2,599 matches
-
că unele din principalele rezultate ale Tractatus-ului sunt conținute în formulări a căror numerotare începe cu cifra 6. Aici se vorbește despre enunțuri ale logicii, matematicii, științelor naturii și ale filozofiei tradiționale. Doar enunțurile științelor naturii sunt propoziții. 130 GÂNDITORUL SINGURATIC Celelalte vor fi caracterizate drept enunțuri lipsite de sens sau drept nonsensuri. Deosebirea dintre enunțuri lipsite de sens - enunțuri ale logicii și matematicii - și nonsensuri - enunțuri ale filozofilor - este exprimată astfel în 5.5303: „în treacăt fie spus, a afirma
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein. Stenius scria în lucrarea lui despre Tractatus, a cărei primă ediție apare în 1959: „Misiunea filozofiei teoretice este pentru Wittgenstein, ca și pentru Kant, aceea de a indica limitele discuției teoretice. Deoarece însă ceea ce aparține discuției teoretice 132 GÂNDITORUL SINGURATIC este ceea ce se poate spune în genere prin limbaj, cercetarea acestei limite este «cercetarea» logicii limbajului, care arată «logica lumii». Concluzia: ceea ce intenționează să realizeze deducția transcendentală a lui Kant va fi realizat prin analiza logică a limbajului.“17 Folosind
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o orientare critică; obiectul examenului critic este însă la Wittgenstein limbajul. Iar acest examen se sprijină pe o înțelegere a logicii și a științelor formale care este fundamental diferită de tot ceea ce i-a fost accesibil lui Kant.“ 134 GÂNDITORUL SINGURATIC Nu trebuie să ne închipuim - conchide McGuiness - că amândoi ar fi ajuns, pe căi diferite, la același țel; „căci țelul este calea pe care se ajunge la el, nu formularea de care ne folosim în cele din urmă pentru a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
raportare la ceea ce poate fi gândit“. A distinge „dinăuntru“ o propoziție de ceea ce nu este o propoziție înseamnă a le distinge nu pe baza unei definiții, prin formularea și aplicarea unui criteriu universal, ci examinând „forma logică“, așa cum 136 GÂNDITORUL SINGURATIC „se arată“ ea prin simboluri. Accentul cade, în acest caz, pe faptul că ceea ce deosebește o propoziție de ceea ce nu este o propoziție nu se poate spune, dar se arată. Toți cei care au studiat temeinic Tractatus-ul vor fi de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este evidentă (exemplul dat în 4.003 este întrebarea „dacă binele este mai mult sau mai puțin identic decât frumosul“), există expresii în cazul cărora violarea acestor reguli nu este vizibilă pentru o minte ce nu este suficient 138 GÂNDITORUL SINGURATIC de bine exersată din punct de vedere logic. O notație conceptuală adecvată va face însă posibilă identificarea nonsensurilor ascunse, nonsensuri care survin bunăoară în opere reprezentative ale metafizicii speculative. „Trebuie să utilizăm, așadar, un limbaj al semnelor care ascultă de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de Wittgenstein a fost, după McGuiness, descoperirea modului cum se poate decide asupra adevărului propozițiilor logicii, și anume considerând doar simbolismul. Pasul următor a fost să se arate cum putem recunoaște dacă o expresie a limbajului este o 140 GÂNDITORUL SINGURATIC propoziție, adică o imagine a stărilor de lucruri, care poate să fie adevărată sau falsă. „Forma logică“ a limbajului „se arată“ într-un fel în propozițiile care descriu stări de lucruri și altfel în tautologii și contradicții logice. De la întrebarea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prezintă o stare posibilă în spațiul logic (vezi 2.202). Iar tot ceea ce este posibil poate fi gândit (vezi 3.02). Granițele limbajului, granițele experienței posibile sunt fixate de stările de lucruri atomare, ca totalitate a combinațiilor posibile 142 GÂNDITORUL SINGURATIC între obiecte. Combinațiile reale dintre obiecte, cele care au loc în lumea noastră, reprezintă substratul faptelor care o alcătuiesc. Presupunerea care susține această interpretare este că obiectele, stările de lucruri atomare, numele și propozițiile elementare au fost gândite de autorul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pentru Wittgenstein o rețea de stări posibile ale cărei puncte nodale sunt obiectele. Rețeaua constituie cadrul limbajului în care sunt descrise faptele. Totodată, ea dă socoteală de caracterul tautologic al enunțurilor logicii. În cuvintele lui Pears, „structura esențială 144 GÂNDITORUL SINGURATIC a limbajului nostru este impusă de structura ultimă a realității, care este o rețea cu obiecte simple ca puncte nodale“41. „Ontologia Tractatus-ului“ ar consta din enunțuri despre această „structură ultimă“, o structură care subzistă independent de mintea și de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aceste trăsături nu se poate spune nimic în sensul că ele nu pot fi descrise. Citite ca enunțuri descriptive, propozițiile ontologice ale Tractatus-ului sunt, prin urmare, „nonsensuri“ deoarece pretind că spun ceva despre ceea ce nu se poate spune, 146 GÂNDITORUL SINGURATIC despre forma logică a limbajului, despre ceea ce este necesar, iar nu contingent.46 Este ceea ce ar fi fost indicat, fără dubiu, în 6.54. Deși sunt nonsensuri, aceste propoziții clarifică însă prin ceea ce „se arată“ în ele. McGuiness subliniază că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
anumitor obiecte simple, ci le cunoaștem mai degrabă ca rezultat final al analizeiă, printr un proces care duce la ele.“51 Obiectele nu există în lume așa cum există faptele; ele ne sunt date abia prin propoziții. Obiectele constituie 148 GÂNDITORUL SINGURATIC punctul final al analizei structurii logice a acelor propoziții ale limbajului care descriu faptele.52 Wittgenstein ar fi putut, așadar, spera că atunci când se va ajunge la acest punct final vor putea fi date și exemple de obiecte. În Caietul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
asupra „ontologiei Tractatus-ului“. 5. Ce se poate spune? Răspunsul pe care îl primește întrebarea este că putem spune ceva despre stări de lucruri; propoziția este o „imagine logică“ a unei stări de lucruri (vezi 4.03). Dacă starea 150 GÂNDITORUL SINGURATIC de lucruri, a cărei imagine logică este propoziția, există, atunci propoziția este adevărată, dacă ea nu există, atunci propoziția este falsă. Rezultă că pentru înțelegerea Tractatus-ului este esențială clarificarea relațiilor dintre stări de lucruri atomare, stări de lucruri și fapte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ori de câte ori intervine expresia „stări de lucruri atomare posibile“. Distincția rămâne totuși esențială pentru înțelegerea Tractatus-ului.56 Tocmai însușirea de către Russell a punctului de vedere că obiectele Tractatus-ului sunt elemente constitutive ale realității și a celui că stările de 152 GÂNDITORUL SINGURATIC lucruri atomare ar fi elemente constitutive ale faptelor pare să fi reprezentat unul din temeiurile reacției negative a lui Wittgenstein față de „Introducerea“ pe care a scris-o acesta. Rezultă că, în Tractatus, expresiile „stări de lucruri atomare“ și „stări de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
precedă orice experiență privitoare la faptul că ceva este într-un anumit fel. Ea precedă întrebarea «cum?», nu întrebarea «de ce?».“ De „logică“ ține dacă anumite combinații de obiecte există sau nu există. Propozițiile elementare sunt cele care afirmă 154 GÂNDITORUL SINGURATIC existența sau inexistența unor asemenea combinații. Faptul că anumite combinații de obiecte, anumite stări de lucruri atomare există sau nu există spune ceva despre „forma logică“ a lumii. Căci existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare, pe care o exprimă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că propozițiile elementare ar fi „imagini“. În acest caz, s-ar putea da exemple de propoziții elementare cu tot atâta ușurință ca și exemple de propoziții obișnuite. Or, pretenția că cineva a oferit un exemplu neproblematic de propoziție 156 GÂNDITORUL SINGURATIC elementară poate fi tot atât de greu susținută ca și pretenția că ar fi dat exemple de „obiecte“ și de stări de lucruri atomare. Dificultatea cea mai mare este de a înțelege ce are în vedere autorul Tractatus ului atunci când caracterizează propozițiile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
avea, prin urmare, vreo altă cunoaștere decât aceea că ceea ce poate fi derivat din imaginile noastre este în acord cu datele de observație. Un sistem al mecanicii va fi constituit din „imagini“ organizate în mod deductiv. Aceste „imagini“ 158 GÂNDITORUL SINGURATIC trebuie să satisfacă trei cerințe. Prima este o cerință logică, a doua una empirică, iar a treia una pragmatică. Satisfacerea cerinței logice face ca „imaginile“ să fie permise (zulässig). Imaginile sunt permise dacă nu intră în contradicție cu principiile logicii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
promisiunea de a asigura îndepărtarea oricăror întrebări și așteptări neîndreptățite. Dacă știința nu-și propune decât să construiască „imagini“, care satisfac condițiile menționate, atunci nu se va pune problema explicării posibilității și a succeselor ei, nici printr-o 160 GÂNDITORUL SINGURATIC variantă sau alta a realismului metafizic, nici printr-o metafizică a experienței. Se poate presupune că Wittgenstein a văzut în caracterizarea dată de Hertz legilor și teoriilor fizice ca „imagini“, un răspuns pe deplin satisfăcător la întrebarea „Ce se poate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
urmărit. Ca și Janik și Toulmin, Griffin subliniază cât de important este pentru o bună înțelegere a Tractatus-ului să nu uităm că tânărul Wittgenstein a ajuns la filozofie venind dinspre inginerie și matematică. O indicație că această înțelegere 162 GÂNDITORUL SINGURATIC a descrierii lumii prin propoziții a fost inspirată de reflecțiile lui Hertz și Boltzmann o constituie și sublinierea că pot fi construite diferite sisteme de descriere, diferite sisteme ale mecanicii (vezi 6.341). Aceste sisteme vor putea fi comparate și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ei. Cei care văd Tractatus-ul, înainte de toate, drept o critică empiristă a metafizicii îl vor citi ca pe o contribuție în domeniul teoriei cunoașterii și al filozofiei limbajului. Ei vor presupune că în centrul lucrării stă formularea unui 164 GÂNDITORUL SINGURATIC criteriu al semnificației cognitive pentru expresiile limbajului și delimitarea, pe această bază, a științei pozitive de metafizica speculativă. Și vor considera că Tractatus-ul propune o teorie, una înrudită cu cea kantiană, în măsura în care este tot o teorie a experienței, diferită însă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresii ale limbajului nostru. Autori ca Moritz Schlick, Rudolf Carnap și Friedrich Waismann s-au exprimat în acest sens. Nu trebuie să ne mirăm că ei nu au avut cea mai bună comunicare cu autorul Tractatus ului. Ca 166 GÂNDITORUL SINGURATIC și alți cititori ai cărții, ei par să nu fi înțeles că distincția dintre ceea ce se poate spune și ceea ce nu se poate spune nu ține ea însăși de domeniul a ceea ce se poate spune. Pentru Wittgenstein este vorba de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vieții. Nici una dintre formulările cu privire la asemenea subiecte nu constituie o „imagine“, o propoziție cu sens. Ele toate pot fi caracterizate drept o încălcare a „logicii limbajului“67. Deosebit de semnificative, în acest sens, sunt referirile la „solipsism“ și „misticism“. 168 GÂNDITORUL SINGURATIC Solipsismul, ca teză filozofică, este, pentru Wittgenstein, o încercare de a spune ceva care nu se poate spune. Fiecare dintre noi este, pentru a spune așa, „prins în limbaj“, adică poate gândi doar potrivit logicii limbajului nostru. Despre limbaj și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mod direct mesajul emoțional al textului, latina este o limbă în care primează rațiunea, astfel încât ceea ce ține de sensibilitate „se arată“ aici neexprimat. Wittgenstein era atras îndeosebi de acele texte religioase care nu conțin reflecții de natură teoretică. 170 GÂNDITORUL SINGURATIC El își dorea religiosul pus la adăpost de orice infiltrări ale teologicului. Ar fi apreciat în mod sigur o observație a lui Heinrich Heine: „Din clipa în care o religie face apel la filozofare, apusul ei este inevitabil. Încearcă să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
catedrei de filozofie a științelor inductive a Universității.74 Îndeosebi Schlick și Carnap au contribuit la statornicirea punctului de vedere că reforma filozofiei pe care a preconizat-o acest grup de filozofi și oameni de știință, ca și 172 GÂNDITORUL SINGURATIC grupuri apropiate lui, ar fi fost inspirată în mod hotărâtor de apariția Tractatus-ului. Sugestia că Tractatus-ul ar fi fost Biblia Cercului de la Viena nu este lipsită de orice temei. Ceea ce a atras în mod deosebit atenția unora dintre membrii proeminenți
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vedeau empiriștii logici viitorul filozofiei poate fi apreciat drept un fundal contrastant adecvat pentru înțelegerea originalității poziției exprimate în Tractatus. Ceea ce viza reforma care a fost anunțată în Manifestul Cercului și în scrieri programatice ale membrilor săi era 174 GÂNDITORUL SINGURATIC transformarea filozofiei într-o disciplină științifică onorabilă, o disciplină cu obiect propriu și cu metode distincte. Obiectul este limbajul, iar metodele sunt cele ale analizei logice. Se considera că soluții satisfăcătoare ale problemelor filozofice, prin clarificarea conceptelor și enunțurilor, vor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
atât empirismul logic, cât și „filozofia limbajului comun“, prin refuzul de a recunoaște analiza limbajului - a limbajului științei, moralei sau artei - drept „adevăratul obiect“ al cercetării filozofice. Esențială în această privință este afirmația că despre forma logică a 176 GÂNDITORUL SINGURATIC limbajului nu se poate spune nimic. Aceasta „se arată“ însă în simbolism. Putem recunoaște astfel propozițiile cu sens, le putem deosebi clar de nonsensuri. Acest obiectiv poate fi atins fără formularea și aplicarea unui criteriu. Ceea ce a urmărit autorul Tractatus-ului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
însușiri ale structurii faptelor și, în același sens, despre relații formale și relații ale structurilor. Existența unor asemenea însușiri și relații interne nu poate fi însă afirmată prin propoziții, ci se arată în propozițiile care înfățișează acele stări 178 GÂNDITORUL SINGURATIC de lucruri atomare și tratează despre acele obiecte.“ Dacă așa stau însă lucrurile, atunci faptul că enunțuri calificate drept nonsensuri sunt în măsură să arate calea înțelegerii logicii limbajului încetează să fie ceva cu totul surprinzător și, cu atât mai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]