2,424 matches
-
unei vieți fără de noroc transformă elementele teluricului în personaj-martor care are rolul unui actant conclusiv: "Mamă, câte fete ai / Prin străini să nu le dai, / Că destul m-ai dat pe mine / De mă mustră orișicine, / De mă mustră și soacra, / Că nu știu a mătura. De mă mustră și socrul, / Că nu știu să fac focul. De mă mustră și bărbatul, / Că nu știu ca să-i fac patul. De vrei să mă ai `napoi, / Pune la car patru boi / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Lasă vântul să mă bată / Și soarele să mă ardă; Singurică-s vinovată / Că m-am cerut măritată, / Tare m-am căpățânat, / De părinți n-am ascultat / Ș-amu plâng și-s lăcrămată / Cum îs de barbat mustrată / Și de soacră judecată."307 Structura denominativă "pasăre blândă" transformă cucul într-un mediator între trecut și prezent, timpurile trecute ale verbului, imperfect și perfect compus, care potențează spațiul narativ, sunt resemantizate ca prezent continuu, prin intermediul imperativului și indicativului prezent: "Cucule, pasăre blândă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de făcut de dragoste și de leac. Dacă ai un băț de alun și umbli cu el, ai noroc; țiganii mai ales numai cu acest fel umblă. Cînd o fată de țigan se mărită, ginerele îi dă socrului său și soacrei și cumnaților cîte-un băț de alun cît se poate de meșteșugit lucrat. în ziua de Sf. Ilie [20 iulie] de va tuna, toate alunele vor seca. în anii în care nu se fac alune, Dumnezeu a poruncit, căci în loc să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fost croită, ca să fie copilul tare ca foarfecele. Femeia care naște întîi băiat taie poalele cămeșii cu care a născut și le dă la fete mari să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar o cămeșă fără gură, ca să nu aibă gură-n casă. Fata care spală cămeși și se udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să meargă treaba bine în acea casă nouă. Se crede că mireasa care, mergînd la cununie, va lua în sîn o mică oglindă și o bucățică de zahar, și apoi va pune acel zahar în bucatele ce le va mînca soacra, aceea va fi bine văzută de dînsa. Cînd mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia pe soacră în brațe și, de o va putea ridica, ea va fi mai mare în casă; iar de nu, soacra. Se crede că dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lua în sîn o mică oglindă și o bucățică de zahar, și apoi va pune acel zahar în bucatele ce le va mînca soacra, aceea va fi bine văzută de dînsa. Cînd mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia pe soacră în brațe și, de o va putea ridica, ea va fi mai mare în casă; iar de nu, soacra. Se crede că dacă calcă mireasa, pe timpul cununiei, pe mire pe picior, apoi va fi cea mai poruncitoare în casă. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce le va mînca soacra, aceea va fi bine văzută de dînsa. Cînd mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia pe soacră în brațe și, de o va putea ridica, ea va fi mai mare în casă; iar de nu, soacra. Se crede că dacă calcă mireasa, pe timpul cununiei, pe mire pe picior, apoi va fi cea mai poruncitoare în casă. Dacă va da mireasa mirelui să mănînce strafide purtate în papuci în ziua cununiei, el va fi cu blîndeță în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casă. Dacă va da mireasa mirelui să mănînce strafide purtate în papuci în ziua cununiei, el va fi cu blîndeță în toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva. Fata care uită pirostriile pe foc se mărită repede. (Gh.F.C.) La pețit mergi joia sau dumineca. Nu e bine să mergi lunea, că e început de săptămînă, și nici marțea, că atunci s-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu o lingură. (Gh.F.C.) Cuptor Nu-i bine să te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că cetind cineva seara și punîndu-și cartea sub căpătîi nu va uita cele cetite. Mire Mirele e dator să nu se bărbierească pînă în sara de vedere. Mireasă Cînd vine mireasa acasă, ea nu se dă jos pînă nu vine soacră-sa să o ia. Mireasa toate le poate face cît este mireasă, numai să nu se laie și să nu aducă apă de la fîntînă, că văduvește. Miriște Pe cine-l doare mijlocul de secere, să puie un șumuiag de miriște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă se însoară un băiat și se mărită o fată în același an din aceeași casă, moare unul din ei. Ginerele să nu se ducă la pădure și la moară, că e rău de moarte. De se strîmbă mireasa la soacră, moare soacra. Să nu arzi în casă trei lumînări deodată, fiind rău de moarte. Copilului care se naște cu spîrnel* în frunte îi mor părinții. Să nu spui numele copilului în ziua [în] care-l botezi, că nu va trăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însoară un băiat și se mărită o fată în același an din aceeași casă, moare unul din ei. Ginerele să nu se ducă la pădure și la moară, că e rău de moarte. De se strîmbă mireasa la soacră, moare soacra. Să nu arzi în casă trei lumînări deodată, fiind rău de moarte. Copilului care se naște cu spîrnel* în frunte îi mor părinții. Să nu spui numele copilului în ziua [în] care-l botezi, că nu va trăi mult. Copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un copil. Cînd dai cu mătura prin pat, îți mor copiii. Sîmbăta nu-i bine a croi cămeși pentru cineva, ca nu cumva acela pentru care s-a croit să moară. Să nu lași pirostriile pe foc, că-ți moare soacra. Se crede că dacă clădește cineva o casă nouă trebuie să moară cineva din familia lui. La casă nouă, păretele de din dos nu-l lipești bine și nu-l văruiești pînă peste doi-trei ani, ca să nu moară cineva. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîte ori mătură și ia gunoiul în poală, aruncîndu-l, să zică: „Cum arunc gunoiul acesta de iute, așa să și fac de iute.“ După ce se spun Iertăciunile în casa miresei - cînd e aproape să plece nunta -, ginerele leagă în sînul soacră-sii un franc ori o rublă, și mama miresei să-l lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa să facă copiii lesne. Dacă în anul cînd o femeie trebuie să nască a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nunta din curtea miresei, cel cu trăsura în care se suie mireasa, în momentul cînd ea pune piciorul în trăsură, trebuie să miște trăsura din loc, ca mireasa, pe urmă, să facă lesne copii. La nuntă, cînd vine mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe gura cuptorului, căci nora, știind cum de-obicei sînt soacrele, temîndu se deci de un trai rău cu bărbatul din pricina ei, se poate uita în cuptor, și astfel soacra moare. Cînd nuntașii de la două
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune piciorul în trăsură, trebuie să miște trăsura din loc, ca mireasa, pe urmă, să facă lesne copii. La nuntă, cînd vine mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe gura cuptorului, căci nora, știind cum de-obicei sînt soacrele, temîndu se deci de un trai rău cu bărbatul din pricina ei, se poate uita în cuptor, și astfel soacra moare. Cînd nuntașii de la două nunți se întîlnesc, se iau la bătaie, și care învinge robește bradul celuilalt. Dacă mireasa își
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nuntă, cînd vine mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe gura cuptorului, căci nora, știind cum de-obicei sînt soacrele, temîndu se deci de un trai rău cu bărbatul din pricina ei, se poate uita în cuptor, și astfel soacra moare. Cînd nuntașii de la două nunți se întîlnesc, se iau la bătaie, și care învinge robește bradul celuilalt. Dacă mireasa își trage piciorul după ea la Isaia dănțuiește, pînă la anul se mărită toate fetele care sînt la nuntă. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o ducă-n viață. Dacă cel uns cu untdelemn sfințit deschide Evanghelia la un loc unde se află cuvinte tipărite roșu, apoi se crede că va trăi. Ca să trăiești mult, să pui un ciolan într-un par. Se crede că soacra cuiva carele vine ca oaspe într-o casă și află pe casnici tocmai șezînd la masă va trăi încă lung timp. Este un gîndăcel mititel cît vîrful acului care se cheamă paști. E roș și fraged. Dacă-l vezi devreme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fără treabă, am acceptat bucuros invitația la prînz a prietenului meu Mirciulică. Am luat o sticlă de vin și o cutie de bomboane și am sunat la ușa amicului. Am pupat mîna doamnei, am împărțit dulciuri copiilor, am compătimit guta soacrei... A fost o întîlnire agreabilă, liniștită, o duminică relaxată în care calmul orașului pusese stăpînire pe noi, parcă, într-un mod definitiv... Seara, îmi zic, hai să mă revanșez: îl invit pe confrate la cină, la un restaurant care părea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cazul, ce-o mai vrea? (firește, dincolo de plăcerea mai veche de-a descînta un șpriț). Păi, asta-i prost, că s-a rezolvat! Mai bine nu se ducea acolo... Nu-nțelegeam nimic. Păi, zice amicul, era să o omoare pe soacră-sa! Trebuie să fugă din orașul acela blestemat și conflictualizant! Și unde, dacă nu înapoi, la Teatrul "Bacovia", lîngă părinți?! Eu tot încep un nou spectacol, nu-l pot convinge pe director să-l reangajeze, fiindcă am mare nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de la Sanepid te injectau și "etuvizau"; colegii te urau și îți trimiteau anonime, în toate direcțiile; vecinii îți spărgeau cauciucurile la mașină; soția tremura toată, de frică să nu o faci de rîs, cînd votezi; singurul avantaj: în acea perioadă soacra te privea cu un aer blajin și ironic, cu totul nespecific vicleniei ei senile. Îmi povestea cineva că la celebrul Congres în care s-a ridicat Pîrvulescu și l-a atacat pe Ceaușescu și-n care, de frică, jumătate din
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
viața omului, gîndirea F. Aderca Muzică de balet G. Astaloș Dra. Helsinka O. de Andrade Regele lumînărilor L.Ariosto Lena P.Aretino Cărțile de joc vorbitoare T. Arghezi Neguțătorul de ochelari Interpretări la cleptomanie J.C. Carrière Agenda I.L. Caragiale O soacră A.P. Cehov Ivanov Schițe dramatizate (nejucate!) L. Bayart Vecinii O bombă în palat Beaumont & Fletcher Tragedia fecioarei S. Beckett Sfîrșit de partidă L. Blaga Ivanca D. Botta Comedia fantasmelor B. Brecht Excepția și regula G.L. Bernini Fontana Trevi M. Bulgakov
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nostru, manager de nădejde & experiență al socialismului, fu chemat la secretarul cu propaganda al județului . Era 20 ianuarie. Politrucul întrebă cu ton grav: Tovarășe Jenel, ce se va petrece peste o săptă mînă? Tovarășe secretar, raportez: peste o săptămînă vine soacră-mea la mine, că ea-i din Socolari și-acolo cică nu-s spitale... Vine, pe dracu'! Peste o săptămînă, mă nenorocitule, e ziua tovarășului Ceaușescu! Jenel al nostru, albi: flerul politic, subordonarea ierarhică, obediența în fața CCES-ului și hărnicia
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]