2,840 matches
-
pune să repet diverse manevre de luptă. E foarte convins că nu i se vede invidia de după seriozitatea cu care mă tratează. De parcă nu ar fi de ajuns, mă lovesc iar de locotenentul de transmisiuni ale cărui ordine le- am sfidat În ziua plecării În permisie. Acum două săptămîni, și-au parcat Într-o biută la vreo 100 de metri de noi o mașină mare plină cu radare și dispozitive electronice. Apoi Întreaga grupă s-a mutat din cazarmă În dormitorul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Numărul mare de morți și răniți nu reprezintă o garanție că lucrurile se vor opri aici. Mulți dintre membrii-cheie În mecanismul puterii Încep să Înțeleagă acest lucru. La ora 9, Ceaușescu pleacă În Iran Într-o vizită prietenească de lucru, sfidînd, mult prea sigur pe el, situația de la Timișoara. Pare mulțumit de strategia lui abilă - armata a primit muniție și e pregătită să Îl apere de dușman, chiar dacă acesta e propriul său popor. Raportul pe care Îl primește Înainte de a pleca
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
priveliștea orașului, totuși, am să-i scriu, am să mă duc să-i fac o vizită, dar nu acum, mai târziu. Și cum îi reveni din nou în fața ochilor imaginea lui Hattie cu brațul gol întins de-a curmezișul ferestrei, sfidându-l pe George, simți că nu era pentru ultima oară când va voi să se gândească la ea. Se uita la panorama orașului, poleit de soarele care aprindea scântei în cupola Sălii Mari, orașul „asemănător cu Leningradul“ după cum afirma, mișcător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tocmai atunci să se strecoare pe lângă ei, intrând în clasă c-un rânjet la fel de stupid. Hai să nu stăm în ușă. Era sigură că Dragoș avea s-o urmeze. Se răsucea în loc și o lua înainte de-a lungul coridorului, sfidând toate rânjetele neobrăzate din jur. Acolo unde coridorul era mai puțin înțesat de elevi, Viviana se întorcea spre el, toată numai zâmbet. Dar sâmbătă seară? îl întreba. Sâmbătă seară ești liber? Vrei să ne faci o vizită? Dacă n-am
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
antologiei, care îl reia pe cel al volumului publicat în 1997, poezia subliniază, sub diverse forme, incurabila realitate, că Nimic nu-i veșnic aici, iar agentul destrucției este calul său troian, fiindcă Intră și iese viermele din veșnicie. Și, totuși, sfidând realitatea, un trandafir învață matematică. Fără efuziuni sentimentale, manifestări spectaculoase ale lăuntrului, poetul percepe, analizează, evaluează și „traduce” pentru ceilalți semnele căderii, oferind - și folosim un termen al lui N. Stănescu! - respirări ale creatorului de artă, semne de carte - foarte
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pustiul junglei acestei epoci de confuzie... Și senzualitatea - ale cărei mărci lexico-semantice sunt diseminate în texte, fără ca „suportul” lor să fie omologabil ca un singur întreg, fiind, mai degrabă, o lume cu trăsături feminine, soluție împotriva marasmului cvasiomniprezent - sporește acum, sfidând aceeași atmosferă asfixiantă, surdă și lipsită de orice posibilitate de comunicare eficientă, de la început. Liviu Ioan Stoiciu scrie, așadar, o poezie în care, indiferent cum ar aborda realitatea, nu eludează nimic din care ar putea să extragă seve ale unei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a interzis, însemne și decorații rusești purtate la vedere în sala de protocol, la numirea pe tron. Ceremonialul investiturii, în semn de gravă umilire, s-a desfășurat fără considerație, la masa pașalelor, tratați ca niște funcționărași turcomani oarecare, umiliți și sfidați de oficialități. Aroganța și vocația cu care umilea Poarta Otomană pe cei mai înalți reprezentanți ai unui popr, atinsese apogeul. Toate aceste degradande umilințe și multe alte nebănuite, au săpat răni adâînci în sufletul de crin imperial al principelul Alexandru
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
din centru unde încă mai existau lumini. Polițiștii patrulau, se așezau chiar lângă stâlpii pe care erau instalate becurile și în dreptul vitrinelor luminoase. La început erau foarte siguri pe ei. Șefii lor tocmai făcuseră declarații furtunoase, amenințând pe cei care sfidau ordinea publică și dând cetățenilor asigurări, invitîndu-i să stea liniștiți întrucît vinovații urmau să fie prinși și pedepsiți aspru. Dar în ciuda acestor declarații belicoase și a faptului că polițiștii umblau înarmați până-n dinți, becurile pocneau mai departe. Moralul polițiștilor a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ethosului artistic. Cine, cum și cât își asumă o atare vinovăție față de, iată, cea mai severă expresie a fragilității noastre? O Vinovăție care ne alungă medicii, ne alienează profesorii, ne exportă absolvenții, ne alterează religia, ne profa nează arhitectura, ne sfidează cultura, ne batjocorește agricultura, ne atrofiază musculatura etică, ne îndrăcește și ne livrează nevrozei suicidare! Pare că deznădejdea - supremul păcat, după judecata ve chilor Părinți! - ne-a devenit supremul refugiu. E drept? Nu e drept. Dar așa pare că este
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
autograf pe patru rânduri, cale de-o sută de metri, timp de trei ore, cum a fost la Răspuns criticilor mei de Neagu Djuvara (premiul pentru cea mai râvnită carte a Gaudeamusului 2011). Humanitas a lucrat pur și simplu zdrobitor, sfidând regal orice concurență. Sigur că au fost câțiva editori, inclusiv Adevărul cu Grigore Cartianu, care au vândut sute de exemplare dintr-un titlu, dar nimeni nu s-a apropiat de performanța echipei coordonate de Gabriel Liiceanu și Lidia Bodea de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și Dobrogea, ori de ponderea elementelor iudai ce, armenești, albaneze, săsești, italienești, ucrainiene, sâr bești ș.a.m.d. Trei: blestemul (feeric!) al arderii etapelor. Specificul dezvoltării sincopate, cu sincronizări bruște, aiuritoare pentru elite, dezarmante pentru cei mulți. Amețitoare salturi civilizatorii, sfidând rădăcinile, forțând racordări neavenite, cumpănindu ne sadic între franco, germano, ruso și (mai rar) anglofilie. Patru: pe fondul ăsta belaliu, vezi bine că - la o țărănie admirabilă, de sublimă noblețe, aristocratică în esență, dar desculță-n aparență - am avut o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
din Atena, când s-a simțit în primejdie, cum va fugi mai târziu Aristotel. N-a vrut să se apere într-un mod "înțelept". A preferat, din motive pe care nu le cunoaștem, însă le putem bănui, "nebunia" de a sfida tribunalul, refuzând să le ofere judecătorilor săi, prin umilință ori prin alte subterfugii, vreo șansă de a-l achita. Înainte de asta, Socrate nu pregetase să pună în cauză multe adevăruri comode și, probabil, între cauzele atât de încîlcite ale celebrului
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fără puncte de sprijin. Și nu numai sufletești. Văd asta și în amănunte prozaice. În tinerețe, de pildă, nu mă sinchiseam de ținuta vestimentară. Puteam umbla îmbrăcat oricum. Puțin îmi păsa dacă nu mă bărbieream, la mare, trei zile. Puteam sfida orice normă. De abia acum îi înțeleg pe cei care zic că, îmbătrînind, trebuie să fii elegant și atent cum arăți. Pe un tânăr, neglijența îl face interesant. La un bătrân, e neplăcută. La fel se întîmplă, probabil, și pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
că nu ești inteligent dacă nu ai certitudini". Un Socrate și-ar bate joc cu faimosul lui "știu că nu știu nimic" de toți semidocții îmbuibați de certitudini. Și poate că ar fi hulit, iarăși, deoarece, după obiceiul lui, ar sfida "majoritatea". Ce înseamnă ,,a avea dreptate"? Împotriva cui am dreptate, dacă am? Două persoane discută ceva mai încolo despre "iezuiți". El pare să fie preot după aspect. Ea îl ascultă cu religiozitate. Intervine foarte rar pentru a cere încă o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
șterge California de pe hartă, zic seismologii, neliniștiți, căci, după o acalmie de două secole, tensiunile din falia San Andreas, răspunzătoare de cutremurele de pe coasta estică a Pacificului, cresc. Ultimul cutremur, cel din ianuarie, fi fost "o supapă norocoasă". Nietzsche îi sfida pe filosofi, chemîndu-i să-și ridice locuințele pe Vezuviu. Americanii de pe coasta californiană se văd puși în situația să facă, fără s-o fi deliberat, această experiență. După ce ne-am potolit foamea, ne ducem să vedem un hotel celebru (aici
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
răbda. Prima mea reacție a fost exagerată. De vreme ce eram un mincinos, o să-mi dau în vileag duplicitatea, aruncând-o în obrazul tuturor acelor imbecili înainte chiar ca ei s-o fi descoperit. Provocat să dau pe față adevărul, voi răspunde sfidând. Pentru a preîntâmpina râsul am hotărât să mă azvârl pradă batjocurii generale. De fapt, încercam și de data asta să scap de judecată. Voiam să-i câștig de partea mea pe cei care râd sau măcar să trec de partea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
și să lovească obrazul arămiu al femeiei, obrazul proaspăt al haimanalei. Rezemă atunci pe lemnul rece, lucios, al biroului, o palmă fierbinte, care parcă se lipea. Lică se uita mereu la Maxențiu cu ochi strânși, cel stâng mai mult. Nu-1 sfida, dar își reamintea scena întîlnirii pe bulevard. Lui Maxențiu i se păru că Lică gîndește: "Iată-mă! Eu sânt locțiitorul, amantul și vin să mă așez confortabil în culcușul tău de cadavru viu, căruia îi vom face în curând un
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cumva tânărul aspirant să uite că e servul ei și să ia un prea mare avânt. Vrea să-1 predomine așa cum vrea să predomine tot, 175 să-1 aibă ca unealtă mlădioasă, să poată la nevoie speria pe Lică cu prințul, cum sfida pe Maxențiu cu cellalt. Avea nevoie de bărbați, dar nu putea suferi stăpânirea lor. Se vedea stând la mijloc pe scîn-dura unei "bascule", la capetele căreia se ridicau și se lăsau cei doi după voia ei. Se mai gândea și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cam îngrijată că a ocărit Pe cel de care avea nevoie, nu avusese totuși nici un cuvânt de 242 243 revenire. "Fecioară tare!" suspinase Rim, dar cu încredere în viitor. Se simțea înțelept ca un Solomon-rege, pe care l-ar fi sfidat 0 sclavă favorită. Chiar făptura lui și-o simțea cu înfățișarea solemnă si biblică și, retrăgîndu-se prudent după apostrofa Siei, pașii lui îi păreau a suna august pe mozaicul coridorului ca pe lespezi de poifiră. Rim era un luxurios al
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
poporului era dirijată intenționat activiștilor și șefilor de instituții. După 1990, am sperat într-o rapidă transformare democratică a țării, dar nu mi-am putut închipui că vor apărea îmbogățiții de peste noapte care au acaparat fraudulos avuțiile țării și astăzi sfidează odios masele de oameni ce abia își mai duc traiul de zi cu zi. Avem libertatea de a ne exprima, dar vocea noastră nu contează și unii politicieni își fac jocurile politice protejându-și interesele materiale pentru ei și urmașii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
1) În ce fel a judecat personal sau a fost sfătuit să meargă - ostentativ - tocmai la Timișoara, pecetluind acea înțelegere cu Antonescu și Ciuhandru - adică tocmai acolo unde s-a tras primul semnal al eliberării de comunism. În văzul lumii, sfidând realitatea, prea siguri de reușită, au stârnit reacția violentă a timișorenilor care au reacționat spontan și logic - precum taurul într-o arenă în care toreadorul (Geoană) îi flutură flamura roșie - aici steagul roșu P.C.R. Dacă taurul se repede la flamură
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de frumos peste măsură și în ultima instanță de fericire absolută, niciodată atinsă în viața reală! O adevărată gamă de multiple satisfacții am avut în aceste ore de după miezul nopții. Ce fericire, cu o reală senzație de desprindere de pământ, sfidând legea gravitației, de o continuă urcare spre zenit, cu o intensă ardere interioară! Simțind că mă trezesc că revin pe tărâmul real al existenței cotidiene, refuz să deschid ochii cu vădită dorință de a prelungi cât mai mult acea stare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
multimile de goli. Căci,în timp ce ai lui Golu nu-și puteau ostoi foamea, de la zi la noapte și de la noapte la zi, ceilalți,își burdușeau viața cu baluri vieneze, cu alte asemenea petreceri, și destrăbălări, prin palate de toate stelele, sfidând, rămânând surzi, și nesimțiți,în fața de alde Golilor. Nevăzutul, și,încă, insensibilul război rece, avansa,în adâncime și în intensitate, precum o magmă,într-un avancutremur. Că, nu s-a pomenit,încă, pe lume, ca, vreun început, să nu aibă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cuvenită între joacă și jocuri, adică între banalitate și teoria jocurilor, deci știință matematică pură”) ,,Domnule profesor eu vorbesc serios cu dumneavoastră, iar dumneavoastră vă vine să zâmbiți? Vă rog să părăsiți imediat acest birou! Și să nu îndrăzniți să sfidați decizia consiliului de conducere că riscați o sancțiune! Pregătirea suplimentară cu clasa a XII-a C se face doar miercurea. Lunea și vinerea lăsați elevii să-și vadă de-ale lor!” (,, Dar învățătura, pregătirea examenelor, nu sunt tot chestiuni ce
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
era vremea în Chickadee Way, cum arăta locul. —Conscience Bay arăta superb, Bărbate. Ca sticla. Ca timpul încremenit. Îmi închipui, spuse el. Acul ar fi țâșnit în sus. Lucră până târziu, revizuindu-și notițele. O răcoare umedă de iunie, care sfida tot ceea ce știa el despre prerie, îmbiba încăperea. Nu găsi nici o metodă de a închide aerul condiționat sau de a deschide fereastra. Zăcea în pat, la lumina chihlimbarie a ceasului, făcându-și autoevaluarea. Miezul nopții sosi și trecu, iar ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]