5,177 matches
-
corp comun cu ierarhul lor, au determinat pe împărat să-i suspende pedeapsa. Bretanion era capadocian de origine și-l avea ca model de viețuire și teologhisire pe Sfântul Vasile cel Mare. După aprobarea hotărârilor celui de al II-lea Sinod ecumenic din 381 împăratul Teodosie cel Mare a desemnat pe episcopii ortodocși de nivel deosebit și a cerut ca ierarhii din Tracia și Scythia Minor să păstreze comuniunea de credință cu episcopii Terențiu de Tomis și Martyrius de Marcianopolis. Acest
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
linia de desăvârșire duhovnicească pe care se angajase deja Sfântul Ioan Casian. Pentru ca nici nestorienii să nu mai acuze pe ortodocși de eutihianism, nici eutihienii să nu mai acuze pe aceiași ortodocși de nestorianism, autorul documentului de la al III-lea Sinod ecumenic (din anul 431) - Collectio Palatina - face apel la luminile teologice ale lui Ioan, episcopul Tomisului, care îi combate și pe unii și pe alții, combatere reprodusă parțial de Marius Mercator. Printre cei 197 participanți la al III-lea Sinod
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sinod ecumenic (din anul 431) - Collectio Palatina - face apel la luminile teologice ale lui Ioan, episcopul Tomisului, care îi combate și pe unii și pe alții, combatere reprodusă parțial de Marius Mercator. Printre cei 197 participanți la al III-lea Sinod ecumenic de la Efes (431), care au semnat actele și hotărârile acestuia, se numără și episcopul Timotei de Tomis din Scythia Minor, căruia i-a fost dedicată și o inscripție găsită în necropola Tomisului. Solicitat de împăratul Leon, printr-o scrisoare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și hotărârile acestuia, se numără și episcopul Timotei de Tomis din Scythia Minor, căruia i-a fost dedicată și o inscripție găsită în necropola Tomisului. Solicitat de împăratul Leon, printr-o scrisoare, să-și spună părerea cu privire la al IV-lea Sinod ecumenic de la Calcedon, din anul 451, „smeritul episcop Teotim II al regiunii Scythia” răspunde că el „nu crede și nu consimte nici mai mult, nici mai puțin decât cele ce au fost hotărâte inițial și desăvârșit de către Sfinții Părinți la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai mult, nici mai puțin decât cele ce au fost hotărâte inițial și desăvârșit de către Sfinții Părinți la Calcedon. Noi nu știm mai mult decât cele ce Duhul Sfânt a învățat prin rostul atâtor Părinți”. Deci, teologul cel mare al sinoadelor ecumenice era Duhul Sfânt, a cărui învățătură formulată prin soboarele înțelepciunii și sfințeniei conciliare era redată în hotărârile sinodale. Nestorienii și eutihienii provocau în tot felul intervenții teologice din afară împotriva hotărârilor luate la Calcedon, cerând modificarea sau anularea lor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
felul intervenții teologice din afară împotriva hotărârilor luate la Calcedon, cerând modificarea sau anularea lor. De aceea, împăratul a organizat o consultare sau plebiscit asupra „Calcedonului”, cerând părerea tuturor episcopilor din imperiu asupra valorii și valabilității hotărârilor luate de acest Sinod ecumenic. Răspunsul lui Teotim II de Tomis: „Noi nu știm mai multe decât cele ce Sfântul Duh a învățat prin rostul atâtor Părinți” - era și rămâne singurul răspuns adevărat din partea unui smerit teolog și înțelept ierarh. Un alt ierarh al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
împăcat pe călugării „sciți” cu mitropolitul lor. Pe de altă parte, în timp ce generalul Vitalianus încuraja mișcarea acestora, Paternus încerca s-o domolească. Din epistola papei Vigiliu către episcopul și mitropolitul Tomisului Valentinian, în legătură cu cele „trei capitole”, cu recunoașterea primelor patru sinoade ecumenice și cu rugămintea de a nu accepta citirea operelor lui Rusticus și Sebastianus în eparhia lui, reiese autoritatea teologică și prestigiul moral al marelui ierarh tomitan în Biserica Răsăritului. Conchidem, deci, că episcopii și mitropoliții din Scythia Minor manifestau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
teologică și prestigiul moral al marelui ierarh tomitan în Biserica Răsăritului. Conchidem, deci, că episcopii și mitropoliții din Scythia Minor manifestau cunoștințe teologice remarcabile, unii dintre ei devenind autorități pentru Ortodoxia răsăriteană, prin ținuta lor morală și prin participarea la sinoadele ecumenice. Ei combăteau cu fermitate ereziile trinitare și hristologice, încercau să corecteze pe teologii aflați sub jurisdicția lor. Erau recomandați de împărați ca autorități de referință pentru Ortodoxie în Scythia Minor și Tracia, întrucât adoptau o atitudine ecumenică în raport
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cea dreaptă a Mântuitorului Hristos, teologie care, prin Sfântul Ioan Casian și episcopul Ioan de Tomis, pregătește formula dogmatică a „Calcedonului”, iar prin Dionisie cel Smerit și Ioan Maxențiu dezvoltă și apără această formulă. Teologia tomitană a apărat Ortodoxia la sinoadele ecumenice (îndeosebi contra arianismului și nestorianismului) și a pus în circulație o bună parte din gândirea patristică a Răsăritului, atât prin prelucrări personale cât și prin traduceri, legând între ele culturile creștine contemporane a trei continente: Europa, Asia și Africa
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
deosebit de important pentru activitatea cuviosului Dionisie Exiguul în cetatea pontificală. Motivul disensiunilor îl constituia interpretările ulterioare ale definiției hristologice dogmatizate la Calcedon (451). Unii dintre partizanii monofiziți ai formulelor Sfântului Chiril își motivau poziția lor prin aceea că la marele Sinod câțiva combatanți împotriva anatematismelor ierarhului alexandrin fuseseră reabilitați. Cât privesc hotărârile pronunțate acolo, ele erau socotite o biruință a Papei Leon și a nestorianismului. De aceea erau necesare unele precizări ale înțelegerii celebrei definiții hristologice, atât împotriva monofiziților cât și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o deosebită competență și responsabilitate. Lucrările de cronologie creștină elaborate de Dionisie Exiguul sunt de o mare însemnătate pentru întreaga Biserică creștină. Bun cunoscător al calculului calendaristic oriental, el a întocmit tabela pascală bazată pe ciclul alexandrin, conformându-se regulii Sinodului I Ecumenic. 1. Traducerea în limba latină a unor scrieri patristice răsăritene, însoțite de prefețe personale. În perioada cât a stat la mult încercata Episcopie a Romei, Dionisie Exiguul a fost solicitat să traducă din marii Părinți și Scriitori ai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Grigorie de Nyssa (Despre crearea omului), Sfântul Chiril al Alexandriei (Scrisoarea sinodală sau Epistola XVII), Proclus (Tomosul către armeni), pe care le-a trimis și fraților săi spirituali, monahilor sciți. A tradus, de asemenea, din limba greacă în latină canoanele Sinoadelor Ecumenice de la Niceea, Constantinopol, Efes, Calcedon și ale unor sinoade locale, pe care le-a ordonat în două ediții. A mai tradus și unele biografii de sfinți (scrieri aghiografice) deosebit de apreciate de monahi: Descoperirea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Pocăința minunată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Scrisoarea sinodală sau Epistola XVII), Proclus (Tomosul către armeni), pe care le-a trimis și fraților săi spirituali, monahilor sciți. A tradus, de asemenea, din limba greacă în latină canoanele Sinoadelor Ecumenice de la Niceea, Constantinopol, Efes, Calcedon și ale unor sinoade locale, pe care le-a ordonat în două ediții. A mai tradus și unele biografii de sfinți (scrieri aghiografice) deosebit de apreciate de monahi: Descoperirea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Pocăința minunată a Sfintei Thaisia, Viața Sfântului Pahomie. Pentru traducerile efectuate, Dionisie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
față de care cel din Tomis era întâistătător, adică mitropolit. De asemenea, este necesară o altă precizare: Epistola a XVII -a a Sfântului Chiril există și într-o traducere mai veche, atribuită lui Marius Mercator și păstrată printre actele latine ale Sinodului al V-lea Ecumenic. Din acest motiv, multă vreme, Dionisie Exiguul a fost acuzat de plagiat. Însă, cunoscându-se condițiile de lucru și căutările călugărilor sciți la Roma, în vremea Papei Hormisdas, cercetătorii de astăzi se îndoiesc de atribuirea primei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și destinată tot întâistătătorului Diocesareei. Ea cuprinde explicațiile mai multor întrebări, mai ales cele referitoare la faimoasa formulă scitică: „Unul din Sfânta Treime a pătimit în trup”. 2. Scrieri aghiografice. Biografii Cu fidelitatea sa față de tradiția patristică și față de hotărârile Sinoadelor Ecumenice, cu propovăduirea pocăinței și a creșterii lăuntrice, Dionisie Smeritul nu-și putea tăinui multă vreme „preocupările duhovnicești și năzuința după pildele sfinților”. Aplecarea către evlavia alexandrină și, în general, răsăriteană părea în societatea romană, în care susținuse masiva pătrundere
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
populare”. Este știut faptul că Dionisie Exiguul a fost preocupat ani de-a rândul de teologia Sfântului Chiril al Alexandriei. Mai mult, s-a specializat în istoria evenimentelor de la Efes (431), fiind permanent atent la apărarea tezei calcedoniene. La lucrările sinodului care a formulat dogma Sfintei Fecioare, de Dumnezeu Născătoarei au participat inclusiv episcopii Emesei. Aceștia au avut de suferit datorită rezultatului neașteptat, fiind învinuiți că au contribuit la condamnarea ereziarhului Nestorie. Pentru a anula aceste incriminări, la numai câteva luni
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
apusene, declarându-se nemulțumiți „de stângăcia traducerii celei vechi”, l-au solicitat să traducă „din grecește regulile (canoanelor) bisericești...”. Până să apară traducerile lui Dionisie Exiguul, în Biserica apuseană au circulat, în limba latină, numai canoanele apostolice (primele 50), ale Sinodului I Ecumenic (325), cele ale Sinodului de la Sardica (343) și ale sinoadelor locale, din Răsărit, din secolul al IV-lea. Însă acele colecții prezentau unele deficiențe, precum echivalența semantică a noțiunilor de drept canonic din limba greacă sau utilizarea unor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
traducerii celei vechi”, l-au solicitat să traducă „din grecește regulile (canoanelor) bisericești...”. Până să apară traducerile lui Dionisie Exiguul, în Biserica apuseană au circulat, în limba latină, numai canoanele apostolice (primele 50), ale Sinodului I Ecumenic (325), cele ale Sinodului de la Sardica (343) și ale sinoadelor locale, din Răsărit, din secolul al IV-lea. Însă acele colecții prezentau unele deficiențe, precum echivalența semantică a noțiunilor de drept canonic din limba greacă sau utilizarea unor termeni improprii etc. Începând cu cea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să traducă „din grecește regulile (canoanelor) bisericești...”. Până să apară traducerile lui Dionisie Exiguul, în Biserica apuseană au circulat, în limba latină, numai canoanele apostolice (primele 50), ale Sinodului I Ecumenic (325), cele ale Sinodului de la Sardica (343) și ale sinoadelor locale, din Răsărit, din secolul al IV-lea. Însă acele colecții prezentau unele deficiențe, precum echivalența semantică a noțiunilor de drept canonic din limba greacă sau utilizarea unor termeni improprii etc. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
activitate de traducător, eruditul teolog a creat și încetățenit în limbajul canonic latin și unele noțiuni și sintagme proprii Dreptului canonic răsăritean, precum, canones, care va substitui noțiunea de „regulae” sau „statuta”: „reguli părintești”, „titlurile hotărârilor”, „disciplina rânduielii bisericești”, „canoanele Sinodului de al Niceea”, „hotărârile Sfântului Sinod de la Calcedon” etc. Până la traducerea făcută de Dionisie Exiguul, în Colecțiile canonice apusene, redactate în limba latină, apare noțiunea de „statut”, nu de „canon”. În Prefața către episcopul Ștefan, el precizează că a introdus
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
creat și încetățenit în limbajul canonic latin și unele noțiuni și sintagme proprii Dreptului canonic răsăritean, precum, canones, care va substitui noțiunea de „regulae” sau „statuta”: „reguli părintești”, „titlurile hotărârilor”, „disciplina rânduielii bisericești”, „canoanele Sinodului de al Niceea”, „hotărârile Sfântului Sinod de la Calcedon” etc. Până la traducerea făcută de Dionisie Exiguul, în Colecțiile canonice apusene, redactate în limba latină, apare noțiunea de „statut”, nu de „canon”. În Prefața către episcopul Ștefan, el precizează că a introdus în Colecția sa canonică tradusă „chiar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
etc. Până la traducerea făcută de Dionisie Exiguul, în Colecțiile canonice apusene, redactate în limba latină, apare noțiunea de „statut”, nu de „canon”. În Prefața către episcopul Ștefan, el precizează că a introdus în Colecția sa canonică tradusă „chiar și hotărârile Sinodului de la Sardica, precum și a celui din Africa”. În Prefață la colecția de Decretale ale pontifilor romani, epistola adresată preotului Iulian, Dionisie pune în circulație noțiuni, ca: „disciplina bisericească”, „hotărârile Întâistătătorului Scaunului apostolic din trecut”, „canoanele Sfinților Părinți traduse din grecește
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care s-a impus odată cu vehicularea noțiunilor terminologice echivalente din limbajul canonic de limbă greacă. Faptul că, din Corpus-ul lucrărilor sale fac parte și cele cu conținut eminamente canonic demonstrează, fără a putea fi combătut, că „mai ales canoanele Sinoadelor ecumenice și a celor locale au fost cercetate de timpuriu și de Biserica noastră...”. Cu alte cuvinte, în ținuturile natale ale lui Dionisie Exiguul au existat Școli de Drept canonic în care au circulat vechile Colecții canonice. Se pare că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Apostolorum prolatae per Clementem Ecclesiae Romanae Pontificem (Rânduielile eclesiastice ale Sfinților Apostoli înmânate prin Clement; Părinte al Bisericii Romei). Este vorba despre cele 50 de canoane apostolice traduse în limba latină înainte de epoca lui Dionisie. xRegulae Ancyrani Concili (Canoanele Sinodului de la Ancira, în număr de 24); xRegulae prolatae în Synodo Neocaesariensi (Canoanele Sinodului de la Neocezareea, în număr de 14); xRegulae Gangrenses XX, quae post Nicaenum Concilium expositate sunt (Canoanele Sinodului de la Gangra, în număr de 20,care au fost
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Clement; Părinte al Bisericii Romei). Este vorba despre cele 50 de canoane apostolice traduse în limba latină înainte de epoca lui Dionisie. xRegulae Ancyrani Concili (Canoanele Sinodului de la Ancira, în număr de 24); xRegulae prolatae în Synodo Neocaesariensi (Canoanele Sinodului de la Neocezareea, în număr de 14); xRegulae Gangrenses XX, quae post Nicaenum Concilium expositate sunt (Canoanele Sinodului de la Gangra, în număr de 20,care au fost editate după Sinodul de la Niceea); xRegulae expositae apud Antiochiam in encaeniis XXV (Canoanele Sinodului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]