2,034 matches
-
Oamenii aceia parcă se apropiau. Curînd le auziră chio tele și zăriră niște torțe În vîrfuri de prăjini. Era obiceiul nomazilor de a hălădui În nopțile lungi de iarnă cu ghemo toace de cîrpe și resturi de blană muiate În seu și aprinse la capătul unor pari spre a-și lumina calea. Fumegau Îndelung și gros. Lupii destrămaseră Încercuirea, se depărtau, dar se ațineau la pîndă. Raiul de culori și de luciri din cer nu-i În fri coșase. Atîta doar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
plăcut tuburile strălucitoare de alamă care despărțeau băncile Îmbrăcate În pluș roșu, Însă nu i-au plăcut chelnerii eleganți și plictisiți, nici bărbații Îmbrăcați fără cusur care se uitau la ea cu un amestec de mirare și de bănuială. Vous-êtes seule, madame? a Întrebat-o cel care păzea intrarea. Nu i-a plăcut deloc felul În care bărbatul rostise madame, cu o apăsare aproape imperceptibilă a primei silabe. Excesul de politețe o făcea să se simtă bătrână și nepoftită. Nu-i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
răscruce de drumuri. Se întoarse în fugă acasă pe alt drum, fără să vadă sau să fie văzută de cineva, fără să audă sau să vorbească cuiva și fără să se uite îndărăt. Unse capul, pieptul și picioarele păpușii cu seu de urs și cu apă neîncepută stoarsă din păr, iar ea se unse pe trup cu lapte de oaie. La miezul nopții, pe lună plină, duse fantoșa lui Zlota la cimitir și se împreună cu ea pe un mormânt proaspăt de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
frână în calea progresului și favorizează derularea apocalipsei. Dacă conducătorii omenirii vor înțelege și vor accepta utilizarea energiei solare în locul combustibililor fosili (gaze naturale, petrol, cărbuni, turbă), a lemnelor, a deșeurilor vegetale, a combustibililor extrași din plante și din animale (seu, grăsime), se poate opri distrugerea condițiilor de viață de pe pământ, prin poluare cu oxid și bioxid de carbon și prin epuizarea rezervei de oxigen. 3.2.1.4. AVANTAJELE UTILIZĂRII ENERGIEI SOLARE Avantajele utilizării energiei solare sunt: a. Energia solară
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
sărute și să moară. Oștirile se-ntorc. În juru-mi zborul Și umbra morții darnic se împarte; Pe când, prin doliul sălilor deșarte Cu pași sonori pătrunde-Învingătorul... ÎN CEAȚĂ... Murea prin seară strada și zilnicul ei muget... Asemeni unei râncezi îngrămădiri de seu. Un nor se prăvălise pe streșini - iar pe cuget O bură de-nnoptate tristeți cădea mereu. Se-amestecase ceața din noi cu cea din slavă... Și, silnici, pașii noștri trezeau - o cât de rar! Ecouri fără nume, prin liniște buhavă Din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la conclusion de l'Eureka d'Edgar Poe. Ainsi, par ces lignes inspirées Rimbaud restitue à la science son caractère sacré. * Pour conclure, il faut reconnaître que le tout dernier Rimbaud pose des problèmes qui dépassent de beaucoup l'art seul et sont faits pour dérouter les littérateurs; de même, la nouvelle physique de Poincaré ou d'Einstein déroutait naguère les physiciens. Car la relativité est plutôt un chapitre de géométrie supérieure que de physique expérimentale. Il se pourrait donc que
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
s'agit pas des difficultés soulevées par les données mythologiques - que les dictionnairés peuvent résoudre - ni de celles causées par la concentration extrême des strophes, d'où toute transition est bannie, alors il ne peut être question que d'un seul hermétisme: ce lourd courant de pensées et d'émotions orphiques qui sont comme l'ac-copagnement grave et souterrain de certaines stances. La succession des saisons, le morcellement de Dyonisos dans le paysage, le mystère de la germination sont ressentis par Moréas
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sacrée: en véritable initié pantelant sur la route qui de Céphise atteint Eleusis. Ce miel attique, si nouveau, qu'il apporte à la poésie française, c'est plutôt l'épis triptolémique: sa propre connaissance d'un Grèce plus profonde, que seul le génie de Nietzsche sut pressentir. L'éminence d'une culture humaniste se mesure à son aptitude à se forger une image saisissante de la Grèce antique. La France de la Pléiade, celle du XVII-ème siècle, en eurent chacune leur vision: mignarde
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
poeziei moderne, mă Îndestulez din semințele visului și beau din sîngele cald al acestui poem. Aștern pe patul puștii cuvintele tinere, scuip Între ochi sintaxa, ascult torcînd În suflet motoarele mașinilor de război. Ard În cinstea lor lumînări făcute din seul poetului necunoscut. Cu țipete de păuniță, omenirea Îmi scoate febra din trup. De pe mîinile Împreunate cad zgomotoase rugile, În vreme ce o pușcă de vînătoare e pregătită să tragă. Îmi ridic duhul de la pămînt, Îl curăț de praf și mi-l așez
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
mănăstire Sventîi Ioan Zlataust”. Când însă i-a pus să-și arate „fiecare zapisele și ispisoacele domniilor de întăritură pe zapise”, a văzut vel logofătul că și mănăstirea Sfetii Ioan au împresurat și mănăstire Galata și popa Iftemie cu ficiorul seu Manolache și Enache blănariul cu toții au cuprinsu loc domnescu cu dughene și case ce-au făcut”. După pravilă, acestea trebuiau „să fie domnești, dar fiindcă dughenele ce-au făcut Sventîi Ioan și mănăstire Galata le-au făcu în dzilele altor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
scurme negru de-a curmezișul pantelor ușoare și Lanz-Buldogul secundă boii porumbi, într-un du-te-vino tacticos, până în buza Baisei și înapoi. Beșica de porc deșertă din boțelile ei gândaci smălțuiți, pe care unii goldăneșteni îi strângeau în palme grijulii. În seul negru al gliei devenită socialistă, adică a tuturor și a nimănui goldăneștenii își ascunseră, iară și iară, speranțele, împroșcând pământul mustos al Baisei, cu sămânță, pentru orzul cel cu mustăți lungi și țepoase, pentru ca să se facă porumbul bogat dintele calului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
glas șoptit Zicând: cum estem obicei la dreptcredincioșii lui Mahomet, că slănină nu mâncam, Ali auzit, tot așa, că marinari, care pierdut la ei corabie și rămas ei una barca mic, fără nimic, obicei de nevoie estem, alegeam marinar mult seu în piele, tăiam la el, ceilalți mâncam la el și viața mers mai departe, până Alah salvam Apoi că mai greu am priceput eu care era grija cea mare a lui Străilaș, că în adevăr el este om gras, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mori: - N-ar fi cazul să strângem niște bani de-o coroană pentru - Dumnezeu să-l odihnească lângă el - Pârvulescu? De-un ajutor? Poate câte cinci sute... Efectul e cel scontat. Mestecă de-acum, ca niște cățelandri, sfoara trecută prin seu. *** - ...știi că Pârvulescu avea o amantă, mult mai tânără? îmi strecoară una dintre vagile mele cunoștințe. Mă scutur, mi-am dat scrum pe blugi. - Îmmm... Are tonul acela, ehehehe, ehe, știm noi, păi cum, ehehehe, de parc-ar fi spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
puiul mami, nani, nani! S-a făcut strigare și pentru tine, pășește! Pământul făgăduinței în inimă. Este vremea ochilor cusuți, puiule. La ce-ți folosește lumina?" Duhoare de alcool și tutun. Ochii, flăcări roșii, albastre, galbene, pâlpâiau a topire de seu. Mască de tăciune, cleioasă, hâdă, vișinie, țepoasă. Transpirație și bale curgeau a descompunere. Mâinile clește strâns în jurul gâtului, dinții menghină trosnind fierul. Roșu fier însemna sufletul: Doamne, dacă în fața ta nu pot sta doi oameni la egală distanță, cum îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pentru a descoperi focul, pozează-mi modelul și mă vei vedea până la cer pară de rugăciune. Petre, inima ți-e plină de cremene, sângele iască. Scapără o scânteie și se vei aprinde cimitire de viață. De ce vrei să arzi în seul pământului, Doamne? Dorm licurici în felinare. Pentru cine să fie noapte și pentru cine să fie zi, Stăpâne? Petru semăna cu mama: la miezul nopții, două jumătăți identice de rugăciune. Psaltirea era ca o grădină ce înflorea în zori. Rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
toate ungherele. Strada, o herghelie de vieți slobode; vieți cu limbile despicate, cu dinți ascuțiți ca de ferăstrău, cu buze aspre, precum iarba de stepă, vieți negre în cerul gurii, vieți băloase, descompuse în icoane fotogenice, vieți râncede duhnind a seu inghinal, vieți neînțărcate... Moartea are 12 țâțe, omule, despre ce sete te plângi? Strada, o haită de lupi ce urlă a foame, nu a stele; de-a lungul și de-a latul iluziilor, se trece ca printr-un labirint de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Cibinului. Deasupra mormintelor, hale de beton, oțel, sticlă, fabrici de textile, covoare, ceramică. Pietrele nu mai miroseau a copite de cai, brazii își lingeau bubele rășinoase precum ciumații izgoniți din cetate, fântânile respirau ca niște canalizări înfundate, felinarele duhneau a seu rânced de înger comunist. Cisnădie. Cântau plozii în maternități internaționala socialistă, pulbere de stea roșie în sticla de lapte. Vitrinele desenate aminteau de etanșeitatea vieții în borcane de 0,800. Gazeta de perete făcea paradă de insigne exfoliate din pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cineva retușează în dreptul inimii, altcineva sigilează tâmplele, binecuvântează, părinte! Nimic mai confortabil decât o moarte în care le primești pe toate de-a gata: Într-un tablou alb-negru, bunica se lasă îmbrățișată pe marginea mormântului, fotografia încă mai miroase a seu ars și tămâie. De 8 ani, bunica înrourează tufa de liliac. Ar fi trebuit să se simtă învingător, l-a scos pe doctor din luptă cu propriile arme; mâine, cine știe ce terapii din Evul Mediu va trebui să mai suporte. Singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
scânduri îndrepta oasele, peste ele o pătură din lână pliată pe din două; perna, ghemotocul din cârpe înfășate într-un sac de cânepă, dosea visele; fereastra cât o scorbură de ciocănitore întuneca cerdacul; sub fereastră, masa, candela, două lumânări din seu, icoana Fecioarei, Psaltirea, Îndreptarul pentru spovedanie, mir, chibrituri și o prescură coaptă în săptămâna luminată; la răsărit, în icoana, sfântul Serafim de Sarov căra apă cu un coș de nuiele; în carnea podelelor putrede se desfăceau muguri; lumânarea ardea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dragoste nu am, nimic nu-mi folosește." Dacă află părintele stareț, te leagă în stupină de un copac. Și eu am fost prins în chingi două zile, pentru că am râvnit la cizmele părintelui Macarie. O săptămână m-am uns cu seu de oaie, înțepăturile de albină le-am simțit până-n oase. Aici, nu ai ce să dăruiești, Petre, pentru ca aici nimic nu-ți aparține. Nu ești pe de-a-ntregul al tău, cum să mai fii al altora? Dragostea îndelung rabdă, dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cremene, fiecare își primește porția de nisip, inima precum o clepsidră harnică numără generozitățile sfinților.) Pompierii consemnau într-un registru nimicul. Chiliile, ca niște măsele stricate, își inundau craterele cu cer. Pădurea pocnea degetele; falangele fumegau ca niște lumânări din seu rânced; lacul dosea noaptea cu tot cu stele în burțile scoicilor; fântâna neîncepută slobozea zorii; cea mai limpede naștere se întâmpla în vârful cumpenei; prevestind parcă o ultimă dispersie a îngerilor, așchiile de clopot descompuneau sunetele în hău. Pompierii au fotografiat labirintul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în care, odată intrați, ați vrea să mergeți înainte fără a vă opri. Fără a se teme de vânt și amețeală La cinci dimineața orașul era traversat de coloane militare de transport; în fața prăvăliilor de alimente, femei cu lanterne cu seu începeau să se așeze la coadă; pe ziduri, vopseaua lozincilor de propagandă, mâzgălite în timpul nopții de echipele diferitelor curente ale Consiliului Provizoriu, era încă umedă. Când membrii orchestrei își puneau instrumentele la loc în cutii și ieșeau din subteran, aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
că ne aduseserăm cărți să citim pentru examenul de diplomă. Apoi am clacat și ne-am adaptat. Pe jos erau bălți mari, că intra apa pe la fundație. Ne luam paharele cu șliboviță puturoasă și stăteam la câte o lumânare de seu, vorbind tot mai monosilabic, pe subiecte care căpătau formele de relief ale contextului: dacă ne duce și la sfeclă, dacă ajung la timp camioanele cu prânzul pe tarla, dacă mai aduc vreodată votcă la bufet, dacă există viață înainte de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un „bazin miraculos” care se umple pe măsură ce se golește și care, minune de ingeniozitate, nu dă niciodată pe dinafară. În privința proviziilor, Marele Maestru a pregătit puțuri În care se Înmagazinează uleiul, oțetul și mierea; el a strâns, de asemenea, orz, seu de oaie și fructe uscate, În cantități considerabile, suficiente pentru a rezista unei Încercuiri totale vreme de aproape un an. Ceea ce, În epocă, depășea cu mult posibilitățile de rezistență ale asediatorilor. Mai ales Într-o regiune În care iarna e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
este ceva magic, având loc instantaneu, este adevărata "clipă poetică". Trebuie numai transcrisă. Iată în acest sens două exemple din creația eminesciană. Așa cum rezultă din manuscris, poezia de mare frumusețe lirică, O mamă... a fost așternută pe hârtie d'un seul trait în forma definitivă, cu puține modificări, nesemnificative în logica internă a ideii poetice, și anume, cea a eternității morții vegheată protector de mișcări ale "sfintei naturi". Aici Natura meditează melancolic părând împăcată cu propria ei eroare, perisabilitatea. Un dicteu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]