14,124 matches
-
iar destinul său a căpătat accente patetice. Memoria culturală s-a transformat în rememorarea unei drame și imaginea butaforică a cărții s-a preschimbat într-un mormînt gol, cu alte cuvinte în cenotaf. Parcă anume spre a fractura continuitatea noastră simbolică și a ne dizloca din istorie conștiința de sine, forțele obscure din 89 au asasinat literalmente cele două repere majore ale oricărei existențe culturale: Muzeul și Biblioteca. Altfel spus, memoria figurativă și memoria narativă. Dacă Muzeul a fost recuperat, Biblioteca
Despre obiectși iluzie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7371_a_8696]
-
implori, și ea vine;/ pașii din nou spornic te amăgesc.// Până când ghețarul însuși îmbătrânește,/ devine o scoarță opacă de arbor;/ iar tu în plâns de molid te îngropi/ ca într-o galbenă raclă." (Ambră). Și, cel mai reprezentativ pentru modul simbolic coerent și "integrat" al autorului, Desprinderea de țărm: "Niciodată nu vei porni cu adevărat/ de aici, din hotarul etern,/ legănat și șters și iar viu, unde/ mareele cern pietre de hotar.// Poți fi un catarg solitar/ în mijlocul mării,/ cu orizontul
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
din toate părțile deodată. Din multiplicitatea lumii, poetul a extras numitorul comun, pentru a-l redistribui acum în "jocul unghiurilor de materii", în mai multe universuri decât cel ce ne conține. Trec lumi prin lumi face din răscruce un operator simbolic cu n dimensiuni. Gândită astfel, intersecția devine... abisală: În jocul unghiurilor de materii/ e cu putință ca în alte lumi/ ființa mea să iasă-n vârstă nouă:/ să fiu un lent bătrân, ori poate plânsul/ unui copil în alt văzduh
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
din Șoseaua Colentinei, care imprimă și atmosfera aceea pestriță, cosmopolită (români, greci, evrei, armeni, muscali, unguri, țigani) și cutumele încă patriarhale din margine de București, în plină eflorescență economică între cele două războaie. Tipologia, precum și numele, de obicei, cu rezonanțe simbolice, al personajelor trimit nu o dată la Groapa lui Eugen Barbu, care imortalizase, cum se știe, o altă mahala, pe aceea a Cuțaridei. Mai întâi, memorialistul ne înfățișează topografia cartierului, cu străzi, purtând în genere nume de bresle: Făinari (unde se
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
care lăsau șanse minime unei opțiuni eronate. Grigorescu, Andreescu, Aman, Luchian, Tonitza, Petrașcu, Iser, Ressu etc., iată doar cîțiva artiști care nu implică riscuri în ceea ce privește plasamentele financiare și nici nu dezamăgesc nevoia, mai mult sau mai puțin reală, de hrană simbolică. Privind lucrurile în felul acesta, s-ar putea spune cu siguranță că între valoarea artistică și valoarea comercială a unei lucrări de artă nu există nici un fel de tensiune, că marii noștri artiști au, în mod justificat, și cele mai
Între vocația culturală și provocările pieței by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7629_a_8954]
-
patrimoniul a fost scos din contextul său legitim, a fost ejectat din sfera de influență a pieței de artă - singura în măsură să acrediteze în realitatea culturală și economică sau, după caz, să excludă un fenomen care ține de creația simbolică. Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Pătrașcu etc., pentru că tot i-am amintit, și încă mulți alții care se bucură la noi de un statut cvasimitologic, în exterior sînt prezențe neglijabile. Această realitate se răsfrînge extrem de prost asupra capacității noastre de a
Între vocația culturală și provocările pieței by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7629_a_8954]
-
Să spunem lucrurilor pe nume: socialmente, a-ți trăi ideile nu oferă nici un avantaj, ci doar riscuri, atitudinea v-ar condamna în cel mai bun caz la a nu fi înțeles, în cel mai rău caz la excluziune sau lapidarea simbolică. Rămîne desigur posibil faptul de a-ți trăi ideile cu condiția fie de a te resemna în fața clandestinității, a ipocriziei, fie de a te dărui unei lupte fără armistițiu, cu o victorie incertă. Acestea fiind zise, unii cred că stima
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
romanului său este mai scăzut. În pofida aparențelor de vitalitate epică, realismul lui Radu Aldulescu nu e unul strident, ci șters, cenușiu, în culori stinse. Ultimii ani ai ceaușismului se potrivesc perfect, ca un timp mort, înghețat, acestei modalități figurative și simbolice, abia "tulburată" de Revoluția din 1989 și de convulsiile ulterioare. Mai strânsă și mai coerentă decât adaptarea la noile realități postrevoluționare este, la autorul "nouăzecist", viziunea sa deja coagulată la începutul deceniului trecut. Lucrurile se schimbă, în jur, într-un
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
pe care-l are. Auzit dincolo de Styx, cuvîntul său poate capăta în imaginarul colectiv ecouri nebănuite. În viață fiind, poetul avea și slăbiciuni. Odată trecut în eternitate, devine intangibil. Imaginea postumă a lui Grigore Vieru a acumulat un uriaș capital simbolic. Dacă am încerca să facem o paralelă cu ceea ce s-a întîmplat la noi, atunci ar trebui să ne gîndim la starea de spirit care a existat în România imediat după moartea lui Coposu, a cărui moarte a revigorat, e
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
și disprețului arătate multă vreme celorlalte culturi. Evident că afirmația nu are acoperire sută la sută: în multe privințe, Franța a reprezentat un adăpost și o rampă de lansare pentru artiști proveniți din țări mai prost plasate pe harta valorilor simbolice. Dar e la fel de adevărat că preocuparea lor de bază a fost ca acele valori să nu primejduiască nici o clipă "tezaurul național". Legile protecționiste, suprataxările nu o dată împovărătoare au reprezentat - și reprezintă - filtre aproape imposibil de trecut pentru tot mai numeroșii
Cine a ucis cultura franceză? (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7468_a_8793]
-
trofeele cu care merită să-ți împodobești panoplia casnică, ființele feminine sunt dintre cele mai atrăgătoare. Și astfel, femeia devine cheia unei psihologii a palmaresului, caz în care se întîmplă ceva cu adevărat mirabil, și anume ca, în virtutea unei alegeri simbolice, femeia să fie aleasă drept ținta supremă a trofeelor cîștigate. În acest caz, luptele sunt purtate în numele madonei lăuntrice și toți laurii trebuie să fie aduși plocon la picioarele ei. În fine, ultima categorie, fatal frivolă în comparație cu primele două, e
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
Daniel Cristea-Enache Discreția nu se numără printre însușirile obișnuite ale scriitorului român (și, ca să fim drepți, nici printre ale criticului). Dorința imperioasă de afirmare și legitimare simbolică, aviditatea după publicitate sunt cu atât mai dezolante cu cât rating-ul culturii înalte a devenit insignifiant în raport cu cel al televiziunilor și al tabloidelor de divertisment grosier. Dacă extensia publică a scriitorilor noștri avea sens înainte de '89, când exista un
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
peste cadavre pentru a purifica ororile comise în "Reportaj", biserica care zboară oferind o nouă speranță povestitoarei din "La țară" sau lăcașul care plutește pe Dunăre la două sute de ani după presupusa lui scufundare în "Biserica fantomă". Dar adevăratul leitmotiv simbolic al autoarei, așa cum am arătat mai înainte, este reprezentat de îngeri. Ei dau titlul volumului de poeme La cules de îngeri (1997) și în același timp numele antologiei de poezii care a apărut în limba spaniolă Cosecha de ángeles (2005
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
moment face necesară "revelarea miracolului". Într-o viață pusă sub semnul violenței, represiunii și cenzurii, exprimarea spaimei se face doar în mod indirect. Astfel se explică importanța alegoriei în textele Anei Blandiana, în care fiecare întâmplare generează multiple interpretări. Chiar dacă simbolică în metoda sa, alos-agoreuo înseamnă "a spune altceva", iar alegoria ni se arată realistă în scopul și limbajul pe care le utilizează și ne permite să clasificăm nuvelele de față drept fantastice și testimoniale în același timp. Alegoria modernă rupe
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
inedită precum cea a clădirii Palace d'Opéra care plutește pe Amazon în memorabilul film Fitzcarraldo (1988) al lui Werner Herzog. 1 Întrebarea "De ce nu ați plecat?" adresată în mod insistent de către povestitoare unchiului său în "Proiecte de trecut" este simbolică pentru încremenirea vieții din acea perioadă, paralizie care a dus la situații aproape suprarealiste. 2 Ana Blandiana, " Poezia între tăcere și păcat", Spaima de literatură. București: Humanitas 2004, 151. Cosecha de angeles, 164. 3 Pe linia tradiției filosofice idealiste, Blandiana
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
de paradă, pictorul teoretizează măreția umană ca proiecție estetică și pledează pentru un umanism al esențelor, și nu pentru ridicarea particularului la rang de principiu. După cum, în aceeași perspectivă, el demontează subtil ponciful tehnicii, al muncii concrete, în beneficiul creației simbolice care nu se erodează și nu se epuizează: Tehnica se consumă, spune el, și este consumată. Valoarea ei este uitată. Creația tehnică însemnă evoluție, înseamnă colectiv. Arta nu poate fi consumată, valoarea ei este eternă. Arta creează pentru spiritul sufletesc
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
pus într-o "ficțiune" transparentă, ea reprezintă o literatură viabilă, care contează pentru că interesează ca literatură. Dinamica ei merită și trebuie susținută, nu însă prin protecționism, dirijism, etatism, ci prin instrumentele specifice ale pieței de carte, ale producției de bunuri simbolice. Închei cu o ultimă paralelă, la îndemână. Era de neimaginat, cu douăzeci de ani în urmă, ca un critic literar român să fie invitat la Salonul de Carte de la Paris fără să plătească un obol autorităților; fără să-și aducă
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
sesizată de C. Rogozanu într-un articol recent), cât prin falimentul iluziei că avem în domeniul beletristicii o piață funcțională de idei. Fiindcă e, dacă nu normal, măcar uzual ca scriitorii - și prin extensie comentatorii - să reacționeze impulsiv în fața amenințărilor simbolice. Dar e absolut inadmisibilă estetic lipsa lor de originalitate intelectuală. Repet, nu contează semnul verdictului. Precaritatea teoretică transpare în numărul de platitudini emise. Și mai ales în nivelul elementar al acestora. Nevoia de consens a atras după sine apelul continuu
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
română literară actuală, despre care ni se dă asigurarea că ar fi "de o remarcabilă acuratețe" (p. 62). În fapt, "ofensiva" lui I. B. Deleanu, în epoca postdecembristă ne pare mai degrabă o defensivă. Prezența sa în manuale a devenit simbolică (prefigurând chiar o dispariție completă, sub presiunea crescândă a acțiunii de "descongestionare a materiei"), iar interesul de care se va fi bucurat, din 2003 încoace, traducerea franceză a Țiganiadei nu confirmă, din câte se pare, previziunile optimiste ale criticului. Partea
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
mai amplă asupra semnificațiilor alegorice ale acestor personaje, asupra comunicării diferite prin cărți, teatru sau film, a conflictului între textul clasic shakespearean și adaptările sale moderne, a surplusului semantic și retoric atunci când imaginile se leagă de cuvinte sau când semnele simbolice devin iconice și a multor altor aspecte iscate de inserarea filmului lui Greenaway în seria intertextuală a Furtunii. Cărțile lui Prospero, fie că sunt cartea apei, a oglinzilor, a plantelor sau oricare alta dintre cele douăzeci și patru de variante, simbolizează atât
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
în carne și oase, în nuditatea lui - curată sau vinovată - corpul, martor smerit al tragediei și bucuriilor ființei. Despre sursele imaginarului la Vladimir Zamfirescu s-a spus uneori că ar fi de sorginte precumpănitor culturală, de extracție livrescă, de inspirație simbolică. în pildele creației sale ajunse astăzi pe treapta maturității depline, prezența discretă a acestor fire constituie, de bună seamă, o zestre de netăgăduit. în expoziția de la Dalles, Cain și Abel, păcatul fetelor lui Lot, Peștera lui Plato, Meninele, Salieri și
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
surse îngemănate de inspirație și eflorescență. în limbajul propriu acestui creator de nobilă stirpe, - de la huma umilă din care tot trupul se plămădește, la transfigurări ale realului ca cele acum oferite nouă în expoziție; prin purcedere, de la mai vechi întrupări simbolice ale chipului uman încastrat cândva în plămada lutului originar, - la întruparea gracilă a ființei celei mai fragede, a coroanei creației - femeia; și, alături de ea, a prezenței trupești pereche - bărbatul, în ipostaze de faptă definitorii pentru familia umană, de ieri și
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
de eficientă organizare. Cine a sprijinit financiar realizarea acestei ediții a „Săptămânii...“? Deși reprezintă o podoabă de preț a vieții culturale bucureștene, Primăria Generală a refuzat să se implice! Ministerul Culturii a avut pentru prima dată o participare mai mult simbolică. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, căreia i s-au alăturat mai multe donații particulare, au salvat situația! De această dată! Nu poți să nu apreciezi ca fiind cu totul nefirească retragerea semnificativă a sprijinului ministerului de resort în condițiile în care
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
însemnele regale, iar în opoziție cu numele și cu imaginile guvernanților zilei au fost puse cele ce reprezentau alternativa. Lupta politică, acreditarea și discreditarea ideilor și personalităților publice s-au manifestat, poate mai pregnant decît în realitatea nemijlocită, în realitatea simbolică a imaginii, a textului, a gestului și a ceremonialului. însă toate aceste fenomene riscă să rămînă undeva la periferia atenție noastre, și în momentele fierbinți și după ce lucrurile s-au liniștit. Și asta pentru că ele constituie mereu fundalul, sînt permanent
Somațiile memoriei (...după 19 ani) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7232_a_8557]
-
Roxana RÎBU Ma Jian, născut la Quingdao, în 1953, este una dintre cele mai puternice voci ale literaturii chineze actuale. Moștenirea simbolică pe care i-o lasă bunicul lui, victimă a Revoluției Culturale, îl face să cunoască direct "binecuvîntarea" regimului comunist. Diversele profesii pe care le practică, în special cea de fotograf și apoi fotojurnalist, îi permit să călătorească pe teritoriul Chinei
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]