1,822 matches
-
Devine vizibilă diversificarea tonală în interiorul suitei, unitatea fiind realizată prin prezentarea primei și ultimei mișcări în aceeași tonalitate. Varietatea formelor este sensibilă pentru fiecare parte, pornind de la multiple structuri de lied pană la rondosi, chiar sonată. Dansurile specifice din vechea sonată dispar și apar noi dansuri, în funcție de originea națională a compozitorului și de profilul și culoarea națională pe care autorul dorește să o evidențieze. Se poate spune ca ea este urmașa directă a suitei preclasice. Acest tip de suită s-a
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
multă muncă în procesul de creație. De exemplu, Thomas Alva Edison, inventatorul american, susținea că geniul este 99% transpirație și 1% inspirație. Dar teza lui Edison nu se aplică deloc în cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart, capabil să compună o sonată în câteva zile. Imaginația creativă este un mod de gândire în esență "generativ" (de noi idei, conexiuni, analogii) și a devenit sinonimul conceptului de "creativitate". "Sensibilitatea la probleme". Este o trăsătură esențială pentru rezolvarea eficientă a problemelor. Persoana creativă are
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Iași, Sibiu, Galați) sau în diferite ansambluri camerale. Este prezent în emisiuni radiofonice și televizate. Este remarcat pentru prima oară în afara țării la ediția din 1973 a Festivalului Interforum, organizat la Fertőd, Ungaria; piesa cu care intră în concurs este "Sonata" de Franz Liszt. Peste hotare, mai susține recitaluri la Weimar, Geneva și în Polonia, fiind acompaniat de filarmonicele din Jena și Weimar. Repertoriul său include lucrări de Domenico Scarlatti, Johann Sebastian Bach, Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven, Frédéric Chopin, Franz
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
care reușește să le «alchemizeze» și să le integreze expresiv în neliniștitul său discurs sonor."” Ultimul proiect de program al lui Dumitrescu, redactat cu câteva zile înaintea cutremurului, viza un recital pianistic la Ateneul Român, în luna aprilie. El cuprindea Sonatele op. 9, nr. 4 (în Miformula 1 major) și op. 10, nr. 2 (în Re major) de Ludwig van Beethoven și Sonata în fa minor, op. 5, de Johannes Brahms. Juriul ediției 1973 a Festivalului Interforum l-a descris pe Dumitrescu
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
Dumitrescu, redactat cu câteva zile înaintea cutremurului, viza un recital pianistic la Ateneul Român, în luna aprilie. El cuprindea Sonatele op. 9, nr. 4 (în Miformula 1 major) și op. 10, nr. 2 (în Re major) de Ludwig van Beethoven și Sonata în fa minor, op. 5, de Johannes Brahms. Juriul ediției 1973 a Festivalului Interforum l-a descris pe Dumitrescu drept „"un pianist de uimitoare resurse tehnice și artistice, un muzician al cărui viitor este cert"”. Publicația poloneză "Kurier Lubelski" nota
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
său, pianistul Valentin Gheorghiu și cu violonceliștii Vladimir Orlov, Radu Aldulescu, Cătălin Ilea și Mirel Iancovici. La prima ediție a Festivalului Internațional "George Enescu", a câștigat împreună cu fratele său, pianistul Valentin Gheorghiu, premiul întâi pentru cea mai bună interpretare a Sonatei a 3-a de George Enescu. Juriul era compus din Yehudi Menuhin, David Oistrah, Henryk Szeryng, Andre Gertler, Nadia Boulanger și George Georgescu. Pe parcursul a 40 de ani de activitate artistică, Ștefan Gheorghiu a cântat în peste 2000 de concerte
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
a făcut înregistrări la Electrecord, Supraphon și alte câteva radiouri din Europa. A înregistrat multe prime audiții din opera lui George Enescu, Cvartetul cu pian, Cvintetul cu pian, Simfonia de cameră (Grand Prix du Disque - Paris), suita "Impresii din copilărie", Sonata a 3-a în caracter popular românesc. Activitatea concertistica a fost dublată din anul 1960 de una pedagogica. A fost profesor de vioară și de interpretare artistică la Academia de Muzică din București. Rezultatele remarcabile în dezvoltarea tinerilor muzicieni au
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
pentru un asemenea grup. Cvartetul de coarde este unul dintre cele mai frecvent utilizate ansambluri de cameră folosite în muzica clasică, majoritatea compozitorilor din secolul al XVIII-lea încoace compunând cvartete pentru coarde. Originile cvartetului de coarde se găsesc în sonata trio din muzica barocă în care doi soliști interpretau acompaniați de un basso continuo (cum ar fi violoncelul) sau claviatură. Un exemplu foarte timpuriu este sonata în patru părți pentru ansamblu de coarde a lui Gregorio Allegri (1582-1652) care poate
Cvartet de coarde () [Corola-website/Science/315430_a_316759]
-
XVIII-lea încoace compunând cvartete pentru coarde. Originile cvartetului de coarde se găsesc în sonata trio din muzica barocă în care doi soliști interpretau acompaniați de un basso continuo (cum ar fi violoncelul) sau claviatură. Un exemplu foarte timpuriu este sonata în patru părți pentru ansamblu de coarde a lui Gregorio Allegri (1582-1652) care poate fi considerat un prototip pentru cvartetul de coarde. La începutul secolului al XVIII-lea compozitorii adăugau și un al treilea solist și a început să se
Cvartet de coarde () [Corola-website/Science/315430_a_316759]
-
fi considerat un prototip pentru cvartetul de coarde. La începutul secolului al XVIII-lea compozitorii adăugau și un al treilea solist și a început să se elimine claviatura, lăsând doar violoncelul pentru linia bas. Când Alessandro Scarlatti a compus lucrarea "Sonata à Quattro per due Violini, Violetta, e Violoncello senza Cembalo" (Sonata pentru patru instrumente: două viori, violă și violoncel fără clavecin), aceasta a fost o evoluție naturală a tradiției existente. Cvartetul pentru coarde a căpătat importanță prin intermediul compozitorului Joseph Haydn
Cvartet de coarde () [Corola-website/Science/315430_a_316759]
-
al XVIII-lea compozitorii adăugau și un al treilea solist și a început să se elimine claviatura, lăsând doar violoncelul pentru linia bas. Când Alessandro Scarlatti a compus lucrarea "Sonata à Quattro per due Violini, Violetta, e Violoncello senza Cembalo" (Sonata pentru patru instrumente: două viori, violă și violoncel fără clavecin), aceasta a fost o evoluție naturală a tradiției existente. Cvartetul pentru coarde a căpătat importanță prin intermediul compozitorului Joseph Haydn. Haydn va compune zece cvartete pentru coarde, publicate drept Op. 1
Cvartet de coarde () [Corola-website/Science/315430_a_316759]
-
Universității McGill din Montreal și la cursurile Academiei Domaine Forget din regiunea Charlevoix din Quebec. solo,(de asemenea lăudată) Henze - Capriciu. Britten - Suita pentru violoncel solo nr.2, op.80, Sessions - 6 fragmente, Harbison - suita, Luna Pearl Wolf - Melodii ebraice. Sonata pentru violoncel în re minor,Dutilleux - 3 cicluri pe tema numelui Sacher, Reger - Suita în la minor op 131,Webern - Trei mici fragmente op.11. - cu pianistul Philippe Cassard (criticat de unii ca fiind răspunzător de partea mai slabă a
Matt Haimovitz () [Corola-website/Science/316844_a_318173]
-
muzică metal (simfonică și gotică), Epica. Fiind produs de Sascha Paeth, discul a fost lansat în Europa la data de 16 octombrie 2009. Înregistrările pentru acest disc au început încă din luna martie a aceluiași an, Tony Kakko, cântărețul grupului Sonata Arctica fiind un invitat special. Pentru a promova noul material discografic, Epica va susține un turneu în Europa și S.U.A. "" este primul album care îl are pe Isaac Delahaye în postura de chitarist al formației.
Design Your Universe () [Corola-website/Science/316937_a_318266]
-
Orchestră (1963) Harlequinade (1965) Brahms-Schoenberg Quartet (1966) Jewels (1967) Emeralds Rubies Diamonds La Source (1968) Who Cares (1970) Tschaikovsky Suite No. 3 (1970) Stravinsky Festival (1972) Pulcinella (with Jerome Robbins) Stravinsky Violin Concerto Symphony în Three Movements Duo Concertant Lost Sonata Divertimento from "Le Baiser de la fée" Choral Variations on Bach's "Vom Himmel Hoch" Danses Concertantes Scherzo Á La Russe Cortège Hongrois (1973) Coppélia (1974) Variations pour une porte et un soupir (1974) Ravel Festival (1975) Sonatine Tzigane Le tombeau
George Balanchine () [Corola-website/Science/326486_a_327815]
-
Myself", cu patru ani mai devreme, cu cele trei melodii de pian, însă Riley a utilizat o gama mai largă de instrumente și culori. Deși cu formă continuă, "" poate fi văzut ca având trei părți sau "mișcări" distincte, asemenea unei sonate sau unui concert de muzică clasică. Prima parte “rapidă” cedează loc unei “mișcări lente” mai contemplative în minutul 6:39. Appoi, partea de final incepe partea de final, mult mai ritmică, în minutul 11:41, dominată de dubec, ce creează
A Rainbow in Curved Air () [Corola-website/Science/326628_a_327957]
-
lăutărești ale violonistului. Tot acum Enescu începe să strângă legăturile sale cu Ciolac, notând o altă serie de melodii populare din repertoriul său mai târziu: „Ca la brează”, „Sârba din căruță” și „Hora Bâzoiul” din care se va inspira pentru Sonata nr. 3 pentru pian și vioara în caracter popular românesc. În 1918, influențat de întâlnirea cu Ciolac, Richepin ține o conferință la Paris cu titlul „Roumaine ame”. În același an, Cristache se lasă de muzică din cauza unei paralizii la brațul
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
Aida Mare, pian • "Vorbește o fată", pentru soprană și pian (versuri de J.W. Goethe), 1999 • "Somnoroase păsărele", pentru soprana (tenor) și pian (versuri de Mihai Eminescu), p.a. 2000, Slobozia, Cezar Dima, tenor și Cezara Petrescu, pian Muzică de cameră • "Sonata pentru pian" (1962), p.a. 10 mai 1973, Festivalul Muzicii Românești, Iași, Ediția I, Vasile Tarnavschi, pian • Rubato pentru pian (1969) • Melodie pentru pian "Rumanische Klavierminiaturen fur Kinder und Sugendliche" (1975) • "Meditație la Enescu". Cinci piese pentru pian, p.a. 21 aprilie
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
pentru pian (1969) • Melodie pentru pian "Rumanische Klavierminiaturen fur Kinder und Sugendliche" (1975) • "Meditație la Enescu". Cinci piese pentru pian, p.a. 21 aprilie 1981, București, Adriana Bera, pian • "Sonatina pentru pian" (1989) p.a. 16 martie 1991, Iași, Cezara Dumitriu, pian • "Sonata pentru vioară solo", p.a. 22 noiembrie 1965, Iași, Ștefan Lory, vioară • "Contraste pentru vioară și pian" (1968) p.a. Iași, Ștefan Lory, vioară și Elise Popovici, pian • "Esențe pentru vioară și pian", p.a. 8 mai 1969 Iași, Ștefan Lory, vioară și
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
pian" (1974) p.a. 16 iulie 1975, Piatra Neamț, Ștefan Ruha, vioară și Gabriela Marcovici, pian • "Improvizatione e Tocatta per oboe e piano" (1966) • "Cvartet de coarde nr.1" (1961) • "Cvartet de coarde nr.2", p.a. 10 mai 1974, Iași, Cvartetul Voces • "Sonata pentru violoncel și pian", p.a. Iași, 10 iunie 1975, Gheorghe Tănase, violoncel și Steluța Diamand Dumea, pian • "Cvartet de coarde nr. 3", p.a. 9 mai 1982, cvartetul Voces • "E numele tău", pentru soprană, clarinet și pian, p.a. Iași, 11 mai
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Sonata pentru vioară este o compoziție instrumentală pentru vioară solo acompaniată de un instrument cu claviaturi iar în perioada barocă de un instrument bas ce dubla linia bas a claviaturii. Sonata pentru vioară a evoluat de la o formă barocă simplă fără
Sonată pentru vioară () [Corola-website/Science/329812_a_331141]
-
Sonata pentru vioară este o compoziție instrumentală pentru vioară solo acompaniată de un instrument cu claviaturi iar în perioada barocă de un instrument bas ce dubla linia bas a claviaturii. Sonata pentru vioară a evoluat de la o formă barocă simplă fără niciun format fix la o formă clasică standardizată și complexă. Începând cu perioada romantică unii compozitori au depășit barierele atât ale formei clasice cât și în ceea ce privește utilizarea instrumentelor. În primele
Sonată pentru vioară () [Corola-website/Science/329812_a_331141]
-
pentru vioară a evoluat de la o formă barocă simplă fără niciun format fix la o formă clasică standardizată și complexă. Începând cu perioada romantică unii compozitori au depășit barierele atât ale formei clasice cât și în ceea ce privește utilizarea instrumentelor. În primele sonate pentru vioară un instrument bas și clavecinul interpretau o linie bas simplă (continuo), clavecinul dublând linia bas și acorduri simple în vreme ce vioara interpreta independent. Muzica avea un caracter contrapunctual fără nicio formă fixă. Telemann a compus numeroase sonate pentru vioară
Sonată pentru vioară () [Corola-website/Science/329812_a_331141]
-
În primele sonate pentru vioară un instrument bas și clavecinul interpretau o linie bas simplă (continuo), clavecinul dublând linia bas și acorduri simple în vreme ce vioara interpreta independent. Muzica avea un caracter contrapunctual fără nicio formă fixă. Telemann a compus numeroase sonate pentru vioară, la fel și Bach. Mai târziu Bach a compus sonate pentru vioară cu un clavecin obbligato care elibera instrumentul de a interpreta doar un simplu acompaniament bas. Haydn a compus peste o sută de sonate trio (care sunt
Sonată pentru vioară () [Corola-website/Science/329812_a_331141]
-
linie bas simplă (continuo), clavecinul dublând linia bas și acorduri simple în vreme ce vioara interpreta independent. Muzica avea un caracter contrapunctual fără nicio formă fixă. Telemann a compus numeroase sonate pentru vioară, la fel și Bach. Mai târziu Bach a compus sonate pentru vioară cu un clavecin obbligato care elibera instrumentul de a interpreta doar un simplu acompaniament bas. Haydn a compus peste o sută de sonate trio (care sunt practic sonate pentru vioară obbligato) iar clavecinul a fost înlocuit cu pianul
Sonată pentru vioară () [Corola-website/Science/329812_a_331141]
-
a compus numeroase sonate pentru vioară, la fel și Bach. Mai târziu Bach a compus sonate pentru vioară cu un clavecin obbligato care elibera instrumentul de a interpreta doar un simplu acompaniament bas. Haydn a compus peste o sută de sonate trio (care sunt practic sonate pentru vioară obbligato) iar clavecinul a fost înlocuit cu pianul. Aceste lucrări erau sonate simple în două părți, abia cele târzii începând să utilizeze forma de sonată. Mozart a avut un rol crucial în dezvoltarea
Sonată pentru vioară () [Corola-website/Science/329812_a_331141]