7,518 matches
-
nu practic avangardismul, este prea permisiv pentru cabotini. Timpul va readuce pe tapet conflicte majore. Omul nu este un animal dresat. Polarizarea socială este contrară naturii umane, omul nu este nici bestie, nici lup. Mă gândesc la Madame Bovary. O sete nebună pentru mărire, înnobilare. Anna Karenina este cu totul altceva. A fost o jertfă a iubirii și a luptei împotriva convențiilor. O luptă inegală. Burghezia iubește convențiile, familia perfectă, discreția perversă, ea este mereu mulțumită cu ce are și va
FARMECUL DISCRET AL BURGHEZIEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364048_a_365377]
-
mea deja s-a scris - chiar de la-nceput - pe fruntea norilor trădătorilor ...hai să cădem la pace - tu de-acolo - oricum te-o chema - ori te-o striga cineva: vino jos - de-acolo unde te-au cocoțat naivitatea și dementă - setea mea de mereu altceva - de mai bun și de ce nu - mai frumos... - vino jos stai aici - lângă mine - rană în rană să tăcem - sub cerul gol și trist - de fals ametist - stai aici jos - cu mine - drept în mijlocul de apă
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
ȘAH-MAT! Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016 Toate Articolele Autorului Curajoasă pătrund în copacul minții împrăștiind impulsuri. În perdeaua întunericului dansez pe vârf de neuron. În calea mea dinții orelor se macină cu sete îmbrățișând aleile pustii în făină albă. În calendar zilele se rostogolesc scăldându-se în ape negre. Joc ultima piesă ascunsă de văzul lumii. Șah-mat! Referință Bibliografică: ȘAH-MAT! / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1977, Anul VI, 30
ȘAH-MAT! de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362791_a_364120]
-
mândră pe geamuri. În gerul aprig doar coșurile caselor mai fac clăbuci în aer. Iarnă grea fulgii de nea îmi ondulează părul în bucle argintii fixându-le în agrafe. Lacul roșu din unghii rezistă în oceanul ninsorii. Noaptea mușcă cu sete din zi micșorând-o. Admir figurile sculptate în munții de zăpadă. Rochia de mireasă Soarele zâmbește în laleaua galbenă din părul meu, prins în coc sub gluga groasă. Gerul îmi pictează în roșu nasul și obrajii, văzduhul cerne făină alb-argintie
CORSETUL IERNII de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362795_a_364124]
-
Articolele Autorului A treia zi de Paști toată lumea își reia activitatea de zi cu zi. Vremea afară era ploioasă, urâtă și friguroasă, cu toate că suntem la începutul lunii mai.La munte chiar ningea, iar la câmpie picăturile de ploaie udau cu sete ramurile copacilor, mașinile și pământul.Din casă îmi plăcea să ascult zgomotul ploii, cum se umple vârfurile ierbii în gură de apă, cum se scutură copacii de vânt... În această dimineață m-am trezit mai târziu, pe la ora unsprezece. M-
COPACUL DIN BLOC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362797_a_364126]
-
iubirea în ureche/ spărgându-mi timpanul/ acompaniată de chitara zâmbăreață/ lustruită de soare”/(Flacăra iubirii). Taie ramurile/ decojește-mă/ să poți da/ de petrolul iubirii din mine/” (Petrolul iubirii). Înlăuntrul acestui creuzet greu cuantificabil ”anii vieții sunt muncitorii/ care beau cu sete din ore și zile”, iar amfitrioana ”se desculță, mândră de tinerețe/ și alege numărul potrivit/ printre lentile și dioptrii/” (Microb genetic) pentru vreo ”făcătorie” magică, capabilă să-i descurce firele destinului. Anotimpurile curg într-o lentoare insesizabilă către iarna ființei
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
ani...”(Revelion). Alteori tensiunea poetică scade îngrijorător, metafora cade în clișeu, locul comun înlocuiește epitetul insolit și nu mai regăsim aceeași luptă teribilă a contrariilor ca în poemele de certă valoare: ”Mi-am aprins o țigară/ și am tras cu sete din ea./ Nu am știut că în mijlocul ei/ este plantat drogul iubirii”(Drogul iubirii). Discursul liric se diluează îngrijorător și nu știm dacă muza îi joacă feste sau construcția e deficitară din lipsa adezivului cuvântător: ”Îmi cad în plamă/ așezându
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
aș vrea doar cu mintea să-mi stăpânesc ochiu-nchis în mine, în inima care, bătând nebunește, cerșind, îți caută cu viclenie dorințele, șarpele - jind.. .. E totul rău, nimic nu-i bine, nici binele, nici răul nu-s buline, profundă silă, sete de adânc, aș vrea să urlu, nici să pot să plâng, ah, ciripitul păsării-n copac, ah, norul, pentru mine un colac, mă duc încet spre un înalt neant, prietenii-mi aduc energizant. Polen, lăptic de matcă, roș nectar, chiar
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
le vinzi? - Nu... - Câte ai, dacă nu-s idrescret? - Mii... - Te pomenești că mai șî citești, domnule...Hai, ia-le pe toate cu trei lei. Pomană curată, șăfule. Ce faci az cu trei lei? Iei o bere, o bei dă sete și o piși la gard, să fiu al dreacului... - La revedere... - încheie Solomon, discuția și dete să plece. - Ți le las, să moară mama, cu 25... - Nu. Nu e nu. - făcu Solomon tranșant și fals încruntat. - Cu cinșpe... - și îi
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
august 2016. A treia zi de Paști toată lumea își reia activitatea de zi cu zi. Vremea afară era ploioasă, urâtă și friguroasă, cu toate că suntem la începutul lunii mai.La munte chiar ningea, iar la câmpie picăturile de ploaie udau cu sete ramurile copacilor, mașinile și pământul.Din casă îmi plăcea să ascult zgomotul ploii, cum se umple vârfurile ierbii în gură de apă, cum se scutură copacii de vânt... În această dimineață m-am trezit mai târziu, pe la ora unsprezece. M-
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
mai mult A treia zi de Paști toată lumea își reia activitatea de zi cu zi. Vremea afară era ploioasă, urâtă și friguroasă, cu toate că suntem la începutul lunii mai.La munte chiar ningea, iar la câmpie picăturile de ploaie udau cu sete ramurile copacilor, mașinile și pământul.Din casă îmi plăcea să ascult zgomotul ploii, cum se umple vârfurile ierbii în gură de apă, cum se scutură copacii de vânt...În această dimineață m-am trezit mai târziu, pe la ora unsprezece. M-
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
mândră pe geamuri. În gerul aprig doar coșurile caselor mai fac clăbuci în aer. Iarnă grea fulgii de nea îmi ondulează părul în bucle argintii fixându-le în agrafe. Lacul roșu din unghii rezistă în oceanul ninsorii. Noaptea mușcă cu sete din zi micșorând-o. Admir figurile sculptate ... Citește mai mult Pomii suntîmbrăcați în gheață,iarba plângecu lacrimi albe.Fluieră tareviscolul în noapte.Dinții de ferestrăusub streșini lustruiesc cizmele albe ale dimineții.Crăiasa Zăpezii stămândră pe geamuri.În gerul aprigdoar coșurile
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
pe gene.... XIV. ȘAH-MAT!, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016. Curajoasă pătrund în copacul minții împrăștiind impulsuri. În perdeaua întunericului dansez pe vârf de neuron. În calea mea dinții orelor se macină cu sete îmbrățișând aleile pustii în făină albă. În calendar zilele se rostogolesc scăldându-se în ape negre. Joc ultima piesă ascunsă de văzul lumii. Șah-mat! Citește mai mult Curajoasă pătrundîn copacul minții împrăștiind impulsuri. În perdeaua întunericului dansez pe vârf de
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
Autorului De ce râvnim după averi și lucruri, Când viața e făcută să te bucuri, De ce ne facem planuri pentru mâine, Când astăzi noi trăim doar pentru pâine, De ce vrem apă de pe unele planete, Când totul e aici dacă ne este sete, De ce nu mai avem răbdare, Când ne-ntâlnim cu orișicare, De ce mințim pe cei din jur, Când adevărul este cel mai pur, De ce urâm surorile și frății, Când toți am fost creați s-avem relații, De ce călătorim în lung și
DE CE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362889_a_364218]
-
literar destul de dificil și destul de responsabil, care pretinde mult talent și măiestrie, deoarece totdeauna a fost mai ușor să construiești o roată de car decât o rotiță de ceasornic. Intuind acest adevăr evident, poeta Maricica Stroia, care cunoaște în profunzime setea de „a ști” a sufletului de copil, a psihologiei copilului, a dăruit micilor ei cititori și ascultători, de care este înconjurată în fiecare zi, un mănunchi strălucitor de câteva diamante pure. Sunt versuri cristaline, pline de strălucite imagini mimetice armonioase
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
atrăgător. Ultimul avea un miros mai dulce. Asemănător celor pe care i le făcea Sara cadou. Luă în mână un pahar cu suc de portocale fără acid și, dintr-o sorbitură, îl goli. Abia atunci realiză că-i fusese foarte sete. Despărțit de cele două fete și ajuns printre rafturi, în raionul cu băuturi alcoolice fine, simți pe fondul unei ușoare amețeli, cum schele metalice cu zeci de muncitori pe ele, i se prăbușesc cu zgomot asurzitor în creierul lui. Îmbrânci
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
A venit toamna când luna căpruie catifelează genele aurii ale frunzelor, și un dor de Nicolae Labiș mă cuprinde și din nou la masa mea pun un pahar plin cu vin roșu mai mult. Cine știe? Dacă i-o fi sete și va veni să-l bea?” Când ne amintim de Labiș, să ne amintim de minunatul său poem „Moartea căprioarei”, capodopera liricii lui, descrierea vânătorii, poem în care Labiș se desparte de copilărie, trecând spre adolescență, maturitate chiar prin descoperirea
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
pe paralelismul stabilit între natură, pe care o înțelege atât de bine, și vibrațiile sufletului: „Mă iau după tata la deal printre târșuri,/ Și brazii mă zgârie, răi și uscați./ Pornim amândoi vânătoarea de capre,/ Vânătoarea foametei în munții Carpați./ Setea mă năruie. Fierbe pe piatră/ Firul de apă prelins pe cișmea./ Tâmpla apasă pe umăr. Pășesc ca pe o altă/ Planetă, imensă, străină și grea.// Așteptăm într-un loc unde încă mai sună,/ Din strunele undelor line, izvoarele./ Când va
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
și grea.// Așteptăm într-un loc unde încă mai sună,/ Din strunele undelor line, izvoarele./ Când va scăpăta soarele, când va licări luna,/ Aici vor veni în șirag să s-adape/ Una câte una căprioarele./ Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să tac./ Amețitoare apă, ce limpede te clatini!/ Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri/ La ceas oprit de lege și de datini.[ ... ] Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit, / Știam ca va
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
scăpăta soarele, când va licări luna,/ Aici vor veni în șirag să s-adape/ Una câte una căprioarele./ Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să tac./ Amețitoare apă, ce limpede te clatini!/ Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri/ La ceas oprit de lege și de datini.[ ... ] Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit, / Știam ca va muri și c-o s-o doară. / Mi se părea că retrăiesc un mit / Cu fata prefăcută - n
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
Când lasă cuiburi sure și pustii. Împleticit m-am dus și i-am închis / Ochii umbroși, trist străjuiți de coarne, / Și-am tresărit tăcut și alb când tata / Mi-a șuierat cu bucurie: - Avem carne! / Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să beau. Amețitoare apă, ce-ntunecat te clatini! / Mă simt legat prin sete de vietatea care a murit / La ceas oprit de lege și de datini... [ ... ] Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau să trăiesc și-
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
străjuiți de coarne, / Și-am tresărit tăcut și alb când tata / Mi-a șuierat cu bucurie: - Avem carne! / Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să beau. Amețitoare apă, ce-ntunecat te clatini! / Mă simt legat prin sete de vietatea care a murit / La ceas oprit de lege și de datini... [ ... ] Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau să trăiesc și-aș vrea .... / Tu, iartă-mă, fecioară - tu, căprioara mea!Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Și
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
căutând, șoaptele ce îmi mângâie în cuget, păcatul dulce ce mă chinuie adânc. Degetele îți ating păru-n joacă, și în șuvițe lungi, cosițe despletesc, tremur de fiori, clipa mă dezbracă, dorințe nude și săruturi te-nblânzesc. Va geme-n mine setea, de iubire și șoapte rupte din abisuri iarăși zbier, când dragostea-n dorințe de-mplinire, o-mpart cu tine, veșnicia-n care sper... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Când gândul... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul
CÂND GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362978_a_364307]
-
ELENA AGIU-NEACȘU Paradoxul lumii moderne în care avem pretenția că viețuim, este acela că e asaltată de o mass-media ce popularizează eminamente evenimentul mărunt și oamenii neînsemnați, cărora printr-o repetare continuă le conferă statutul de senzațional. Or, tocmai această sete de senzațional este cea care ne determină să deschidem televizorul sau să cumpărăm un cotidian, fie el și tabloid de factură ieftină. Suntem manipulați cu bună-știință de o mass-media aservită politic unor interese obscure, iar misiunea ei nu este alta
MASS-MEDIA MIORITICĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362965_a_364294]
-
ce e bine” din mascarada generală!? Căci ne invadează zilnic și iremediabil circul. Chiar se pare că deviza politicienilor noștri este: „Cu cât mai mult circ, cu atât mai bine”. Dar oare ține și de foame circul ăsta!? Alimentează, desigur, setea momentană de senzațional, dar întrebarea este „până când?” Căci va veni, cu siguranță, și ziua scadenței. Și nu știu de ce, dar am sentimentul că se apropie vertiginos TREZIREA. Și va lovi sub centură. Rămâne de văzut cine va fi afectat mai
MASS-MEDIA MIORITICĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362965_a_364294]