87,532 matches
-
21/2019 este dovedită de însăși creșterea fenomenului de încălcare a normelor din domeniul transportului de persoane în regim de taxi, motiv pentru care instanța apreciază că modificarea art. 55 pct. 3 lit. h) din Legea nr. 38/2003 în sensul eliminării sintagmei „în mod repetat“ este de natură a întări caracterul represiv al normei de sancționare, cu consecințe asupra eficienței preventive a acestei norme și a combaterii acestui fenomen. Prin urmare, instanța apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2019 a
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
de la care începe să curgă termenul de prescripție, iar unei sentințe reglementate de dispozițiile vechiului cod nu i se pot aplica noile reglementări în ceea ce privește momentul rămânerii definitive, nici nu i se poate da o altă interpretare sintagmei „definitivă și executorie“ decât aceea avută în vedere de legiuitor prin normele incidente la data pronunțării. Plecând de la premisa că natura și caracterul executoriu ale unei sentințe pronunțate în temeiul Codului de procedură civilă din 1865 sunt reglementate de
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
în condițiile legii. (3) Datele prevăzute la alin. (1) lit. b) , în situația în care nu există un acord colectiv încheiat, în condițiile legii, sau dacă acesta nu cuprinde măsuri referitoare la perfecționarea profesională a funcționarilor publici, se completează cu sintagma „Nu este cazul“. În situația în care acordul colectiv încheiat, în condițiile legii, cuprinde măsuri referitoare la perfecționarea profesională a funcționarilor publici se completează cu descrierea respectivelor măsuri. (4) Datele prevăzute la alin. (1) lit. c) se completează cu propunerile
INSTRUCȚIUNI din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253295]
-
prilej, Curtea a precizat că formularea generală a dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu trebuie să conducă la concluzia că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor“ din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii, așa cum de altfel este și măsura obligativității purtării măștii de
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
Guvernului nr. 43/2002 atrage competența de cercetare a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Folosirea de către legiuitor a termenului „obiectul infracțiunii“ atât timp cât infracțiunile de corupție nu au un obiect material nu trebuie să ducă la concluzia că sintagma „valoarea sumei sau a bunului“ se referă la altceva decât valoarea folosului necuvenit, element indispensabil infracțiunilor de corupție și celor asimilate infracțiunilor de corupție, în considerarea căruia se comit asemenea fapte. ... 5.2. Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Guvernului nr. 43/2002, având în vedere că paguba și folosul necuvenit ce reprezentau urmarea infracțiunii de șantaj ce făcea obiectul cauzei erau în cuantum de 255.000 euro. În cuprinsul deciziei, instanța supremă a reținut că, atunci când legiuitorul a folosit sintagma „infracțiuni de corupție“ în cuprinsul textului de lege amintit, s-a referit la toate infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, concluzie ce rezultă din însăși titulatura legii „pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție“, și nu doar la o
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
este de competența Direcției Naționale Anticorupție, prin raportare la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. ... 2. Dacă noțiunea de „folos necuvenit“, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, se circumscrie sintagmei „valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro“, prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
al infracțiunii prevăzute de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, se află în capitolul II - „Infracțiuni de serviciu“ (art. 295-309) din Codul penal. Raportat la această nouă reglementare, care separă infracțiunile de corupție de infracțiunile de serviciu și totodată uzitează sintagma de „infracțiune de corupție“, devine evidentă identitatea între noțiunea de infracțiune de corupție, cu care operează Codul penal, și noțiunea de infracțiune de corupție ce se regăsește atât în Legea nr. 78/2000, cât și în Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Legea nr. 78/2000, respectiv infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Valorificând considerentele mai sus prezentate, se constată că, pentru infracțiunile de corupție, legiuitorul, în mod explicit, prin menționarea expresă a sintagmei „infracțiune de corupție“, a reglementat, prin art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, un criteriu de determinare a competenței Direcției Naționale Anticorupție, și anume valoarea sumei sau a bunului
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
serviciu prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal) este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro, competența de a efectua urmărirea penală revine Direcției Naționale Anticorupție. Se constată că semnificația sintagmei „valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție“ din art. 13 alin. (1) lit. a), teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, precum și cea din art. 13 alin. (1) lit. b
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
realizează elementul material al infracțiunilor din capitolul I titlul III al părții speciale din Codul penal, de a avea ca obiect bani sau alte foloase, și anume „valoarea sumei sau a bunului (...)“. Argumentele prezentate conduc cu evidență la concluzia că sintagma „obiectul infracțiunii de corupție“ nu se referă la obiectul material al acesteia, de altfel, aceste infracțiuni nici nu au un asemenea obiect, ci la obiectul acțiunilor prin care se realizează elementul material, ca și condiție de întrunire a trăsăturilor de
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
realizarea lui efectivă. Particular, la infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 78/2000, care operează doar cu noțiunea de „foloase necuvenite“, aceasta este folosită pentru a caracteriza acțiunea prin care se realizează elementul material, în întregirea laturii obiective, prin sintagma „dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit“. Art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 nu cuprinde expresia „bani, bunuri sau alte foloase necuvenite“. În stabilirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 13^2
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
poate depune un recurs motivat pentru că nu se cunosc cauzele care au dus la constatarea perimării acțiunii. ... 7. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că sintagma "motive imputabile părții", menționată la art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu are caracter vag, dispozițiile Codului de procedură civilă stabilind în mod clar care sunt obligațiile părților interesate referitoare la continuarea procesului în cazul suspendării acestuia
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
a fost o suspendare facultativă în baza art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiind pusă în discuție din oficiu de instanța de judecată. Din aceeași perspectivă a calității legii, cu referire la pretinsa lipsă de claritate a sintagmei "motive imputabile" din cuprinsul prevederilor art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 644 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
justifice inacțiunea sa în ceea ce privește introducerea unei cereri de redeschidere după suspendare a procesului sau dacă, dimpotrivă, aceasta a lăsat procesul în nelucrare din motive imputabile sieși, dovedind lipsa de stăruință cu privire la finalizarea acestuia. Ca atare, sintagma "motive imputabile" va fi analizată de instanța care se pronunță asupra perimării în funcție de împrejurările concrete și în ansamblul normelor procedurale aplicabile în cauză. Curtea a apreciat, totodată, că nu se poate susține că sintagma criticată ar avea un
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
finalizarea acestuia. Ca atare, sintagma "motive imputabile" va fi analizată de instanța care se pronunță asupra perimării în funcție de împrejurările concrete și în ansamblul normelor procedurale aplicabile în cauză. Curtea a apreciat, totodată, că nu se poate susține că sintagma criticată ar avea un caracter vag și imprecis, întrucât, față de regulile de procedură clare și inechivoce care guvernează procesul civil, dacă partea interesată acționează cu diligență și bună-credință, textul criticat îi oferă acesteia posibilitatea de a avea reprezentarea a
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
de interpretare a prevederilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în contextul pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a Deciziei nr. 2/2021, precum și a sintagmelor „alte cereri privind executarea silită“ și „instanță competentă“, prevăzute de art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de sesizare a apreciat că de soluționarea acestor probleme de drept depinde soluționarea atât a apelului formulat împotriva încheierii de
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
soluționarea contestației la executare în primă instanță, întrucât Decizia nr. 2/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nu face distincții cu privire la acest aspect. ... 22. Totodată, în ceea ce privește sintagmele „alte cereri privind executarea silită“ și „instanță competentă“, prevăzute de art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, tribunalul a constatat că determinarea înțelesului lor se poate realiza numai prin raportare la celelalte prevederi ale Codului de procedură civilă
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
executării silite nu poate fi, în primă instanță, decât judecătoria, neexistând niciun temei de drept pentru a se considera că o atare cerere poate fi formulată, pentru prima dată, direct în calea de atac. ... 23. În fine, a arătat că sintagma „alte cereri privind executarea silită“ nu poate viza calea de atac exercitată împotriva soluției pronunțate cu privire la suspendarea executării silite, întrucât, prin ipoteză, o cale de atac nu poate fi echivalentă unei cereri distincte, ci este mijlocul procesual prin
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 25. Legătura acestor chestiuni de drept cu soluționarea în fond a cauzei este indiscutabilă, în opinia contestatoarelor, ceea ce s-a pus în discuție fiind limitele în care instanța va proceda la verificarea sintagmei „hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu“ din perspectiva verificării incidenței cazului de suspendare obligatorie prevăzut de art. 719 alin. (4) pct. 1 prima teză din Codul de procedură civilă, invocat în cadrul cererii de suspendare
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
pentru care legiuitorul a reglementat distinct cele două instituții justifică aceeași limitare temporală. ... 27. În privința ultimelor două întrebări din sesizare, au apreciat că această chestiune vine tot ca urmare a dezlegării date de instanța supremă, urmărindu-se stabilirea conținutului sintagmei „alte cereri privind executarea silită“, în concret dacă se permite instanțelor să aibă în vedere, la soluționarea cererii de suspendare a executării silite, inclusiv calea de atac împotriva contestației la executare sau împotriva încheierii prin care a fost soluționată cererea
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
apariției, în viitor, a practicii neunitare și sub aspectul celei de-a doua întrebări. ... 39. Opiniile judecătorilor consultați sunt împărțite și în privința ultimelor două întrebări. ... 40. Referitor la a treia întrebare, într-o orientare s-a apreciat că prin sintagma „alte cereri privind executarea silită“ se au în vedere alte cereri formulate în primă instanță, circumscrise la cele îndreptate împotriva actelor de executare silită sau în cursul executării cu privire la alte aspecte privind executarea silită, dar nu și căile
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
Vede, Videle, Zimnicea, Iași, Răducăneni, Huși, Bârlad, Botoșani, Baia Mare, Negrești-Oaș, Carei, Buzău, Dorohoi, Lugoj (în majoritate), Jibou, Bistrița, cei ai tribunalelor Teleorman, Cluj, Iași, Maramureș, Bistrița, Caraș-Severin și ai instanțelor arondate Curții de Apel Târgu Mureș, care consideră că sintagma „instanța competentă“ din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă include atât instanța de exercitare, cât și pe cea învestită cu soluționarea căii de atac formulate împotriva hotărârii pronunțate în contestația la executare sau în cererea de
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
a pronunțat Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, prin care a admis recursul în interesul legii promovat de Avocatul Poporului și, în interpretarea și aplicarea sintagmei „până la soluționarea contestației la executare“ din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a stabilit că suspendarea executării silite este limitată în timp până la soluționarea în primă instanță a contestației la executare. ... 46. La nivelul
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
executarea ei, se produce efectul temporizării, și pe parcursul judecării apelului, a executării silite. ... 86. De aceea, mecanismul descris prin considerentele Deciziei nr. 2/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii relevă că sintagmele „alte cereri privind executarea silită“ și „instanța competentă“, din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu se referă la apelul declarat împotriva hotărârii instanței de executare, nici la instanța învestită cu judecarea acestuia. ... 87. Se cuvine
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]