5,099 matches
-
-l bată, nu-i nici de-o treabă... -Că degeaba te trudești, nene!...” (I. Creangă) În structurile în care se realizează modalizarea enunțului lingvistic prin mijloace lexicale sau lexical-sintactice, conjuncția (că, să) asigură dezvoltarea relației sintagmatice, care nu devine relație sintactică, între termenul modalizant și termenul modalizat: Trebuie să se fi îmbolnăvit. Stă să ningă. Era să nu te cunosc. Mai să nu te cunosc. Cât pe ce să nu te recunosc. Mai că aș merge și eu. Poate că vine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se fi îmbolnăvit. Stă să ningă. Era să nu te cunosc. Mai să nu te cunosc. Cât pe ce să nu te recunosc. Mai că aș merge și eu. Poate că vine și Maria. NOTE II. SINTAXA CATEGORII SINTACTICETC "CATEGORII SINTACTICE" NIVELUL SINTACTICTC "NIVELUL SINTACTIC" În organizarea de sistem a limbii, fiecare nivel se dezvoltă din cel anterior, pe care și-l include. Cele mai generale sunt nivelul fonematic, inclus de toate celelalte (morfematic, lexical, sintactic), pe care le materializează, și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să ningă. Era să nu te cunosc. Mai să nu te cunosc. Cât pe ce să nu te recunosc. Mai că aș merge și eu. Poate că vine și Maria. NOTE II. SINTAXA CATEGORII SINTACTICETC "CATEGORII SINTACTICE" NIVELUL SINTACTICTC "NIVELUL SINTACTIC" În organizarea de sistem a limbii, fiecare nivel se dezvoltă din cel anterior, pe care și-l include. Cele mai generale sunt nivelul fonematic, inclus de toate celelalte (morfematic, lexical, sintactic), pe care le materializează, și nivelul sintactic, care le
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II. SINTAXA CATEGORII SINTACTICETC "CATEGORII SINTACTICE" NIVELUL SINTACTICTC "NIVELUL SINTACTIC" În organizarea de sistem a limbii, fiecare nivel se dezvoltă din cel anterior, pe care și-l include. Cele mai generale sunt nivelul fonematic, inclus de toate celelalte (morfematic, lexical, sintactic), pe care le materializează, și nivelul sintactic, care le include pe toate celelalte. Cu originea în nivelele morfematic și lexical (incluse în dezvoltarea sa), nivelul sintactic reprezintă limba în procesul comunicării lingvistice. Din perspectivă statică, unitatea de bază a limbii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
SINTACTICTC "NIVELUL SINTACTIC" În organizarea de sistem a limbii, fiecare nivel se dezvoltă din cel anterior, pe care și-l include. Cele mai generale sunt nivelul fonematic, inclus de toate celelalte (morfematic, lexical, sintactic), pe care le materializează, și nivelul sintactic, care le include pe toate celelalte. Cu originea în nivelele morfematic și lexical (incluse în dezvoltarea sa), nivelul sintactic reprezintă limba în procesul comunicării lingvistice. Din perspectivă statică, unitatea de bază a limbii este cuvântul. În desfășurarea raportului lume-gândire-limbă, el
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-l include. Cele mai generale sunt nivelul fonematic, inclus de toate celelalte (morfematic, lexical, sintactic), pe care le materializează, și nivelul sintactic, care le include pe toate celelalte. Cu originea în nivelele morfematic și lexical (incluse în dezvoltarea sa), nivelul sintactic reprezintă limba în procesul comunicării lingvistice. Din perspectivă statică, unitatea de bază a limbii este cuvântul. În desfășurarea raportului lume-gândire-limbă, el denumește și semnifică în mod izolat și pasiv. Cuvântul devine element activ, în procesul de comunicare lingvistică, numai prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
procesul comunicării lingvistice. Din perspectivă statică, unitatea de bază a limbii este cuvântul. În desfășurarea raportului lume-gândire-limbă, el denumește și semnifică în mod izolat și pasiv. Cuvântul devine element activ, în procesul de comunicare lingvistică, numai prin dezvoltarea unei structuri sintactice. Din perspectivă dinamică, unitatea de bază a limbii în act (a vorbirii, în accepția lui Saussure) este enunțul. Întemeindu-se pe caracterul denominativ și semnificativ al cuvintelor și pe sensurile derivând din organizarea lor în sintagme, prin dezvoltarea unor relații
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Din perspectivă dinamică, unitatea de bază a limbii în act (a vorbirii, în accepția lui Saussure) este enunțul. Întemeindu-se pe caracterul denominativ și semnificativ al cuvintelor și pe sensurile derivând din organizarea lor în sintagme, prin dezvoltarea unor relații sintactice, expresie a unei trepte superioare în desfășurarea raportului realitate-gândire-limbă, enunțul comunică. În interpretarea lingvistică a lumii, prin funcția denominativă, cuvântul își construiește (și își dezvăluie) conținutul, lexical, printr-un nucleu semantic originar și, în același timp, gramatical, prin diferite ipostaze
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structura enunțului cu această identitate. Raportul cuvânt-enunț este dependent în același timp de poziția cuvântului în sistemul lexical al limbii și de factorii implicați în desfășurarea comunicării. Prin poziția sa în sistemul lexical, cuvântul condiționează planul semantic și structura enunțului sintactic. Prin intrarea sa în relații cu planul semantic global și totodată cu alți constituenți ai enunțului, cuvântul își actualizează identitatea lexicală și primește o nouă identitate semantico-sintactică. În procesul de interpretare lingvistică a realității extralingvistice 1, specificul structural și funcțional
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sa în relații cu planul semantic global și totodată cu alți constituenți ai enunțului, cuvântul își actualizează identitatea lexicală și primește o nouă identitate semantico-sintactică. În procesul de interpretare lingvistică a realității extralingvistice 1, specificul structural și funcțional al enunțului sintactic rezultă din: • includerea unor elemente aparținând celor două nivele imediat inferioare în organizarea sistemului limbii, lexical și morfematic: • împletirea nivelului fonematic cu elemente prozodice: intonație, accent, pauză etc: Răsare soarele. Formidabil! Vorbă multă, sărăcia omului. Ai carte, ai parte. • dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Vorbă multă, sărăcia omului. Ai carte, ai parte. • dezvoltarea unor categorii gramaticale specifice, imanente înscrierii semnelor lingvistice în plan sintagmatic (diateza verbală, cazul, numărul și persoana etc.), • desfășurarea predicației, funcție lingvistică esențială, imanentă procesului însuși de comunicare, • dezvoltarea diferitelor funcții sintactice, prin intrarea unităților lexicale în relații sintactice, • desfășurarea raportului eu-lume-limbă; • dinamica raportului dintre planul expresiei și planul semantic al limbii. Raportul cuvânt-enunț este condiționat, guvernat și orientat de trecerea verbului din poziția de infinitiv în sistemul lexical al limbii în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
parte. • dezvoltarea unor categorii gramaticale specifice, imanente înscrierii semnelor lingvistice în plan sintagmatic (diateza verbală, cazul, numărul și persoana etc.), • desfășurarea predicației, funcție lingvistică esențială, imanentă procesului însuși de comunicare, • dezvoltarea diferitelor funcții sintactice, prin intrarea unităților lexicale în relații sintactice, • desfășurarea raportului eu-lume-limbă; • dinamica raportului dintre planul expresiei și planul semantic al limbii. Raportul cuvânt-enunț este condiționat, guvernat și orientat de trecerea verbului din poziția de infinitiv în sistemul lexical al limbii în poziția de predicat în sistemul gramatical. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este tranzitiv sau intranzitiv etc. Pe de altă parte, intrarea cuvântului în structura enunțului implică dezvoltarea unor opoziții categoriale (de mod, timp, caz etc.), prin care ceea ce este sens/conținut categorial - în plan morfologic este marcă (formă) a funcției-conținut/sens sintactic. Sensul de nominativ al substantivului visătorii (marcat în plan morfologic de dezinența -i și, a doua oară, de articolul i) este marcă a funcției de subiect - conținut sintactic. Sensul de genitiv al substantivului pământului (marcat în plan morfologic de articolul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sens/conținut categorial - în plan morfologic este marcă (formă) a funcției-conținut/sens sintactic. Sensul de nominativ al substantivului visătorii (marcat în plan morfologic de dezinența -i și, a doua oară, de articolul i) este marcă a funcției de subiect - conținut sintactic. Sensul de genitiv al substantivului pământului (marcat în plan morfologic de articolul -lui) este marcă a funcției de atribut - sens sintactic. Prin această interrelație lexic-morfologie-sintaxă, cuvântul își reorganizează și își amplifică planul semantic, concomitent cu reorganizarea planului expresiei și participă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plan morfologic de dezinența -i și, a doua oară, de articolul i) este marcă a funcției de subiect - conținut sintactic. Sensul de genitiv al substantivului pământului (marcat în plan morfologic de articolul -lui) este marcă a funcției de atribut - sens sintactic. Prin această interrelație lexic-morfologie-sintaxă, cuvântul își reorganizează și își amplifică planul semantic, concomitent cu reorganizarea planului expresiei și participă la organizarea specifică și la dezvoltarea planului semantic global al enunțului sintactic, în interdependență cu structura lui. Planul semantic global al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
articolul -lui) este marcă a funcției de atribut - sens sintactic. Prin această interrelație lexic-morfologie-sintaxă, cuvântul își reorganizează și își amplifică planul semantic, concomitent cu reorganizarea planului expresiei și participă la organizarea specifică și la dezvoltarea planului semantic global al enunțului sintactic, în interdependență cu structura lui. Planul semantic global al enunțului este constituit dintr-un fascicol de sensuri, lexicale și gramaticale, în primul rând, interdependente, „obiective”, precum și din componente „subiective”. Sensurile lexicale preced constituirea enunțului; ele aparțin, în mod virtual, unităților
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdependente, „obiective”, precum și din componente „subiective”. Sensurile lexicale preced constituirea enunțului; ele aparțin, în mod virtual, unităților lexicale ca semne situate în planul paradigmatic al limbii, iar în enunț ele se fixează, se relevă sau se nuanțează. Astfel, în relație sintactică cu substantivul strada, verbul a trece, termen polisemantic, își fixează și își relevă sensul ‘a traversa’: „El trece strada în fugă.”, în relație cu substantivul clasa, își relevă sensul ‘a promova’ ș.a.m.d. În dinamica limbă-vorbire (langue-parole, din terminologia
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întemeiază semnificația enunțului și actualizarea ei ca sens global în strânsă legătură cu planul referențial și cu situația de comunicare în ansamblu: • un prim strat, originar, rezultat al actualizării planului semantic (lexical și lexico-gramatical) al unităților lexicale devenite termeni (constituenți) sintactici; sensuri independente de organizarea sintactică a enunțului; • sensuri sintactice, rezultând din intrarea unităților lexicale în relații sintactice; ele corespund funcțiilor sintactice determinate sau numai condiționate de aceste relații; • sensuri rezultând din opoziții interne specifice unor categorii morfo-sintactice, sintactice, deictice (cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ei ca sens global în strânsă legătură cu planul referențial și cu situația de comunicare în ansamblu: • un prim strat, originar, rezultat al actualizării planului semantic (lexical și lexico-gramatical) al unităților lexicale devenite termeni (constituenți) sintactici; sensuri independente de organizarea sintactică a enunțului; • sensuri sintactice, rezultând din intrarea unităților lexicale în relații sintactice; ele corespund funcțiilor sintactice determinate sau numai condiționate de aceste relații; • sensuri rezultând din opoziții interne specifice unor categorii morfo-sintactice, sintactice, deictice (cazul, diateza, timpul, modalitatea etc.), determinate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în strânsă legătură cu planul referențial și cu situația de comunicare în ansamblu: • un prim strat, originar, rezultat al actualizării planului semantic (lexical și lexico-gramatical) al unităților lexicale devenite termeni (constituenți) sintactici; sensuri independente de organizarea sintactică a enunțului; • sensuri sintactice, rezultând din intrarea unităților lexicale în relații sintactice; ele corespund funcțiilor sintactice determinate sau numai condiționate de aceste relații; • sensuri rezultând din opoziții interne specifice unor categorii morfo-sintactice, sintactice, deictice (cazul, diateza, timpul, modalitatea etc.), determinate de relații sintactice din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
situația de comunicare în ansamblu: • un prim strat, originar, rezultat al actualizării planului semantic (lexical și lexico-gramatical) al unităților lexicale devenite termeni (constituenți) sintactici; sensuri independente de organizarea sintactică a enunțului; • sensuri sintactice, rezultând din intrarea unităților lexicale în relații sintactice; ele corespund funcțiilor sintactice determinate sau numai condiționate de aceste relații; • sensuri rezultând din opoziții interne specifice unor categorii morfo-sintactice, sintactice, deictice (cazul, diateza, timpul, modalitatea etc.), determinate de relații sintactice din structura enunțului sau de raportul dintre enunț și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ansamblu: • un prim strat, originar, rezultat al actualizării planului semantic (lexical și lexico-gramatical) al unităților lexicale devenite termeni (constituenți) sintactici; sensuri independente de organizarea sintactică a enunțului; • sensuri sintactice, rezultând din intrarea unităților lexicale în relații sintactice; ele corespund funcțiilor sintactice determinate sau numai condiționate de aceste relații; • sensuri rezultând din opoziții interne specifice unor categorii morfo-sintactice, sintactice, deictice (cazul, diateza, timpul, modalitatea etc.), determinate de relații sintactice din structura enunțului sau de raportul dintre enunț și enunțare. Din cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termeni (constituenți) sintactici; sensuri independente de organizarea sintactică a enunțului; • sensuri sintactice, rezultând din intrarea unităților lexicale în relații sintactice; ele corespund funcțiilor sintactice determinate sau numai condiționate de aceste relații; • sensuri rezultând din opoziții interne specifice unor categorii morfo-sintactice, sintactice, deictice (cazul, diateza, timpul, modalitatea etc.), determinate de relații sintactice din structura enunțului sau de raportul dintre enunț și enunțare. Din cele trei categorii (straturi) de sensuri, primul strat se constituie în nucleul planului semantic al enunțului, indispensabil celorlalte două
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensuri sintactice, rezultând din intrarea unităților lexicale în relații sintactice; ele corespund funcțiilor sintactice determinate sau numai condiționate de aceste relații; • sensuri rezultând din opoziții interne specifice unor categorii morfo-sintactice, sintactice, deictice (cazul, diateza, timpul, modalitatea etc.), determinate de relații sintactice din structura enunțului sau de raportul dintre enunț și enunțare. Din cele trei categorii (straturi) de sensuri, primul strat se constituie în nucleul planului semantic al enunțului, indispensabil celorlalte două; sensurile din al doilea strat asigură specificitate sintactică enunțului lingvistic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de relații sintactice din structura enunțului sau de raportul dintre enunț și enunțare. Din cele trei categorii (straturi) de sensuri, primul strat se constituie în nucleul planului semantic al enunțului, indispensabil celorlalte două; sensurile din al doilea strat asigură specificitate sintactică enunțului lingvistic, iar sensurile din ultimul strat sunt condiția și marca identității conținuturilor sintactice din stratul al doilea, împreună cu care asigură enunțului funcția de comunicare. Într-un izomorfism relativ cu planul semantic, planul expresiei se constituie din elemente morfematice (dezinențe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]