilor "naturale" ale societății. Idealul este mijlocul care leagă scopul de rezultat, natura (prin societate) de spiritualitate; el semnifică, atunci când este urmat prin vocație, un acord desăvârșit între energia universală, cuprinsă în elementele naturale ale habitatului, și energia personală. Cunoașterea locului în lume în care trăiește un popor condiționează recunoașterea idealului. Așezat în sufletul poporului, urmând liniilor sale de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sta sub semnul unor apariții absolut întâmplătoare, care ar topi în spațiul lor de origine, subiectiv, existența poporului, originalitatea lui culturală. Ideea medierii energiilor naturii de către societate, prin cultură și civilizație, în cazul personalității energetice, are importanță dublă: întâi, pentru că semnifică suficient umanizarea și desăvârșirea ordinii "impuse" de determinismul prin finalitate; apoi, pentru că face posibilă o teorie a vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un maxim de energie"219. Realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, concepte fundamentale în reconstrucția filosofică personalist energetică, își adună sensurile în conceptul personalității energetice. Determinismul prin finalitate este confirmat, în structura lui formală, și prin conceptul personalității energetice. Acesta semnifică, întâi, autonomia omului în lume, restrângerea valabilității determinismului prin cauzalitate și, apoi, extinderea asupra naturii a finalității, "refacerea" unității lumii; pe temeiul acestei extinderi, personalitatea energetică apare ca un "ideal" ce se naște din "energie" (din realitatea originară), însă printr-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației cu mesianismul, care apare sub o determinare clară, aproape "pozitivă", nicidecum mistică. Termenul ca atare are, desigur, o conotație religioasă; referentul său este lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos. Dar el semnifică și ansamblul condițiilor neevidente prin ele însele, forțele ascunse care determină acțiunea superlativă a unei persoane sau a unei comunități în istorie, acțiune ce are ca rezultat împlinirea destinului său și poate chiar salvarea omului. C. Rădulescu-Motru conferă mesianismului un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
insul se pierde și interesele sale imediate (economice, sociale, politice) sunt anulate"238. Mesianismul unui popor pornește, socotește Mircea Eliade, de la conștiința sa de popor ales, adică de popor creator. Așadar, la Mircea Eliade, ca și la C. Rădulescu-Motru, mesianismul semnifică misiunea culturală a unui popor, rostul său istoric, ansamblul creațiilor care, luate împreună, determină un drum specific, o evoluție culturală originală. Acest sens desacralizat avea în cultura română interbelică o circulație mai largă. Cât de legitimă este folosirea acestui sens
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Pentru că ea "mărturisește" existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a acestora (în unitatea vocației) reafirmă determinismul, dar într-o ordine de finalitate. Sunt de asemenea prezente în structura vocației cele două
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legiuitorul reface ordinea trecutului; omul însuși capătă îndreptățire existențială prin actul său. Cele patru idei fundamentale ale filosofiei lui Nietzsche, potrivit unor interpreți ai acesteia (E. Fink, de exemplu) moartea lui Dumnezeu, voința de putere, veșnica reîntoarcere a Aceluiași, supraomul semnifică împreună tocmai acest moment al îndreptățirii existențiale a omului creator. Deicidul își are rostul în acest patrulater semantic. În schema formală a finalității kantiene și în cea a determinismului prin finalitate personalist-energetică, Dumnezeu lipsește pur și simplu: nu datorită deicidului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
potrivește cel mai bine tipului de demers despre care vorbim) din Știință și energie este foarte apropiată de energetism în varianta lui W. Ostwald. Rădulescu-Motru însă, în lucrările ulterioare, se îndreaptă către un personalism în care termenul central al personalității semnifică forma cea mai evoluată a energiei, iar determinismul cauzal devine insuficient pentru explicarea personalității. III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic În câteva lucrări (și chiar în câteva conferințe publice)268, W. Ostwald, înainte de toate om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
producător și astfel, folositor grupului de oameni. Există pentru energetism o tripletă conceptuală care îi deschide o di-mensiune ontologică: Nici un lucru obiectiv nu există pentru noi în afara celor trei concepte de timp, spațiu și energie"273. Timpul și spațiul nu semnifică decât dimensiuni ale realității unice: energia. Imaginea aceasta este însă mai mult una "fizică". Nu găsim aici o imagine a lumii în care omul să-și recunoască, printr-o atitudine reflexivă, "locul natural"; spațiul și timpul, după cum am văzut, nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
per-sonalitatea "este energia în actul ei cel mai desăvârșit"282. Energetismul personalist nu este o filosofie a naturii, ci o filosofie a omului. III.2. Modele antropologice personaliste III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru Termenul personalism energetic semnifică atât ordinea lumii, cât și doctrina despre aceasta. C. Rădulescu-Motru reconstruiește personalismul energetic (ordinea lumii) pornind de la realitatea culturii europene. Și construiește personalismul energetic (ca doctrină) urmând modelul filosofiei personaliste. Potrivit filosofului român, personalismul 283 este atitudine teoretică și termen
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
limitează la a împăca spontaneitatea conștiinței cu "principiul individuațiunii", distrugând tot ce nu se acordă cu această relație. În alte cuvinte, afirmațiile lor filosofice privind persoana umană nu se sprijină pe "metode obiective", conchide Rădulescu-Motru. În accepția sa largă, personalismul semnifică orice concepție despre omul personalizat ca individ sau ca popor. Faptul personalizării a fost însă conceput diferit de "personaliști". Căci unii, deși acceptă primatul personalității, nu dau importanță felului în care trebuie ordonată viața socială, altfel spus, îi nesocotesc dimensiunea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că Rădulescu-Motru face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate, ci constructiv, neadmițând constrângerea legilor fatale; personalitatea nu semnifică o fatalitate: în esența sa, ea este libertate (o "libertate sub limite", cum ar spune Emmanuel Mounier). Finalitatea nu este decât un principiu de ordine extins de la om asupra naturii. Dacă ea ar fi dominat natura pentru a o purta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Verdi, așa cum a fost el receptat pe scenele din Italia. Totuși acest fapt este adesea supraestimat. Oricum, sentimentul patriotic poate fi găsit și în Ernani: de la coruri ("Și ridesti îl Leon di Castiglia") până la arii ("Ernani involami all'abborrito amplesso"), semnificând respingerea cârmuirii austriece. Se poate afirma că auditoriul operei Ernani la vremea respectivă ar fi putut distinge și citi printre rândurile lucrării aceste mesaje patriotice. Problemele “Italiei” se regaseau în esență operei, deși, în treacăt fie spus, acțiunea se petrece
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de suficient timp pentru a se dezvolta și gradientul densității este foarte abrupt, cu o lungime a scalei în mod tipic mai mică decât o lungime de undă a laserului. Absența relativă 56 a unei regiuni coronale cu densitate redusă semnifică faptul că procesele parametrice de cuplare laser - plasmă sunt mult mai puțin pronunțate și absorbția se realizează în principal datorită accelerării electronilor de către potențialul ponderomotiv și procesele de absorbție prin rezonanță. Având în vedere că lungimea scalei gradientului densităților este
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în evidență în ce condiții anumite nevoi vor conduce la modele particulare ale motivației. McClelland are în vedere trei nevoi care au o relevanță specială pentru comportamentul organizațional: nevoia de realizare; nevoia de afiliere; nevoia de putere. Nevoia de realizare semnifică faptul că indivizii manifestă o dorință puternică de a executa bine sarcini provocatoare. În acest context, sunt evidențiate următoarele caracteristici: preferință pentru situațiile în care se poate asuma responsabilitatea personală pentru rezultate; tendința de a stabili obiective de dificultate medie
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
partenerii acestui schimb. Elementele comune se pot converti În suporturi pentru catalizarea procesului de integrare. Se va forma o competență interculturală, adică acea capacitate de a transgresa În mod optim limitele propriei culturi spre stimuli valorici străini, care vor fi semnificați din perspectiva referințelor culturale inițiale, de bază. Dar ce se Întâmplă cu eul cultural, cum se poate deschide simultan către mai multe zări culturale? Caracterul dialectic al unității identitare permite un soi de „pluralizare”, adică o coexistență contradictorie Între mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de a locui această casă, iar toate celelalte nu sunt decât variațiuni ale temei fundamentale”. Simbolistica locuinței va fi identificată În cel puțin următoarele două ipostaze: a) Plecând de la premisa că orice construcție este ceva care se ridică, locuința poate semnifica verticalitatea existențială. Pentru această interpretare stau mărturie sintagme cum ar fi „cei șapte ani de-acasă”, „așa ai Învățat acasă” etc. Verticalitatea este susținută și de opoziția acoperiș (pod)/pivniță (cămară). Este evident că acoperișul semnifică raționalul, lumina, iar pivnița
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se ridică, locuința poate semnifica verticalitatea existențială. Pentru această interpretare stau mărturie sintagme cum ar fi „cei șapte ani de-acasă”, „așa ai Învățat acasă” etc. Verticalitatea este susținută și de opoziția acoperiș (pod)/pivniță (cămară). Este evident că acoperișul semnifică raționalul, lumina, iar pivnița face loc iraționalului, Întunericului. Panta, Înclinația acoperișului dă seamă Într-o mare măsură de trăsăturile mediului și climei. b) Casa constituie o existență concentrică și concentrată. Ea rămâne mereu semnul unei chemări, al unei unificări, al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
imanență și transcendență, eu și celălalt, clipă și veșnicie. Este șansa unei noi solidarizări și de durată la nivelul indivizilor și colectivităților, șansa „măsurării” vieții noastre cu exigențele valorilor supreme. Identitatea unei societăți este dată și de felul cum Își semnifică și gestionează temporalitatea. Indivizii și comunitățile pot dispărea; ceea ce rămâne este rânduiala și normativitatea ei (vezi, de pildă, dreptul roman). Mai tare decât colectivitățile sunt regulile/valorile ce le-au animat la un moment dat, iar mai persistente decât mersul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]