5,139 matches
-
care o au concluziile care pornesc de la premisele sceptice. Dar, deși în domeniul teoriei cunoașterii Moore se situează pe o poziție de esență empiristă, el respinge concluziile sceptice la care s-a ajuns uneori prin empirism, relația exactă dintre datele senzoriale și lucrurile materiale rămînînd mereu enigmatică. Orientarea sa novatoare în problema cunoașterii a înrîurit însă gîndirea unor urmași precum Bertrand Russell și Ludwig Wittgen-stein, în opera cărora chestiunile care privesc limba au căpătat un spațiu apreciabil. "Jocurile de limbaj" în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
manifestarea gîndirii. Gîndirea este facultatea umană de reflectare abstractă și generalizată a realității printr-o complexă activitate psihică. Reflectarea prin gîndire este abstractă deoarece se realizează în formă ideală, fiind posibilă atunci cînd entitățile realității nu trimit reprezentări prin organele senzoriale și este generalizată deoarece nu presupune pentru fiecare entitate o imagine, ci unește entitățile cu trăsături comune sub aceeași imagine, alcătuind noțiuni ce se aplică la clase de obiecte. Gîndirea nu se rezumă însă la această latură reflectorie, deși și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
chiar la nivelul sensibilității, manifestarea fenomenelor senzitive și perceptive fiind orientată de schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce presupune trecerea de la latura senzorială la operarea abstractă cu ajutorul gîndirii și la exprimarea prin limbă. În psihic este cuprinsă conștiința, expresie nu numai a relației cu lumea înconjurătoare, ci și a reflectării propriei ființe. Imposibilitatea existenței, dezvoltării și manifestării conștiinței în afara limbii este un aspect
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care le reflectă nemijlocit. La nivelul limbii populare există numeroase cuvinte (cuget, cugetare, ființă, lucru, minte; a chibzui, a închipui, a ticlui etc.) care exprimă idei generale despre lume, exprimă universul din perspectiva cugetării și nu din cea a experienței senzoriale, precum și o serie de activități specifice facultăților umane, ce interpretează sau recreează lumea. Ca atare, fiind rezultatul unei experiențe colective (naționale) și al experienței de viață a unui popor, filozofia purtată de limba populară cumulează cunoașterea, înțelepciunea și trăirile poporului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aptitudinilor, opiniilor, atitudinilor etc. proprii, atît sub aspectul conținutului celor exprimate, cît și sub cel al manierei de exprimare, aceasta sugerează că el aspiră astfel la libertate, prin evitarea, pe cît posibil, a oricărui determinism (îndeosebi a determinismu-lui de natură senzorială sau pragmatică). H e g e l remarca în acest sens că, pe terenul filozofiei, excelența realizărilor este dată nu atît de meritele individului particular, cît de impunerea lor ca manifestări ale gîndirii libere, ale "caracterului general al omului ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
atâtea modulații antinomice, nota de freamăt neistovit, de perpetuă căutare, de ne-stare existențială, e singura sa permanență. Un liant în acțiune... Cuvinte și necuvinte Cărțile începutului, Sensul iubirii (1960) și O viziune a sentimentelor (1964), remarcabile, cantonau aparent în senzorial, izbitoare fiind elanurile erotogene, miracolul de a exista, tendința de a se mișca în concretul alunecos. Era o poezie-cadru, aliaj de biografie psihologică, de inițiere într-un câmp cosmologic; spectacol, totodată, în care "câmpul întins pe spate" visează, iar plopii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
personaj-mască, preluat din străvechiul poem sumeriano-babilonian Ghilgameș. Timpul subiectiv, timpul fugace horațian din Quadriga (text dedicat: "Lui Mihai Eminescu") e obiect de percepție plastică. A trage câte o linie demarcativă între etapele lirice stănesciene, iată o operație delicată, câtă vreme senzorialul (determinând o anumită "gândire în imagini", "profund subiectivă") și cogito-ul (legat de "gândirea în noțiuni") trăsături invocate în Respirări se constituie în dimensiuni corelative, inextricabile. În cele 11 Elegii (publicate în 1966) obsedează vădit causa rerum, o multiplă exasperare a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu înțelegi nimic, voi fi trist / iar către sfârșitul serii, melancolic..." Lui văd ori lui aud li se substituie un vag mi se pare, acesta vizând raporturile înșelătoare, lunecoase, distanțele variabile dintre om și lucruri. Paralel cu insuficiențe de ordin senzorial, paralel, de asemenea, cu cele conexe ale cuvântului (prins în ambiguități), timpul relativizează totul; sentiment acaparant, modificând noimele, clătinând sensurile, perpetuând criza cunoașterii. A încerca să fixezi în cuvinte însuși tranzitoriul este o nebunie: "Acum, chiar acum, când citești tu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și foșnitoare de mătase". Ploaie tonică, în perspectivă picturală: "Purta pe umeri mii de lanțuri subțiri, de argint (...) / Și de inele fără număr îi erau mâinile-ncărcate..." O altă structură ardentă, în perpetuă combustie, fusese Magda Isanos, în necontenită percepție senzorială. Ar mai fi de menționat la Ana Blandiana din perioada debutului, analogii cu Maria Banuș din Țara fetelor. Eros și Trecere Un fel de jurnal elegiac, Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), unifică interludii erotice, în introspecție lină, și premoniții thanatice. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
niciodată cu seninătate, de undeva de unde poate fi privită în întregime (...). Încerc doar s-o străbat până acolo sus la izvoare, unde am fost chemată să ard eu însămi trupul drag al unei vietăți care stă să moară" (Călătorie). De la senzorial la reflexivitate Substanța primei sale cărți, Pasărea tăiată (1967), ținea de memoria senzorială acută; copilăria în orizont deschis, pe fundal naturist, îi furnizase materia prima! Reacția precocelui Labiș la Moartea căprioarei fusese urmarea unui șoc; ingenuitatea vârstei infantile se vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
s-o străbat până acolo sus la izvoare, unde am fost chemată să ard eu însămi trupul drag al unei vietăți care stă să moară" (Călătorie). De la senzorial la reflexivitate Substanța primei sale cărți, Pasărea tăiată (1967), ținea de memoria senzorială acută; copilăria în orizont deschis, pe fundal naturist, îi furnizase materia prima! Reacția precocelui Labiș la Moartea căprioarei fusese urmarea unui șoc; ingenuitatea vârstei infantile se vedea agresată. Reacție analoagă la puiul de om din Godeni: M-au ascuns bătrânii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se alătură predicții mâhnitoare; pe ecranul discursului nu e loc pentru abandon; primează ideea de destin inexorabil. Paradoxul lui Labiș, ispitit de iluzia unui "ev aprins", era de a tânji, totodată, după natura primordială, cea caracteristică perechii Eminescu-Sadoveanu. Poetul perceptiv, senzorial, plasticizant era dublat de un fantezist exploziv, plăsmuitor liber pe un fond sentimental idealizant. Pădurea, tărâm de mistere, "ozonul curs pe pale de vânt", fantome benigne și ecouri tonice transgresează în mirific, întreținând o stare de stihialitate ocrotitoare. Niște Sadoveniene
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Eugenio d'Ors că sufletul e "o stare a peisajului". Timiditățile, gestica retractilă, feminitățile desuete îi sunt străine; structură deschisă, o Venus barbata independentă respingând falsele pudori și dând curs naturii feminine, ea imprimă secvențelor confesive o pasionalitate contagioasă. Dimensiunea senzorială, dorința erotică (nu lipsită de suavități), întrebările, câte sunt, aproape că exclud anxietățile. Într-un sonet din tinerețe se autodefinea la modul deziderativ o personalitate posesivă: "Neîmblânzită ca o stea lactee, / Departe, nici bărbat și nici femeie, / Măcar o dată pot
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
notații plasticizante, naturiste: "Lin ca stelele pe munte, / Îmi curge liniștea pe chip" (Mai sunt); Îmi curge pe mâini tăcerea" (Trandafirul din vază); "O stea de sus / M-a sărutat pe gură" (Inscripție pe o vioară) A păstra sistematic prospețimea senzorială a copilăriei (calitate excelent valorificată în numeroase plachete pentru cei mici), a imprima discursului evlavie, credit, pasiune, a pune în mișcare un ceremonial vizionar persuasiv iată dimensiuni prin care poezia lui Grigore Vieru, mereu comunicativă, colocvială, se situează la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
asuplizarea pielii, drenajul edemelor mai mult sau mai puțin organizate, asuplizarea mușchilor, recuperarea capacității lor de contracție, facilitarea contracției, calmarea durerilor la nivelul inserțiilor ligamentare sau tendinoase, drenarea revărsatului articular, asuplizarea cicatricii, prevenirea/combaterea fibrozelor și, mai ales, pentru stimularea senzorială a diferitelor planuri în scopul reintegrării zonei respective în mișcările în care este de obicei antrenată. Masajul permite, în aceste situații, începerea mai rapidă a programului complex de recuperare, prevenind instalarea unor perturbări funcționale. Alte aspecte abordate de masaj, în
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
se datorează epuizării receptorilor periferici sau unui mecanism de epuizare la nivel central). Explicarea efectelor sedative ar putea porni de la faptul că, ̀ n timpul masajului, intervin și alți factori decât cei mecanici (relaxarea progresivă, efectul hipnotic) și că stimularea senzorială are un efect analgezc clar, atunci când se aplică continuu și este reglată corespunzător (folosind stimuli care pot acționa în sens dispersant, descentralizant); la toate aceste explicații s-ar putea adăuga și cele referitoare la fenomenul psihologic al percepției dureroase, care
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
muscular (contracție persistentă și involuntară a unui mușchi), care în mod frecvent este determinat de o leziune fibrilară musculară, clacaj cardiac, a cărui gravitate poate merge de la o tulburare de ritm la stop cardiac, precum și dereglări neurologice, neurovegetative și senzoriale [2]. Principalele manifestări clinice ale sindromului de supraantrenament sunt: astenie fizică și psihică, inapetență, insomnie, scădere în greutate, scăderea imunității manifestată mai ales prin infecții frecvente la nivelul căilor respiratorii superioare. Incidența infecțiilor rerspiratorii crește mai ales în cazul antrenamentelor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
musculaturii perineale, a șoldurilor și a membrelor inferioare. După clasificarea făcută de American Spinal Injury Association (ASIA) [54] leziunile traumatice pot fi împărțite în următoarele categorii: - gradul A, leziuni complete, în care nu mai este prezervată nici o funcție motorie sau senzorială în segmentele sacrale S4-S5 - gradul B, leziuni incomplete, în care sunt păstrate funcțiile senzoriale dar nu și cele motorii sub nivelul leziunii neurologice, inclusiv în zonele medulare S4-S5 - gradul C de leziuni medulare incomplete, în care sub nivelul neurologic sunt
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Injury Association (ASIA) [54] leziunile traumatice pot fi împărțite în următoarele categorii: - gradul A, leziuni complete, în care nu mai este prezervată nici o funcție motorie sau senzorială în segmentele sacrale S4-S5 - gradul B, leziuni incomplete, în care sunt păstrate funcțiile senzoriale dar nu și cele motorii sub nivelul leziunii neurologice, inclusiv în zonele medulare S4-S5 - gradul C de leziuni medulare incomplete, în care sub nivelul neurologic sunt prezervate funcțiile motorii și mai mult de jumătate din mușchii esențiali efectuării mișcărilor inervați
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sau ambele cordoane dorsale. Ca urmare, în jumătatea de corp de aceeași parte cu leziuniea este abolita funcția motorie, constituindu-se pareze medii și atrofii cu distribuție segmentară ipsilaterală sau pareze de tip central sublezional ipsilateral. Se instalează și tulburări senzoriale, ipsilateral fiind afectate sensibilitatea proprioceptivă, vibratorie și tactilă fină, iar controlateral sensibilitatea tactilă profundă, termică și dureroasă; caudal și ipsilateral de leziunea medulară se pierd simțul poziției, sensibilitatea fin localizată la atingere și presiune, iar controlateral, pornind de la 1-3 segmente
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Clinic, acest sindrom este caracterizat prin afectarea motorie mai gravă a membrelor superioare comparativ cu cele inferioare (fasciculele corticospinale corespunzătoare picioarelor sunt dispuse extern față de cele destinate brațelor și sunt mai puțin afectate), iar sub nivelul leziunii se manifestă tulburări senzoriale de intensitate variabilă (fără a avea loc pierderea completă a senzațiilor). Sindromul poate include tulburări sfincteriene și retenție urinară. Zona lezională poate include fibrele spinotalamice încrucișate (constituindu-se sindromul comisurii anterioare, care constă într-o tulburare disociată a sensibilității, cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
manifestă clinic prin pareză centrală situată sublezional (deficit motor predominant pe mușchii extensori la membrele inferioare și pe mușchii flexori la cele inferioare, afectarea mișcărilor fine, hipotonie în leziunile acute și spasticitate în cele cronice), automatisme spinale, tulburări sfincteriene și senzoriale [55]. Aceste efecte sunt explicate prin lezarea căilor piramidale conținute în fasciculele corticospinal lateral (fibrele încrucișate la nivelul decusației piramidale, care reprezintă 80% din totalul acestor căi) și corticospinal anterior (fibrele neincrucișate), care conduc impulsuri cu rol în execuția actelor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
corpul sau anumite regiuni. Frecvent, paralizia cerebrală se asociază cu retard mental, crize convulsive, afectări vizuale și auditive. Motricitatea copilului și partea corporală afectată este dependentă de tipul de paralizie cerebrală; în general este vorba de atrofii musculare și percepții senzoriale anormale. Există și forme de paralizie cerebrală totală: spastică și atetozică sau dischinetică (cu mișcări involuntare spasmodice, mișcări necontrolate ale capului și ochilor). Afectarea bazei creierului se poate solda cu paralizie de tipul rigidității (rezistență musculară la mișcări pasive), iar
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
fibros poate duce la eliberarea mediatorilor inflamației și consecutiv la durere intensă, chiar în absența compresiunii rădăcinilor nervoase. Simptomatologia este variabilă în funcție de localizarea herniei, fiind dominată de durere, care iradiază în regiunea deservită de rădăcinile nervoase afectate, dar și tulburări senzoriale în zonele respective, oboseala musculară și afectarea reflexelor. În formele grave se ajunge la paralizie (deficit motor și senzitiv total), situație care dacă nu se intervine chirurgical în timp util devine definitivă. O afecțiune ereditară a nervilor periferici, produsă prin
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
oboseală centrală, ce poate merge pană la pierderea conștienței. Supraîncordarea este de fapt o combinație a oboselii centrale și periferice, manifestările acute fiind clacajul muscular (contractura musculară) sau cardiac (tulburări de ritm sau chiar stop cardiac), dereglări neurologice, neurovegetative și senzoriale [2]. Oboseala musculară apărută la eforturi fizice mici poate orienta diagnosticul spre miastenie, boală cu etiologie autoimună (la nivelul joncțiunii neuromusculare se aglomerează anticorpi anti receptori de acetilcolină) ce debutează mai frecvent în decadele a doua și a treia în
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]