3,912 matches
-
orientată spre stânga, de unde venea scrisul meu. Tu ești obsedat, râde încet Zina, n-ai putea să rămâi la scris? Mâine mă trezesc că o să începi să scrii pe portativ cu cheia în cap. Asta nu, sunt total afon, zâmbesc sinistru. Cel mai greu e să mă descopăr fără ocupație dimineața, când n-am nici un motiv să mă îngrijesc de cum arăt. Îmi lăsasem un rest de concediu pentru a încerca să scriu la roman - ăsta era pretextul. Mai bine de jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
avea pușca de vânătoare. Zâmbește la comparația dintre arestarea lui și captura lui C., tipul din România pe care de-abia l-a cunoscut. Erau altă generație, el abia venea la putere în 1979, când C. intra în perioada lui sinistră. Saddam se pregătea să plece, cu valiza verde soldățească, într-o lume care pentru el devenea tot mai strânsă, redusă până la urmă la un oraș, exact la orizontul despre care putem relata obiectiv, ceea ce știm nu ce „se povestește“ - această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
lui Frank Sinatra, din cauza unui atac de cord“). Odată terminată cartea, cea mai puternică e deci obsesia unei figuri din afara vieții așezate a marelui sat, în care toți locuitorii parcă se înrudeau, iar la majorat tinerii primeau ca un dar sinistru din partea primarului un loc de veci - e normal ca traiul așezat în canoane să nu-mi spună nimic, mie care în ziua de chenzină îmi culegeam, la orele mici din noapte când mă deșteptam din primul somn, bancnotele foșnitoare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nu pot fi public de cafenea literară, decât într-o forțare a închipuirii mele. În realitate, prezentau interes prin faptul că la crâșma mică erau reprezentate breslele aproape uitate de meseriași, cu toate ustensilele lor. (Coșarul, agățat de colacul lui sinistru de funie, nu mai poate nici să mai bea, dar nici să se dezlipească de scaun. Pe Viner trebuie să-l întâlnesc iarna. Vara parcă murea, ca o ciudățenie a naturii, numai ca să învie în sezonul rece, dându-mi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Eu chiar n-aș putea să trăiesc în Bucureștiul ăsta, frisonează deodată Zina. Veneam cu ea de la Parcul Carol, unde a început demolarea Mausoleului, care va face parcul impracticabil cel puțin pentru anul ăsta. Pe locul monumentului comunist va ședea, sinistră ironie, Catedrala Mântuirii Neamului. Acum Parcul arată jalnic, înconjurat de foste locuri publice părăsite, braseria Vaporul, cinematograful... Și casele înclinate spre stradă par abandonate, după hăurile goale ale ferestrelor - într-o gură din astea ardea totuși o lumină albă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu clești de fier înfipți în tăvi cu jar, de unde îi ridicau rotindu-i și clămpănindu-i amenințător prin aer, înainte de a-i înfige în șuvițele de păr ale gorgonei, ca să le ruleze apoi până la rădăcina părului, cu un sfârâit sinistru. ― Toinette!... Vreau să știu de când a ajuns omul meu servitorul tău. Julien lucrează numai pentru consulatul francez. De câte ori este nevoie să-ți repet asta? De o mie de ori? De un milion de ori? ― Vai, dar tu nici măcar nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Mai mult decât din alte pricini, o făcuse ca să se răzbune. Mai ales de asta o făcuse, da, ca să-l vadă cum face pe el de frică, să-l vadă cum suferă... Îi râse în nas cu un hohot cumva sinistru, mustind de cruzime. Sunt o mincinoasă. D-aia te-am mințit. Sunt mincinoasă și perversă, și curvă, și cățea, și profitoare, și cum mă mai făceai când aveai draci și trebuia să ți-i verși pe mine. La ce dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
așteptat, dragi cititori, iar timpul trece în folosul lor și-n paguba noastră, în vreme ce fostul prim-ministru se joacă inteligent cu jumătăți de adevăruri și jumătăți de minciuni, făcându-se că uită cum a dat liber contramanifestațiilor coordonate de acel sinistru revoluționar fesenist cu patru clase primare - l-am numit pe Dan Iosif - pentru a-i discredita în ochii populației Bucureștiului pe fruntașii țărăniști și liberali care, pasămite, vroiau să vândă țara străinilor pe un pumn de dolari. Am spus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o scutură atât de zdravăn, că am văzut stele verzi. Unghiile erau cu siguranță veritabile. Nimic altceva n-ar fi putut rezista la intensitatea aia. — ăăă, ați dori o ceașcă de ceai? am Întrebat eu. Ea râse, dezgolind o dantură sinistră În perfecțiunea ei. — Îmi place la nebunie! Cât de englezesc! Nu, mersi mult. E corect? Adică, așa trebuie să răspund? — Mda, ăăă, oarecum... — Acolo dormi? observă ea, arătând către platforma suspendată aflată În celălalt capăt al camerei. Urci pe scărița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
acasă, lumea îl salută politicos, cu respect, suge burta și trage fundul înăuntru, alergând de-i scapără călcâiele, întocmai ca un personaj de film mut, urmărit de o hoardă dezlănțuită. În Bronx nu existau asemenea hoarde și tocmai asta era sinistru. Străzile erau cel mai adesea pustii. În America, mersul pe jos poate fi o aventură periculoasă. Nu știi niciodată ce are de gând omul care îți vine din față, poate la fel de bine să-ți pregătească o lovitură de cuțit sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
bine ca oricine cât ne contraria obstinația cu care, oricât ne-ar fi costat, și-a impus voința. Cu toate acestea, cel puțin pentru un scurt moment, ceea ce avem În fața ochilor seamănă mai mult cu statuia dezolării decât cu figura sinistră care, după cum au spus câțiva muribunzi cu vedere pătrunzătoare, se prezintă la picioarele patului nostru În ceasul din urmă ca să ne facă un semn asemănător celui cu care trimite scrisorile, dar invers, adică, semnul nu spune du-te Încolo, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ei se vor deschide larg, bărbați îmbrăcați în veste strălucitoare o vor așeza pe targă, cu numai câteva luni în urmă îl însoțisem și pe el pe drumul acesta, era chiar la începutul verii, acela nu fusese decât un antrenament sinistru pentru ceea ce mă aștepta mâine-dimineață, dar în noaptea aceasta este încă a mea, încă nu renunț la ea, încerc să o însănătoșesc prin toate forțele iubirii mele, prin toate puterile dragostei lui, trebuie să se întoarcă în noaptea aceasta, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
acelea scheletice cu o pură funcționalitate abstractă, automate capabile să strivească, să reteze, să mute din loc, să rupă, să facă bucăți, să accelereze, să Împiedice, că Înghită cu pocnete, să sughită din cilindri, să se dezmembreze ca niște marionete sinistre, să facă să se rotească tambururi, să convertească frecvențe, să transforme energii, să rotească volane - cum aveam să pot supraviețui? M-ar fi Înfruntat, instigate de Stăpânii Lumii care le voiseră să existe ca să vorbească despre eroarea creațiunii, dispozitive inutile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
confesiuni, ciorne cu Încercări narative Înregistrate cu gustul amar al cuiva care le știa deja sortite insuccesului. Am găsit Însemnări, portrete ale unor persoane pe care chiar mi le aminteam, dar care acum căpătau o altă fizionomie - aș zice mai sinistră, sau poate mai sinistru era felul meu de a privi, modul meu de a pune laolaltă semnele Întâmplătoare Într-un mozaic final Înfricoșător? Și, mai ales, am dat peste un fișier Întreg care nu conținea decât citate puse cap la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
narative Înregistrate cu gustul amar al cuiva care le știa deja sortite insuccesului. Am găsit Însemnări, portrete ale unor persoane pe care chiar mi le aminteam, dar care acum căpătau o altă fizionomie - aș zice mai sinistră, sau poate mai sinistru era felul meu de a privi, modul meu de a pune laolaltă semnele Întâmplătoare Într-un mozaic final Înfricoșător? Și, mai ales, am dat peste un fișier Întreg care nu conținea decât citate puse cap la cap. Extrase din lecturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
aliniau alte mașinării, cu ecranul fluorescent, pe care planau În escadre păsări de pradă pline de ținte, kamikaze din Spațiul Extraterestru, sau o broască sărea de colo-colo, emițând niște orăcăieli În japoneză. Barul Pilade era acum o fulgerare de lumini sinistre și poate că prin fața ecranului de marcă „Galactica”, trecuseră și curierii din Brigăzile Roșii cu misiuni de Înrolare. Dar cu siguranță că trebuiseră să abandoneze flipper-ul, pentru că nu poți juca ținând un pistol la brâu. Mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
intru în mileniul trei fără remorcă. Așa, ca un Ferrari. Singur în curte. Noaptea e mai greu. Dorm cu trei bulane de cauciuc în casă. Unul sub pernă, unul la ușa camerei și ultimul la intrare. Întunericul din jurul casei e sinistru. Lumina de la felinare se prelinge printre crengile salcâmilor, cireșilor, merilor. Dacă pe tabla casei cade un măr din pomul care își întinde crăcile peste acoperiș, sar în picioare și pun mâna pe bulan. Încetul cu încetul mă obișnuiesc, însă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și a-nceput să mârâie. Să se răstească! Mârâia, Frate, la pisici, ca un dog german! E-e-e-e..., lasă-te de cioace! Sub cuvânt de onoare! Mâțele negre au stopat asaltul și s-au pus, dintr-odată, pe mieunat. Mieunau urât, sinistru, de-mi spărgeau timpanele, cleveteau, îl bălăcăreau și-l cobeau, pesemne, pe iepuroi. Ba, mi se pare că se distingea și o notă șuie, defetistă, ca un chițăit de frustrare, în concertul lor! Ț-ț-ț-ț..., culmea! De pisici frustrate, care chițăie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu seamă din bulendre, obiele, țoale desperecheate și prosoape căpătate în timp, de pe la lichidări de stocuri, solduri, ajutoare, pomeni, priveghiuri și înmormântări, o constelație de borfeturi și de gioarse inomabile, de căcățișuri pudrate cu mătreață și etalate cu dichis precar, sinistru, fără să fi fost și ele măcar odată curățate ori spălate, după dobândire, ci numai îmbrăcate și dezbrăcate periodic, într-o ordine hotărât oțioasă, după un anume algoritm obscur. Și se întristă de moarte... Am impresia, ba nu, sunt sigur
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
median de timp, borna de mijloc, care înjumătățea intervalul de parcurs, până la răsăritul soarelui. Cu o regularitate metronomică, fenomenul anticipat se produce: Un soi de râset ascuțit, strident și cu adevărat lugubru dar și vesel, simultan se propagă cu intermitențe sinistre, delirante, pe deasupra, vioi și viguros ca și o adiere rea a beznei înseși, printre firele rădăcinilor suspendate, din tavan. Asta-i Straja, Buha bătrână de la zarzărul trăznit! își coboară Bursucul vocea, sugestiv, până la foșnetul prudent al unei șoapte. Tante la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Trebuie să ne procurăm neapărat un surplus de energie dacă vrem să aruncăm o privire pe perimetru. Bateriile de care dispunem nu ajung nici pentru o viziune minimală. Audiocaptoarele consumau mai puțină energie. Ele aduseră în pasarelă glasul acestui glob sinistru. Furtuna urla și prin receptoarele, imobile umplea cabina cu un foșnet aspru. ― Aș fi preferat să ne fi așezat în plină zi, zise Lambert, cu privirea țintită pe acest mediu ostil. Puteam măcar să vedem fără ajutorul instrumentelor. ― Ce se-ntâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
E timpul să lăsăm speculațiile sterile, își zise Dallas cu hotărâre, și să înfruntăm realitatea. Potcoava asta bizară era o navă interplanetară, deosebită de Nostromo, la suprafață numai. Nu era nimic rău în materialul din care era formată și nici sinistru în desenul ei. Primul era rezultatul unei tehnologii necunoscute; cel de-al doilea putea răspunde unor criterii estetice. Văzută astfel, astronava era aureolată de un fel de frumusețe exotică. Ash, fără îndoială, scotocea deja cu frenezie acest unic specimen și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
îndoială raționamentul inginerului. Parker luă unul dintre detectoarele compacte și luă poziție îndărătul lui Ash, care, indiferent la această manevră, continua să o strângă pe Ripley de gât. Inginerul izbi cu detectorul în ceafa lui Ash. Se auzi un troznet sinistru. Detectorul își continuă arcul de cerc timp în care capul ofițerului științific urmă alt drum. Nu țâșni nici o picătură de sânge! Doar sârme de toate culorile și circuite electronice sparte ieșiră din gâtul lui Ash. Acesta o lăsă pe Ripley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
nau putut. Au fost siliți să rămână în pădure până a doua zi. Pe la miezul nopții, motanul a început să miorlăie înfiorător în lada de scule. Cei doi s-au dat jos din cabină să vadă de unde vine miorlăitul acela sinistru. Când au coborât din cabină, motanul a tăcut. S-au urcat din nou în cabină și după câtva timp motanul a început să miorlăie și mai înfiorător. Au coborât din nou din cabină și motanul a tăcut din nou. Gălușcă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
amicul B., întinzîndu-mi un număr anterior din Dilema Veche. Nu, nu văzusem, așa că citesc cu atenție. Și fac ochii mari : în urma unei recente experiențe personale, țin să spun că înmormîntarea ortodoxă este cel mai inuman rit de trecere, un spectacol sinistru de exhibare a durerii, mai întîi prin faptul că expune indecent trupul neînsuflețit, creînd în jurul lui un soi de pelerinaj comunitar, apoi pentru că stimulează și întreține suferința, dar și ipocrizia credinței prin tot felul de simboluri și superstiții primitive. Ca să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]