32,236 matches
-
conducerii chineze, menite să asigure realizarea obiectivelor stabilite. A fost preocupat de cunoașterea, în vederea informării corecte a Centralei M.A.E., a problemelor majore din Asia, cu precădere Taiwan, Indochina și Coreea. A urmărit evoluția relațiilor Chinei cu fosta Uniune Sovietică de la prietenia de "nezdruncinat" de la începutul anilor '50, la declin și încordare, chiar la conflicte armate, în anii '60, precum și relațiile chino-americane de la încordarea care cu ușurință putea duce la izbucnirea unui război, la apropierea treptată și stabilirea relațiilor diplomatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în frunte cu șeful Armatei a 14-a de la Tiraspol, Lebed (care s-a și lăudat că în 6 ore va ajunge la București), așteptau "voluntarii" români, ca pretext pentru a ne ataca. A obținut accesul istoricilor români la arhivele sovietice. A procurat astfel și trimis în Centrală Protocolul Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov. A propus și participat la vizita primului șef de guvern român la Moscova (în octombrie 1993), ocazie cu care s-a semnat un "pachet" de șase acorduri bilaterale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la nivel înalt a Adunării gnerale a O.N.U. din octombrie 1970, consacrată acestui eveniment. Vizitele oficiale în București ale președintelui Franței, Charles de Gaulle (1968) și președintelui S.U.A., Richard Nixon (1969), precum și poziția adoptată de România față de intervenția sovietică în Cehoslovacia din 1968 au ridicat prestigiul internațional al României la cote nemaiîntâlnite în întreaga istorie a țării. Aceasta a făcut ca prezența șefului statului român la sesiunea Adunării generale să fie primită cu deosebit interes, reflectat, printre altele, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
consultări cu M.A.E. rus privind cooperarea economică la Marea Neagră și situația din Orientul Mijlociu (Moscova, 1995), precum și cu privire la problematica Mării Mediterane (Moscova, 1987) și situația din Asia de Sud (București, 1988), a fost membru al delegației române la negocierile cu partea sovietică pentru delimitarea platoului continental în Marea Neagră (Moscova, 1978). A participat la reuniuni ale grupei multilaterale de informare reciprocă curentă pe linia Tratatului de la Varșovia pe probleme privind întărirea păcii și securității în Orientul Mijlociu, desfășurate la Moscova (1986), Varșovia (1987) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
deseori de asperități și tensiuni, datorate suspiciunii conducerii moscovite față de poziția independentă a României, privind cooperarea în cadrul Tratatului de la Varșovia și C.A.E.R., reducerea rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa Centrală, situațiile conflictuale din Asia de Sud-Est, intervenția Uniunii Sovietice în Afganistan ș.a. Activitatea publicistică În cartea "Diplomația română în slujba independenței", apărută în 1977, cu prilejul Centenarului independenței de stat a României, a publicat studiul " Redeschiderea problemei orientale și poziția României față de răscoalele din Balcani. Atitudinea marilor puteri față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a unei imagini defavorabile țării. În această calitate, a participat, alături de președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale și de șeful primului guvern post-revoluționar, la primele contacte internaționale ale noii puteri, cu ocazia vizitelor membrilor unor guverne: francez, iugoslav, ungar, bulgar, libian, sovietic. În ianuarie 1990, odată cu numirea noului ministru de externe, a fost confirmat de către primul guvern post-revoluționar, în calitate de adjunct al ministrului de externe. La împlinirea vârstei de 62 ani (iulie 1990), a solicitat președintelui țării, Ion Iliescu, eliberarea din funcție în vederea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu Republica Federală a Germaniei a marcat o etapă nouă în relațiile Est Vest. Realizarea acestui demers diplomatic de către conducerea României din acea perioadă a fost quasi-unanim apreciată ca un act diplomatic de curaj și largă deschidere internațională. După Uniunea Sovietică, România era prima țară din Tratatul de la Varșovia, care stabilea o misiune diplomatică, la nivel de ambasadă, la Bonn. Este cunoscut însă că U.R.S.S. avea un statut de țară cobeligerantă a coaliției antihitleriste. De aceea, gestul României a avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vest germane. Efortul principal a fost îndreptat spre fructificarea rezultatelor acestor vizite, îndeosebi în domeniul dezvoltării relațiilor economice, tehnico-științifice și al colaborării culturale. Astfel, la încheierea misiunii ambasadorului în 1974, R.F.G. devenise al doilea partener economic al României, după Uniunea Sovietică. Existau acorduri de amplă colaborare în domeniul științific și cultural artistic, cu largi schimburi de persoane: patru societăți de construcții românești care construiau în Germania importante obiective industriale, administrative și turistice, peste o sută de bursieri Humboldt, largi schimburi între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
alătura "Grupului celor 77", solicitând sprijinul Algeriei, țară care se bucura de autoritate și influență în cadrul membrilor africani ai Grupului; ulterior, în aceeași calitate de trimis special al șefului statului român, a mers la Moscova pentru a informa conducerea Uniunii Sovietice de hotărârea României de a se declara țară în curs de dezvoltare și a participa la activitatea "Grupului celor 77" al țărilor în curs de dezvoltare, fiind primit de ministrul de externe, Andrei Gromîko. O asemenea poziție a României nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
se declara țară în curs de dezvoltare și a participa la activitatea "Grupului celor 77" al țărilor în curs de dezvoltare, fiind primit de ministrul de externe, Andrei Gromîko. O asemenea poziție a României nu a fost aplaudată de conducerea sovietică, considerând că aceasta nu corespunde "prestigiului" sistemului socialist și "intereselor" acestuia în lume. În același fel era considerată și participarea României, în calitate de invitat la activitatea Mișcării țărilor nealiniate. La reuniunile care au avut loc la Nicosia (Cipru) și la Luanda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu prilejul unei acțiuni protocolare la premierul Z. A. Bhutto, la reședința acestuia din satul natal, ce acțiune importantă pregătește partea română, într-un domeniu "foarte sensibil", dovadă fiind deplasările frecvente ale reprezentantului român, care călătorea frecvent la București; ambasadorul sovietic a făcut o referire la o discuție cu Z. A. Bhutto, în ziua dineului, în care acesta din urmă s-ar fi referit la o colaborare secretă cu România. Ambasadorul român a negat și a făcut referire la domeniul petrochimiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ambasadorul român a abordat pe premierul pakistanez, reamintindu-i de înțelegerea cu partea pakistaneză ca problema colaborării în domeniul nuclear să fie menținută în secret. Z. A. Bhutto și-a dat cuvântul de onoare că în cursul discuției cu ambasadorul sovietic nu s-a făcut nici o referire la România; ambasadorul sovietic a apelat la o asemenea cale pentru a obține informațiile care îl interesau. Dezvoltarea relațiilor diplomatice româno-pakistaneze au fost marcate și de intervenția premierului Z. A. Bhutto în vederea stabilirii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
înțelegerea cu partea pakistaneză ca problema colaborării în domeniul nuclear să fie menținută în secret. Z. A. Bhutto și-a dat cuvântul de onoare că în cursul discuției cu ambasadorul sovietic nu s-a făcut nici o referire la România; ambasadorul sovietic a apelat la o asemenea cale pentru a obține informațiile care îl interesau. Dezvoltarea relațiilor diplomatice româno-pakistaneze au fost marcate și de intervenția premierului Z. A. Bhutto în vederea stabilirii de relații diplomatice româno-saudite. Acesta a prezentat regelui saudit Saud, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
intervenții de la București, că diplomatul român nu a prezentat, la acea reuniune, poziția sa personală, ci a României, a conducerii superioare române, referitoare la problema prelungirii Tratatului de la Varșovia. Ulterior, cu prilejul unor noi convorbiri la Moscova, cu primul ministru sovietic A. Kosâghin, s-a convenit prelungirea Tratatului de la Varșovia pe o perioadă mai lungă, în schimbul unor concesii economice (livrări de țiței), consemnate într-un acord secret, care nu a mai intrat în vigoare, datorita evenimentelor din 1989 din România și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
stat al S.U.A., James Baker (februarie 1990), întregul dosar pentru participarea delegației conduse de președintele României în Brazilia la reuniunea mondiala O.N.U. ECO RIO 1992 și altele. A fost membru al delegației române la primele negocieri cu partea sovietică pentru delimitarea frontierei maritime și a platoului continental în Marea Neagră în anii '60 ai secolului trecut; a luat parte la reuniunile delegațiilor statelor membre la colaborarea nucleară (Dubna), sau la cele privind cercetarea spațiului cosmic; de asemenea, a fost membru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
C.A.E.R. și Tratatului de la Varșovia (Moscova și București). Împreună cu un alt coleg, în 1968, a fost primul diplomat român care, după cel de-al Doilea Război Mondial, a vizitat oficial republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. În Uniunea Sovietică, a contribuit sau sprijinit colaborarea între academiile de știință, ministerele educației, universități, conservatoare etc., desfășurarea turneelor Teatrului de operă și balet, al Teatrului de comedie sau al Teatrului de revistă, ale unor grupuri artistice, soliști vocali și instrumentali printre care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
precum și la reuniunile O.U.A. de la Addis Abeba (1979-1982). A contribuit la deschiderea oficiilor diplomatice ale României în Mongolia și în unele țări din Asia Centrală și Caucaz. A participat la pregătirea încheierii Tratatului de prietenie și colaborare cu Uniunea Sovietică din 1971, a Acordului de colaborare economică și tehnico-științifică cu Mongolia, a Tratatelor privind colaborarea în domeniul aviației civile cu Namibia și Turkmenistan, a Acordului de colaborare economică cu Turkmenistanul, a Convenției internaționale privind controlul materialelor nucleare (Viena 1993-1994), ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
istorie și relații internaționale, iar ca membru al A.D.I.R.I., a publicat în Revista română de studii internaționale, articole privind urmările C.S.C.E., sau unele cărți ale colegilor din minister. La Ambasada din Moscova, a coordonat publicarea pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice a revistei "Orizonturi românești". A publicat recent un Ghid turistic despre Cuba, a contribuit la apariția volumului "Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa" și a altor volume cu autori multipli. Aspecte semnificative din activitatea diplomatică În aproape 40 de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și mai ales coleg adevărat. Cei opt ani de muncă la Ambasada din Moscova au marcat o perioadă de responsabilități sporite, atât în activitățile politico-diplomatice, de reprezentare și informare, cât și în apărarea intereselor cetățenilor români, ajunși în fosta Uniune Sovietică sau a celor ce nu aveau cetățenie, dar aveau suflet de român. Printre acțiunile, care merită a fi evocate, sunt cele care, la vremea respectivă erau ilegale, întrucât încălcau dispoziții ferme ale conducerii partidului, de interzicere a tratamentelor medicale în afara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aproape de semnificația și consecințele lor reale. A urmărit cu interes coordonatele politicii de "perestroika" a lui M. Gorbaciov și, împreună cu colegii, s-a străduit să prezinte semnificația lor. A înțeles, destul de repede, că reformele politice și economice declanșate de liderul sovietic vor avea efecte care, la un moment dat, nu vor putea fi controlate, din punctul de vedere al intereselor statului comunist sovietic. Pe planul relațiilor bilaterale româno-sovietice, s-a confruntat, în permanență, cu o anumită reticență și chiar răceală din partea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a străduit să prezinte semnificația lor. A înțeles, destul de repede, că reformele politice și economice declanșate de liderul sovietic vor avea efecte care, la un moment dat, nu vor putea fi controlate, din punctul de vedere al intereselor statului comunist sovietic. Pe planul relațiilor bilaterale româno-sovietice, s-a confruntat, în permanență, cu o anumită reticență și chiar răceală din partea oficialităților sovietice. Cauzele unei asemenea atitudini au fost multiple și reproșurile nu le pot fi atribuite, în totalitate, numai lor. Evenimentele din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
avea efecte care, la un moment dat, nu vor putea fi controlate, din punctul de vedere al intereselor statului comunist sovietic. Pe planul relațiilor bilaterale româno-sovietice, s-a confruntat, în permanență, cu o anumită reticență și chiar răceală din partea oficialităților sovietice. Cauzele unei asemenea atitudini au fost multiple și reproșurile nu le pot fi atribuite, în totalitate, numai lor. Evenimentele din perioada revoluției române au fost urmărite cu interes, atât de oficialități, cât și de opinia publică din Moscova. În acele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
au fost multiple și reproșurile nu le pot fi atribuite, în totalitate, numai lor. Evenimentele din perioada revoluției române au fost urmărite cu interes, atât de oficialități, cât și de opinia publică din Moscova. În acele zile fierbinți, în capitala sovietică se desfășurau lucrările Congresului Deputaților Poporului. În cadrul acestora, M. Gorbaciov a fost solicitat să informeze despre situația din România. Ambasadorul român, Ion Bucur, a fost convocat la M.A.E. sovietic cu același scop, întâlnire la care a participat. Doi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
publică din Moscova. În acele zile fierbinți, în capitala sovietică se desfășurau lucrările Congresului Deputaților Poporului. În cadrul acestora, M. Gorbaciov a fost solicitat să informeze despre situația din România. Ambasadorul român, Ion Bucur, a fost convocat la M.A.E. sovietic cu același scop, întâlnire la care a participat. Doi deputați sovietici au făcut o vizită la Ambasadă, solicitând informații despre evenimentele din țara noastră. În fața Ambasadei, s-au desfășurat mitinguri și pichetări ale așa-numitelor "organizații neformale". În legătură cu aceasta, personal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomatic. La solicitarea Asociației de prietenie româno-sovietice a avut o întâlnire cu membrii conducerii acesteia, în cadrul căreia le-a relatat despre situația din țara noastră. Înlăturarea lui N. Ceaușescu a fost primită cu o anumită satisfacție și relaxare de către oficialitățile sovietice. La 6 ianuarie 1990, Eduard Șevardnadze, pe atunci ministrul de externe al U.R.S.S., a făcut o vizită fulger la București. În calitate de Însărcinat cu afaceri a.i. (Ambasadorul român fusese rechemat de la post) l-a salutat pe demnitarul sovietic la plecarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]