11,560 matches
-
exact planurile divine”, fapt care explică ambiguitatea oracolelor lor. Demonii îi inspiră pe magicieni și au capacitatea de a se introduce în trupurile oamenilor. „Apoi, odată ce și-au început lucrarea ascunsă în măruntaie, ei le distrug sănătatea, provoacă boli, îi sperie cu vise, le întunecă rațiunea cu crize de nebunie” (ibidem). Ei recurg la aceste stratageme pentru a da naștere spaimei și apoi adorației prin frică. În opinia lui Lactanțiu, demonii au inventat astrologia, arta haruspiciilor, a prezicerilor, necromanția și magia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
dată, s-a dus să-i cânte unui ou de colibri fiindcă era tocmai pe măsura lui și vroia să-l grăbească, să vadă ce iese dinăuntru noroc că l-a văzut pe pui și ne-a ajuns în fugă, speriat ca vai de lume ; rândul trecut, i-a venit în minte s-o ajute pe mămica ta să te pieptene, s-a încurcat în părul tău, și n-a mai stat pe gânduri, s-a desprins cum a putut, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
făcut foame și sete. Am dat să mă ridic, să-i aduc ceva, dar, cu o putere neobișnuită pentru un copil, m-a tras de haină: " Nu pleca, trebuie să-l vezi pe mirele meu !" De data asta m-am speriat de-a binelea : "Fată dragă, ce ți se năzărește ?! În casa asta a murit un om, nu ne pregătim de nuntă !" " Tu nu înțelegi nimic !" a răspuns. El e mirele meu, El, fiul femeii de colo zise, arătând spre ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Ce mână moale avea ! Îmi scuturai coama , ca să-i spun că-mi place. I-aș fi răspuns, dar mi-am zis că nu se face să vorbesc cu străinii oricum ei nu-mi cunoșteau glasul și nu cumva să-i sperii. Nu de alta, dar era așa de blândă mângâierea aceea, că am adormit la loc ; n-a fost decât pentru o clipă, dar am visat... visul meu dintotdeauna : că mă născusem mânz și că stăpânii se minunau cât de frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
înțeleg. Și acum, uită-te la cerul plin de stele, gândește-te la Timpul care se cuibărește în inima ta, trage adânc aer în piept și spune cu mine : Te iubesc. Și dacă vezi crucea de lumină, să nu te sperii. E răspunsul Lui. E Iubirea. Și-i aici, pentru totdeauna." Secretul Frumuseții Frumos mai e fratele meu ! Cu siguranță e cel mai frumos dintre noi iar despre noi se spune că suntem cei mai frumoși oameni de pe aici. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și degeaba ! Ți-o fi luat frigul mințile ! Păi dacă te-ai sculat de-abia dimineață, ce să-ți fac ! Ce vroiai să mai vezi ?! Da' haide-odată, că, uite, s-a făcut lumină ! De data asta chiar că m-am speriat ! Am deschis ochii mari și nu mi-a venit să cred ! Parcă răsărise soarele, dar nu știu cum, răsărise de sus ! De jur împrejur nu era nici o stea, cât vedeai cu ochii, doar una singură și aceea era în mijlocul cerului și strălucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ardă lampa, așa cum ai vrut, uită-te, e lumină..." O strângea la piept pe sora ei, care-și mai domolise suspinele și-și venea în fire încet-încet... "Gata, gata... uite... A trecut...." O legăna lin, așa cum faci cu un copil speriat în puterea nopții... "Așa. Hai, deschide ochii și spune-mi ce-ai visat..." Cele două surori stăteau îmbrățișate, cea mare căutând s-o liniștească pe cealaltă, care începuse deodată să plângă și să strige cuvinte de neînțeles în somn... un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
te obișnuiești. Cine a mai auzit un grec să se teamă de mare sau să leșine-n furtună ?! Aoleu ! mi-am zis. Dacă a vorbit așa de mult bătrânul, înseamnă că făcusem urât de tot. Cine știe, s-o fi speriat și el ! Eu mai văzusem pe cineva odată, leșinat. Fusese cald toată ziua, stătuserăm noi când în apă, când la umbră, dar de cald era tot cald. Doar așa-i vara ! De la un timp însă, băiatul acela, străin, se trăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
față. Stătea acolo, cu ochii închiși, nemișcat, răsufla încet de tot, abia dacă i se mai ridica pieptul cum răsufla de rar am alergat toți să-l ridicăm, dar era moale și pielea-i era tare rece. Atunci m-am speriat și am rupt-o de fugă să strig la moșul care se pricepea la toate. Nici nu știu de unde atâta putere la moșul acela ! A venit în fugă, l-a ridicat în brațe ca pe un fulg, a strigat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
m-ar fi "murdărit". Dar acum, suntem la fel de necurați ca și ea. Ea mi-a spus că atunci, deasupra rugului, a trecut un vultur uriaș. Deodată. O pasăre așa de mare cum nu se mai văzuse pe acolo. S-au speriat toți. A început o ploaie repede, flăcările s-au potolit și au putut să mă dezlege și să mă dea jos. Eu știam că venea musonul...(rămâne o clipă cu privirea în zare) Mama (se ridică): Hai, gata ! (se duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
se duce la masă și-și reia ocupația) Băiatul (gata să plângă, bătând din picior): Da' nu-i drept ! Mama (privindu-l pe băiat, care se uită drept la ea, "bătăios"): Of, ești ca și tatăl tău ! Nimic nu te sperie, nimic nu te împiedică ! Ei, bine, n-ai decât să prinzi picioarele timpului, să-l tragi înapoi, să-l aduci pe tata... și pe urmă om mai vedea noi ce e drept și ce nu ! (apoi, vorbind ca pentru sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
se poate sa fii tu... e un zeu căruia tocmai i s-a făcut milă de mine și a venit... Cum să fii tu ?! Tânărul: Un zeu ar fi luat chipul băiatului pe care-l știi tu, ca să nu te sperie, sau ar fi venit cu toată slava lui pe Garuda, vulturul care a adus pe aripile lui ploaia și te-a scăpat de la moartea pe rug dar uite, uită-te bine la mine, sunt eu, fiul tău ! Mama (îl atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Am Înțeles, domnule profesor. Sora șefă a alergat cât de repede a putut și În câteva minute a adus-o pe pirandă. ― SÎ trăiț’, domnu’ profisoru’ doctoru’ șî... șî... mă iartaț’ daaa... m-am fâstâcit... ― Fii pe pace. Nu te speria. Ia Întâi un loc colea, pe scaun, și ți-om spune noi de ce te-am chemat. ― Pâiii... cum sî stau eu gios Întri atâța boieri? ― Socotește că te afli acolo la dumneata În șatră și că stai de vorbă cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a fixat „la podea” frumoasa creolă cu ochi arzători. ― Dac-ar fi ce bine-ar fi... dar... ― Ooo! Sunteți un misterios.... - a șoptit ea, cu un oftat adânc, care a făcut ca sânii să i se zbată ca doi hulubi speriați sub bluzița bine struniă pe trup... ― Nuuu... Nu sunt misterios, ci... nu mă pricep... ― Vai! Cum se poate? Un tătic atât de tânăr... Atât deee... - și-a mieunat pisicește vorbele cu alint, privindu-l Îmbietor... Gruia a plecat ochii, neîndrăznind
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
funcție trebuie să Învețe de la precedentul toate cele necesare. Toți au propus-o pe Despina. Ce părere ai? ― De ce ați trimite-o În gura lupului? Acolo este „doctorașul”, care i-ar crea probleme. ― Despina nu-i omul care să se sperie de un șoricel. Îl va ține la respect fără doar și poate... Te-aș ruga Însă să fii mereu pe aproape. Despina are mare Încredere În tine. ― Așa voi face... ― Asta nu Înseamnă s-o dădăcești, ci doar să observi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
când a intrat În cabinetul surorii șefe. ― Cum te cheamă pe tine - a Întrebat-o sora. ― Stanca mă cheamî. Stăncuța... ― Hai cu mine, Stăncuțo. Trebuie să te pregătesc pentru operație... Stăncuța a făcu ochii mari. ― Așă di răpidi? ― Nu te speria, Stăncuțo. Până să te opereze mai este timp. Acum avem alte treburi de făcut - i-a șoptit sora șefă. ― Dacî spui mata... Hai. Baia era pregătită și pacienta era așteptată de o infirmieră. ― Stăncuțo, faci tot ce Îți spune doamna
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Îndată, să te spăl pe spate... Îi căzuse dragă „Arăpoaica” și abia aștepta s-o vadă cum arată după baie... La puțin timp, infirmiera s-a Întors, cu un pachețel sub braț. A deschis ușa cu grijă, să n-o sperie pe fată, și a intrat. Abia acum a fost hipnotizată de chipul și trupul fetei... A rămas cu privirea agățată de obrajii Îmbujorați și ochii arzând ca doi cărbuni care o priveau fără fereală. Sânii zvâcneau În ritmul inimii... ― Ei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
roșii... ― Trebuie să fii bărbierită un pic colo... jos... Așa se face la cei ce se operează de apendicită. Țigăncușa o asculta clipind des, ca și cum nu i-ar fi venit a crede ce aude. ― Și cine? - a Întrebat ea, ca speriată de lup. ― Este frizerul spitalului... Da’ nu te teme, că nu te las eu pe mâna altuia. Te bărbierește ea, mama Lenuța... Cu mare greu s-a Întins, goală, pe canapeaua de lângă perete... Infirmiera nu-și putea lua ochii de la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
așa cum făcea el de obicei: Uite-l pe tata-mare! Are pălărie și mustață!... Îl vezi? ...Tata-male!... Tata-male!... strigă peltic copilul, uitându-se lung la Stelian, dar când Virgil vru să i-l dea ca să-l țină puțin în brațe, se sperie și se porni să plângă în gura mare. Stelian își drese glasul stânjenit, iar Mariana se supără și, luându--l pe copil din brațele lui Virgil, îl puse să stea pe marginea prispei și îi dădu să bea niște ceai dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cei bătrâni, care văzuseră și trăiseră multe la viața lor. Doar Ștefănel țopăia fericit nevoie mare, chiuind și tot pomenindu-l pe Moș Crăciun, cu toate că sărbătorile de iarnă trecuseră de mult. O să te-arunc afară-n zăpadă, gol pușcă!... îl speria Virgil în glumă, amenințându-l cu degetul. Să vezi atunci...! Afară, ograda și acareturile lui moș Panciu zăceau de mult îngropate sub munți de nămeți. Din gardurile împrejmuitoare nu se mai zărea nimic, doar ici și colo salcâmi subțiri, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
a devenit a doua patrie, a pus stăpânire pe locurile care i se par din alt univers, din alte vremuri. Gândul că satul Arbore la care dorește să ajungă este probabil un sat izolat, departe de linia ferată, nu o sperie. în mintea ei nu s-a conturat un plan precis despre unde se duce, cu ce va deplasa, cât va dura acest imprevizibil voiaj a cărui țintă nu se poate exprima în cuvinte, căci a pornit, de fapt, în căutarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vrei s-o expui pe doamna Dora la riscuri. Știi bine ce a pățit bietul Atanasie... E peste jumătate de secol de atunci. Și se pare că pățania de atunci l-a îndârjit pe Atanasie mai mult decât l-a speriat. Tu ești cu capu-n nori și nu știi mare lucru dar eu, care nu contenesc să completez hârțoagele mele, treabă pentru care am nevoie de informații, știu multe. Și-apoi, vremurile s-au schimbat. Controlul nu mai este făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
știut, încă o fotografie pe care o studiază cu mare atenție. O fetiță subțiratecă, îmbrăcată cu o rochiță modestă de culoare incertă, cu părul legat cu o fundă cam mototolită, cu sprâncenele arcuite deasupra ochilor trași mult înspre tâmple, privește speriată din fotografia îngălbenită de vreme. O găsise, uitată între paginile lui "Robinson Crusoe", pe care reușise să o citească primul după o dispută cu Dragoș care cedase, ca de obicei, impetuozității fratelui mai mic. Pune cele două fotografii alături, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mintea mai limpede ca niciodată. Cine știe ce buruieni o fi strecurat Teodora în borș... Cine știe dacă frunzele uscate pe care am văzut că le punea erau frunze de urzică sau de cine știe ce plantă cu efecte miraculoase." Gândul ăsta nu o sperie, ci îi dă un fel de bucurie interioară care mărește senzația de bine. O fi poate o pregătire pentru a se lăsa purtată într-o lume misterioasă ? Mișcările pe care le face cu lentoare pentru a coborî din pat produc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
turma mea cea mare de pământeni muritori! Odată, demult, a venit la mine, cu viclenie, una de-a voastră, cu părul lăsat pe frunte și retezat deasupra sprâncenelor, dar nu ca celelalte din neamul vostru, ci cu o înfățișare de speriat pruncii și cu o ură nemaivăzută la alte noroade... Și-mi spune mie că niște forțe ale răului s-au sfătuit să vândă țara lui Antihrist și să-i spulbere pe drept-credincioșii cei cinstiți care vor binele Țării. Ajută-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]