2,695 matches
-
și a legii sale „a dezvoltării progresive a organismelor“: „Vederile și motivările eronate ale lui Lamarck au fost anticipate de Erasmus Darwin.“ Cel mai bine reiese însă modul în care a perceput Darwin deosebirea dintre o abordare științifică și una speculativă a explicației marii diversități a speciilor de plante și animale, a apariției și pieirii lor în diferitele epoci ale istoriei Pământului, dacă considerăm geneza scrierii sale fundamentale și amendările succesive ale acesteia. Mărturiile din Introducerea la Originea speciilor și îndeosebi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Lamarck compared with that of Mr C. Darwin) în care teoria lui Darwin era comparată cu teoria evoluționistă a bunicului său Erasmus și cu cele ale lui Buffon și Lamarck. Nu trebuie să ne mire că un spirit cu înclinații speculative, lipsit de interes pentru întemeierea empirică a teoriilor, a ajuns la o concluzie defavorabilă evoluționismului bazat pe ideea selecției naturale. Aceasta cu atât mai mult cu cât Butler nu s-a putut sustrage impresiei că noua teorie a evoluției, în contrast cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
anticiparea. E vorba de activități cum ar fi adunarea proviziilor pentru iarnă sau strategiile de vânare ale anumitor specii de animale de pradă. Multe adaptări ale ființelor vii se realizează prin programe teleonomice. Spre deosebire de așa-numita „teleologie cosmică“, o teorie speculativă care postulează existența în natură a unei tendințe lăuntrice spre progres și perfecțiune, evoluțiile teleonomice, conduse de programe genetice, nu sunt în conflict cu cauzalitatea. În sens darwinian, evoluția speciilor de plante și animale nu are un scop prestabilit, subliniază
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
scădere a acestora. Totuși, cei doi ani ai implicării României în Primul Război Mondial și, în egală măsură, perioada de redresare economică dintre 1919-1923 au constituit un veritabil „accelerator” de creștere a prețurilor. Acest fapt s-a datorat manifestării tendințelor speculative, normale pentru orice perioadă de inflație, simultan cu limitarea ofertei. Fenomenul este clar evidențiat de datele din tabelul de mai jos, ce surprinde fluctuația prețurilor la principalele produse alimentare/nealimentare comercializate pe plan local (1900-1938): În perioada modernă, finanțarea tuturor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
momente ale vizitei Papei la București"92. Vizita papei este prezentată în presa românească în ansamblu, sub aspectul discursului de prezentare. Fiind însă un moment extrem de important atât sub aspect evenimențial, cât și sub aspect confesional, discursul a comportat aspecte speculative care pot avea, în timp, aspect de discurs inițial. Unul dintre acestea este cel referitor la unitatea celor două biserici, în acea perioadă uzitându-se expresia "un prim pas spre unitatea celor două biserici". Însuși purtătorul de cuvânt al Vaticanului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
excelență un roman „static”, iar ,,o carte statică te obligă să rămâi înăuntrul oamenilor.” Rezultatul lucidității exagerate sub semnul căreia se situează toate obsesiile personajului principal este „ o adevărată voluptate a torturii, o încleștare cumplită între două inteligențe reci și speculative care nu vor cu nici un preț să se recunoască înfrânte”. Tensiunea romanului rezidă tocmai în această luciditate atât de chinuitoare a personajului narator. Formula camilpetresciană „câtă luciditate - atâta dramă” este sugestivă, în mare măsură, și pentru proza lui Anton Holban
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
reductio ad absurdum a naționalismului, și numai din cauza acestor trei motive a lăsat astăzi în urma sa o serie de confuzii despre relația corectă dintre identitatea națională, societatea civilă și instituțiile democratice. Astfel de confuzii nu pot fi lămurite prin confruntări speculative între cei care trag concluzia că "naționalismul este ideologia secolului al XXI-lea" (Conor Cruise O'Brien) și oponenții lor, care se bazează pe concluzia la fel de generalizată că "Bufnița Minervei planează acum deasupra națiunilor și a naționalismului" (Hobsbawm). Generalizările de acest
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
eforturi publice fără precedent pentru a defini și controla spațiul în care apar cetățeni? În teoretizările din zilele noastre privind societatea civilă astfel de întrebări sînt vag formulate, în timp ce răspunsurile tentante care se pot obține sînt, prin definiție, fie foarte speculative, fie încă neformulate. Probabil că tot ce se poate spune în prezent este că o teorie a societății civile și a vieții publice care insistă dogmatic asupra viziunii unei sfere publice unificate în care să fie definite "opinia publică" și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de dispersie la nivelul economiei mondiale În crize globale, regionale sau locale. Una din cele mai cunoscute crize globale de o amploare și intensitate deosebită a fost criza din 1929. Galbraith interpretează crahul financiar din 1929 În baza unui fenomen speculativ, prin explozia unei „bule financiare” care s-a format În luna martie 1928. Comportamentul investitorilor, orientat spre Îndatorare În scopul obținerii fondurilor necesare pentru a face mai multe plasamente, În speranța unei valorificări rapide și continue a investițiilor a dus
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
antrenat o creștere a gradului de Îndatorare a cetățenilor americani care jucau sau urmau să joace la bursă. Investitorii au Îndepărtat, prin comportamentul lor de turmă, economia de situația reală, de orice fundament economic, generând o bulă sau o situație speculativă. Elementul circumstanțial În acest context a fost rechemarea debitorilor care jucau pe bursă de către finanțatorii care doreau să-și recupereze Împrumuturile. Acest lucru a condus la o explozie a ofertei de titluri financiare conducând la prăbușirea bursei și a societăților
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
ofertei de titluri financiare conducând la prăbușirea bursei și a societăților listate. Este greu de crezut că finanțatorii newyorkezi sunt cei care au condus la prăbușirea bursei și implicit a economiei americane și mondiale. Mai devreme sau mai târziu situația speculativă generată de comportamentul de turmă al investitorilor de rând trebuia să explodeze, pentru că nu avea legătură cu realitatea din economie. Situațiile speculative care conduc la formarea bulelor, nu pot exista, pe termen lung, decât În economiile care se află În
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
au condus la prăbușirea bursei și implicit a economiei americane și mondiale. Mai devreme sau mai târziu situația speculativă generată de comportamentul de turmă al investitorilor de rând trebuia să explodeze, pentru că nu avea legătură cu realitatea din economie. Situațiile speculative care conduc la formarea bulelor, nu pot exista, pe termen lung, decât În economiile care se află În fază de supraacumulare, cu condiția să nu mai existe o combinare cu alte cauze structurale. În schimb se poate sigur afirma despre
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
declanșatorii (S. Radelet, J.D.Sachs, R.N.Coope, B. P. Bosworth, 1998, p.5). Conform opiniei lui Kindleberger, anticipările joacă Întotdeauna un rol crucial În acțiunile de prevedere a crizelor. Anticipările intervin pentru a crea condițiile unei crize, determinând apariția situațiilor speculative. O anticipare are la bază un decalaj cumulativ Între prețurile observate și prețurile de echilibru (greu de estimat). Bunurile care fac obiectul decalajelor cumulative au un orizont de existență infinit sau nu sunt caracterizate de nici o condiție terminală. Această cerință
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
combinate cu fenomene de subconsum dar și deficitul bugetar extrem de mare, au condus la un comportament al băncilor de stimulare a Îndatorării statului și a populației. Îndatorarea excesivă a populației, precum și a băncilor a condus În piață la formarea decalajelor speculative, În sistemul financiar. Se remarcă faptul că situațiile speculative din sistemul financiar, mai ales pe bursă se auto Întrețin atunci când economia prezintă fenomene de supraacumulare, generând o situație speculativă pe termen lung. Deși bursele, după 1929, au mai suferit scăderi
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
extrem de mare, au condus la un comportament al băncilor de stimulare a Îndatorării statului și a populației. Îndatorarea excesivă a populației, precum și a băncilor a condus În piață la formarea decalajelor speculative, În sistemul financiar. Se remarcă faptul că situațiile speculative din sistemul financiar, mai ales pe bursă se auto Întrețin atunci când economia prezintă fenomene de supraacumulare, generând o situație speculativă pe termen lung. Deși bursele, după 1929, au mai suferit scăderi, acestea nu s-au reflectat foarte mult asupra economiei
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
populației, precum și a băncilor a condus În piață la formarea decalajelor speculative, În sistemul financiar. Se remarcă faptul că situațiile speculative din sistemul financiar, mai ales pe bursă se auto Întrețin atunci când economia prezintă fenomene de supraacumulare, generând o situație speculativă pe termen lung. Deși bursele, după 1929, au mai suferit scăderi, acestea nu s-au reflectat foarte mult asupra economiei reale. Din contră, decalajul speculativ s-a diminuat afectând În mare parte prețurile observate și mai puțin prețurile de echilibru
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
ales pe bursă se auto Întrețin atunci când economia prezintă fenomene de supraacumulare, generând o situație speculativă pe termen lung. Deși bursele, după 1929, au mai suferit scăderi, acestea nu s-au reflectat foarte mult asupra economiei reale. Din contră, decalajul speculativ s-a diminuat afectând În mare parte prețurile observate și mai puțin prețurile de echilibru. Monetarul și financiarul s-au echilibrat cu realul fără a fi vorba de vreo criză profundă. În 2008 situația este diferită, fiind vorba evident de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
importante. Criza globală sa generalizat prin amplificarea crizelor regionale. Deosebirea Însă este evidentă. Dacă În Statele Unite, aparent, elementul declanșator a fost În economia reală, În celelalte economii convergente criza a fost inițial financiară, afectând ulterior, piețele pe care existau situații speculative, cum ar fi piața imobiliară. Evident că efectul de domino din economiile convergente a antrenat În criză și sisteme, de la bănci până la simpli Întreprinzători, care funcționau corect. Criza economico-financiară din anul 2008 a ridicat o serie de Întrebări privind impactul
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
a face costul capitalului mai puțin ciclic prin natură, deși (În mod ironic) va reduce de asemenea și sensibilitatea dorită a măsurilor adoptate În fața riscului. Mai mult, va fi interesant de văzut dacă eforturile viitoare de a lupta Împotriva “bulelor speculative” potențiale se va baza, În principal, pe măsuri de politică monetară sau de politică macroprudențială. Vulnerabilitățile concentrării pot fi redresate indirect prin măsuri de politică prin care să se promoveze concurența, să crească supravegherea pentru băncile de importanță sistemică, să
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
cu presiuni pe cerere și pe producție. Politica monetară este mai degrabă neputincioasă În acest context cea ce conduce la reducerea activității ca urmare a majorării ratelor dobânzilor ce pot face activele naționale și mai atractive și supuse unui risc speculativ sporit. Așa pot fi explicate politicile de reducere a ratelor dobânzilor practicate atât de FED cât și de BCE și alte bănci centrale În acesta perioadă În vederea reducerii riscurilor asociate derulării crizei. În cazul ineficienței politicilor monetare, un nou set
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de investiții și stabilirea prețului, ceea ce induce riscul ca modelele similare să-i determine pe investitori să iasă de pe piață În același timp, cauzând În acest fel o penurie de lichidități, și aceasta cu atât mai mult cu cât pozițiile speculative au fost Încurajate de ratele dobânzii joase și de relativa stabilitate a piețelor. Autoriățile publice pot contribui și ele la diminuarea riscurilor. La nivel macroeconomic, ele trebuie să minimizeze riscurile menținând Încrederea pieței prin măsuri credibile de ajustare ordonată a
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
al sectorului bancar și a pieței financiare. Așa cum s-a artătat În capitolele anterioare, unul din factorii care au influențat major declanșarea actualei crize economico-finnaciare a fost inversarea trendului fluxurilor financiare ca urmare a retragerii capitalurilor, În special a celor speculative de către marii investitori. Referindu-se la măsura În care aceste mișcări explică deteriorarea contului curent În România, guvernatorul Mugur Isărescu (2009, p.5) puncta două tipuri de ajustări cu efect direct asupra contului curent, deci a deficitului dintre economisire și
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
va fi deprecierea cursului de schimb. În condițiile crizei financiare mondiale, economia României a devenit o destinație riscantă pentru investitori, fapt reflectat de ratingul de țară. În toamna anului 2008, agențiile Standard&Poor’s au coborât calificativul țării la nivel speculativ (junk), reflectând o expunere periculoasă a sistemului bancar ca efect al vitezei creditării care a Întrecut măsura și a lăsat sistemul nepregătit pentru a face față unei crize profunde de lichiditate pe plan mondial. Singura agenție care a acordat În
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Caraiani 5.1 Introducere Un lucru binecunoscut În cazul actualei crize financiare globale este că dinamica creditului a avut un rol esențial În declanșarea crizei. În cazul Statelor Unite, țară care a avut un rol hotărâtor În generarea crizei, boom-ul speculativ de pe piața imobiliară a antrenat o creștere masivă a creditului până În punctul În care economia a atins un punct critic, după care o criză a devenit inevitabilă și chiar binevenită, știut fiind că recesiunile au În rol pozitiv În restructurarea
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
2002) a calibrat un model asemănător celui din BGG pentru economia Japoniei. El a confirmat faptul că volatilitatea mare din economia Japoniei poate fi explicată prin intermediul mecanismului acceleratorului financiar. Acest model contribuie la explicarea comportamentului economiei japoneze din perioada boomului speculativ, respectiv al crizei financiare din anii `90. Fuchi, Muto și Ugai (2005) au estimat o versiune modificată a modelului BGG pentru cazul Japoniei. Ei au arătat faptul că parametrul corespunzător balanței contabile este semnificativ și că șocurile la nivel de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]