2,409 matches
-
boccegii și alte parazite de acest soiu din lumea comercială” <endnote id="(194)"/>. Meșteșugarii evrei s-au orga nizat În bresle proprii, care și-au Înălțat sinagogi proprii, precum, la București, Sinagoga Breslei Croitorilor (fondată În 1837), Sinagoga Cizmarilor (1855), Sinagoga Tinichigiilor (1896) etc. Mai ales În Vechiul Regat, multe denumiri de meserii au devenit nume patronimice preluate de evrei. Pe lângă nume ca Breslașu, Bacalu (Băcanu), Bărbieru, Sacagiu, Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceramică reprezentând un „evreu tipic” ar aduce prosperitate <endnote id="(70, p. 163 ; vezi și figurile de după p. 160)"/>. Pe de altă parte, unele colinde poloneze, interpretate de țărani la casele evreilor, Încep ex abrupto : „S-a dus ovreiașul la sinagogă/ Și-a găsit un săcui cu bani”. În continuare, textul colindei prezintă cum, tocmindu-se la sânge, evreul reușește să cumpere foarte multe produse cu acești bani <endnote id="(184, p. 45)"/>. Revenind În spațiul românesc, Într-un articol intitulat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În poemul său Pan Tadeusz (terminat În 1834), cârciuma ținută În arendă de bătrânul Iancăl (care „e și- ajutor de rabin”) se află lângă biserică și, din punct de vedere arhitectonic, cârciuma „cu-n templu Își are-asemănare”, arătând „ca o sinagogă”. Duminica, „ieșind de la capelă, că-au fost la liturghie”, țărani și nobili polonezi „mai vin să bea o dușcă, să stea la sindrofie” la cârciuma lui Iancăl <endnote id="(689, pp. 146-147)"/>. Henri Stahl observa că biserica este În competiție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
patroni și lucrători) <endnote id="(834, p. 115)"/>. Dar sunt atestate informații mult mai vechi : În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, exista la Iași o „mahala a curălarilor”, locuită și de evrei odată ce se construise acolo o sinagogă, atestată Încă din 1686 <endnote id="(5, p. 122)"/>. Arthur Koestler și A.N. Poliak includeau cărăușia printre cele câteva meserii care „au devenit virtualmente un monopol evreiesc” <endnote id=" (248, p. 160)"/>. Cei doi se refereau anume la Polonia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceștia erau birjari de lux, conducând cabriolete sau cotiugi cu doi cai <endnote id="(752, p. 36)"/>. La Galați, breasla birjarilor evrei era atât de numeroasă și de puternică, Încât În 1860 și-a ridicat propriul ei lăcaș de cult : Sinagoga Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țară». Așa ne-au arătat pe toți, așa ne-au judecat pe toți. Chiar și pe martirii noștri, chiar și pe eroii noștri...”, nota după primul război mondial scriitorul evreu Horia Carp <endnote id="(449, p. 7)"/>. „Erau pline zidurile sinagogilor de numele copiilor, fraților și părinților noștri căzuți pe front - scria la rândul său F. Aderca -, pagini Întregi de almanah cuprindeau numele evreilor români care au primit distincții militare și În presa huliganică s-a putut publica fără pedeapsă și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dublat-o pe cea a autorităților civile și militare. Începând cu 11 noiembrie 1918, după retragerea intempestivă a trupelor germane, În București, Brăila și alte orașe din Muntenia au avut loc tulburări antievreiești, soldate cu câțiva morți, mulți răniți, devastarea sinagogilor și jefuirea prăvăliilor. „A fost evitată o baie de sânge”, scria un contemporan, pentru că - de data aceasta ! - evreii s-au organizat În formații de autoapărare conduse mai ales de ofițeri evrei demobilizați. Înarmați cu bâte, ei i-au alungat pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este drept că ele erau oricum menite evreilor, dar abia la Judecata de apoi (vezi capitolul „În flăcările Iadului”). De altfel, și În reprezentările plastice tridimensionale, din spațiul catolic, evreimea este personificată de o femeie legată la ochi de Diavol (Sinagoga cieca). Intitulată Altercatio Aecclesiae contra Synagogam, această parabolă - inițial literară și ulterior preluată de arta plastică și de teatrul stradal - constă În Înfruntarea teologică dintre două femei, care-și dispută Întâietatea : Biserica triumfătoare și clarvăzătoare, pe de o parte, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cieca). Intitulată Altercatio Aecclesiae contra Synagogam, această parabolă - inițial literară și ulterior preluată de arta plastică și de teatrul stradal - constă În Înfruntarea teologică dintre două femei, care-și dispută Întâietatea : Biserica triumfătoare și clarvăzătoare, pe de o parte, și Sinagoga Învinsă și oarbă, pe de altă parte. Cu capul plecat, cu coroana căzută, cu o lance ruptă În mână, cu Tablele Legii răsturnate, Însoțită de un animal impur (porc, capră sau măgar), femeia care personifică Sinagoga este Înfățișată legată la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de o parte, și Sinagoga Învinsă și oarbă, pe de altă parte. Cu capul plecat, cu coroana căzută, cu o lance ruptă În mână, cu Tablele Legii răsturnate, Însoțită de un animal impur (porc, capră sau măgar), femeia care personifică Sinagoga este Înfățișată legată la ochi, atât În reprezentările tridimensionale, pe portalul catedralelor gotice din secolele XII-XIII (Notre-Dame de Paris, Strasbourg, Reims, Bourges, Bamberg, Trier), cât și În cele bidimensionale : În vitralii (Chartres, Marburg, Varennes-Jarcy etc.) sau În miniaturi. Aceste reprezentări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau În miniaturi. Aceste reprezentări vizuale medievale i-au influențat mai târziu pe unii pictori, precum Rubens, În Triumful Bisericii și Triumful noii religii <endnote id=" (329, I, pp. 284-285)"/>. De regulă, În Europa catolică, Diavolul este cel care leagă Sinagoga la ochi cu o năframă ori Îi acoperă ochii, pe la spate, cu mâinile sau o orbește cu o săgeată trasă cu arcul <endnote id="(63, pp. 119-122 ; 136, pp. 106 și 109)"/>. Unii cercetători imagologi au observat corect că, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu mâinile sau o orbește cu o săgeată trasă cu arcul <endnote id="(63, pp. 119-122 ; 136, pp. 106 și 109)"/>. Unii cercetători imagologi au observat corect că, În arta bizantină, În cadrul reprezentărilor alegorice ale opoziției teologice dintre Biserică și Sinagogă, aceasta din urmă nu este Înfățișată cu elemente simbolice degradante, așa cum se Întâmplă În spațiul catolic <endnote id="(136, p. 109)"/>. Totuși, cel puțin un element - cu siguranță, cel mai expresiv și mai puternic din punct de vedere simbolic - Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simbolice degradante, așa cum se Întâmplă În spațiul catolic <endnote id="(136, p. 109)"/>. Totuși, cel puțin un element - cu siguranță, cel mai expresiv și mai puternic din punct de vedere simbolic - Îl regăsim și În spațiul creștin-ortodox : femeia care personifică Sinagoga are ochii legați cu o năframă. De data aceasta Însă, cauza cecității nu mai este, În mod explicit, Diavolul. Explicit sau nu, Diavolul este cel care provoacă cecitatea simbolică a evreului. Ca atare, remediul ei nu poate fi căutat decât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai este, În mod explicit, Diavolul. Explicit sau nu, Diavolul este cel care provoacă cecitatea simbolică a evreului. Ca atare, remediul ei nu poate fi căutat decât la Dumnezeu. El este cel care ridică vălul de pe ochii femeii ce Întruchipează Sinagoga cieca, precum Într-o miniatură dintr-un manuscris francez din secolul al XII-lea <endnote id="(63, p. 120)"/>. Este o imagine mentală care va supraviețui secole de-a rândul, devenind un loc comun atât În legendele populare, cât și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a dat naștere la două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi <endnote id="(vezi 360 ; 14, pp. 40-41)"/>. Din „gura de aur” a lui Ioan Hrisostom aflăm că „evreii Își sacrifică copiii Satanei, sunt mai răi decât animalele sălbatice, sinagoga este un bordel, o bandă de ticăloși, un templu demonic dedat unui cult idolatric, un loc de Întâlnire pentru asasinii lui Cristos, un loc de pierzanie !” (Omilii Împotriva evreilor ; <endnote id="cf. 516"/>). Un alt text neotestamentar, Apocalipsa Sfântului Ioan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cult idolatric, un loc de Întâlnire pentru asasinii lui Cristos, un loc de pierzanie !” (Omilii Împotriva evreilor ; <endnote id="cf. 516"/>). Un alt text neotestamentar, Apocalipsa Sfântului Ioan, Îi prezintă pe „cei ce-și zic iudei” ca fiind „părtași la sinagoga Satanei” (Apocalipsa 2, 9 și 3, 9 ; <endnote id="cf. 240, p. 84"/>). Această sintagmă s-a bucurat de succes, pentru că punea cele două religii În poziții antagonice : dacă biserica este „Templul lui Dumnezeu”, sinagoga trebuie să fie „Templul lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iudei” ca fiind „părtași la sinagoga Satanei” (Apocalipsa 2, 9 și 3, 9 ; <endnote id="cf. 240, p. 84"/>). Această sintagmă s-a bucurat de succes, pentru că punea cele două religii În poziții antagonice : dacă biserica este „Templul lui Dumnezeu”, sinagoga trebuie să fie „Templul lui Satan”. Traversând diatribele antisemite ale Părinților Bisericii (mai ales cele ale lui Ioan Hrisostom și Grigore de Nyssa) <endnote id="(121, pp. 45-46)"/>, formula a fost preluată și relansată de Inchiziție, În secolele XIV-XV <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(85, p. 87 ; 238, p. 386 ; 239, p. 49)"/>. Pe la 1440, de exemplu, un inchizitor din dioceza Lausanne introducea Într-un lung poem pretinse declarații smulse ereticilor În timpul proceselor inchizitoriale : la sabat, vrăjitoarele „ Pe băț călare pleacă/ Spre Sinagoga deșucheată”, unde, „În chip de mâță sau de țap,/ Chiar Dracul e de față” <endnote id="(239, p. 51)"/>. Evident, Inchiziția nu a fost străină de acest fenomen de manipulare a imaginarului colectiv. Evreul a fost demonizat prin folosirea unor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mâță sau de țap,/ Chiar Dracul e de față” <endnote id="(239, p. 51)"/>. Evident, Inchiziția nu a fost străină de acest fenomen de manipulare a imaginarului colectiv. Evreul a fost demonizat prin folosirea unor termeni proprii iudaismului - Sabat și Sinagogă - pentru a desemna Întrunirile nocturne ale vrăjitorilor, unde se spunea că erau profanate crucea și ostia, că era renegat Dumnezeu și adorat Diavolul În cadrul unor „liturghii negre”, că se produceau orgii sexuale și acte rituale de infanticid și canibalism. Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
produceau orgii sexuale și acte rituale de infanticid și canibalism. Un ecou al acestui tip de mentalitate se regăsește Într-un vechi proverb german : „Evreii sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare an să fure din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverb german : „Evreii sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare an să fure din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote id="(127, p. 93)"/>. Evident, pentru mentalitatea populară, Diavolul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote id="(127, p. 93)"/>. Evident, pentru mentalitatea populară, Diavolul poate intra oricând, fără probleme, Într-o Sinagogă. În schimb, pentru aceeași mentalitate, nu numai că „Dracul nu face biserici” - cum sună un proverb românesc <endnote id="(253, III, p. 433)"/> -, nu numai că Dracul nu poate intra În biserici, dar el nici măcar nu se poate apropia de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scape din mână un instrument de dominație așa de minunat cum avea să fie maso neria Încăpută pe mâinile lor”. Dar, introducând „principii dizolvante din Talmud, din Cabală și din magie”, „isteții urmași ai lui Iuda” au transformat francmasoneria „În Sinagoga Satanei”. „Este aproape incredibil - constată un comentator din zilele noastre - că, după mai bine de 50 de ani de la prima ediție, un asemenea volum a putut fi reeditat [În anii ’90] «la propunerea mai multor preoți, teologi și intelectuali», sub
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de suverani, prigoniți de oamenii de rând și arși pe rug de inchizitori, fiind mereu acuzați de omor ritual, de practicarea liturghiilor negre, de profanarea crucii și a ostiei, de otrăvirea fântânilor și de provocarea ciumei, de participarea la sabat („Sinagoga lui Satan”), de folosirea amuletelor și talismanelor, de practicarea științelor oculte (astrologie, alchimie, cabală, necromanție) etc. <endnote id="(41, 85, 134, 238)"/>. Trecând de la mentalitatea medievală a Occidentului la cea folclorică a Răsăritului, vom observa faptul că și În Europa de Est
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai sus. Uneori se face referire la „Sărbătoarea cuștilor” <endnote id="(126, p. 30)"/>, fiind vorba de „Sărbătoarea corturilor” sau „a colibelor” (Sukot). Ținută de evrei toamna, timp de opt zile, afară, În colibe improvizate, nu În case sau În sinagogă, această sărbătoare i-a impresionat În mod deosebit pe creștini. Este o sărbătoare iudaică autumnală, a bucuriei de după strângerea recoltei, ale cărei motivație și des fășu rare sunt reglementate În Vechiul Testament (Leviticul 23, 33-43). În timpul ceremoniilor care celebrau fertilitatea pămân
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]