2,733 matches
-
-i mai puțin, și, în atmosfera de incertitudine și dezordine pe care o crease războiul, s-au trezit eroi fără voie în diferite acțiuni militare, pe care le-au povestit colegilor lor. Hajek povestea și Drohobeski confirma autenticitatea faptelor de spionaj, acțiunilor de sabotaj militar și a tot felul de relații cu organizații americane, amestecând cele citite cu cele închipuite. Apăreau în fața colegilor lor, la fel de naivi la vârsta aceea, adevărați eroi de epopee. „Acțiunile” lor au ajuns la urechile securității, au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
magazii sau șoproane. Pentru a nu pune în primejdie pe cei care-l ocrotiseră, se predase. Ca orientare politică a fost un adept al lui Iorga, căruia i-a fost secretar și prieten de familie, dar a fost acuzat de spionaj, legionarism și tot felul de acțiuni îndreptate împotriva partidului. Groaznic maltratat și înfometat, când au socotit că persoana lui nu mai constituie un pericol, l-au condamnat și l-au aruncat în groapa comună a celor vii, în Jilava. Moralul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alias Moscovich, șef al Securității pe București. 16. George Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general în Ministerul de interne. 17. Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, șef al Departamentului pentru pașapoarte în Ministerul de externe. 18. Stupineanu, alias Stappnau, șef al spionajului economic. 19. Emmerick Stoffel, din Ungaria, ambasadorul României în Elveția. 20. Harry Făinaru, alias Hersch Feiner, șef de Legație în Ambasada din Statele Unite. 21. Ida Szilagy, prietenă a Anei Pauker, reala conducătoare a Ambasadei din Londra. 22. N. Lăzărescu, alias
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
noi și din discuțiile primelor anchete, că procesul vrea să ducă la acuzația că Mișcarea Legionară a organizat ororile împotriva deținuților politici, pentru compromiterea partidului comunist în plan internațional, dar mai ales și-a verificat cadrele, în vederea unei întreprinderi de spionaj și dezinformare în cadrul partidului comunist. Oricine, oricât de neavizat ar fi, poate intui falsul acuzației prin simpla întrebare: De ce era nevoie ca Mișcarea Legionară să și ucidă elita în vederea acestei acțiuni? Atunci, pentru ce făceau această lucrare? Mișcarea Legionară pierduse
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-au întrebat: Cum a fost posibil ca timp de aproape o jumătate de veac lumea Apusului să nu știe ce se întâmplă în Răsărit? În condițiile în care mijloacele de informare, posibilitățile diplomatice sau investigațiile neoficiale (ale serviciilor de spionaj) au ajuns, ca metode și tehnologie, la forme de cunoaștere care depășesc orice închipuire. Izolarea celor două lumi n-au realizat-o sovieticii singuri. A fost o conspirație între conducătorii celor două lagăre. Prin dezinformarea acceptată de conducătorii apuseni (americani
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
imagine deloc măgulitoare a "popoarelor turanice parazite": ungurii, turcii și bulgarii. Campania antisemită a "Neamului românesc" scăzuse în intensitate odată cu declanșarea războiului. Citim relatări despre pretinsa lipsă de loialitate a evreilor față de România, despre simpatia evreilor față de Puterile Centrale, despre spionajul sau sabotajul economic al evreilor, despre evrei bătîndu-și joc de soldații români etc. Trebuie să fim avertizați asupra faptului că răspîndirea zvonurilor antisemite nefondate, a calomniilor și a acuzațiilor false are în Europa răsăriteană o asemenea tradiție încît toate acestea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în lupta lui atît de cei suspuși cît și de cei de rînd, spune acest lucru, ci un democrat francez, un democrat incontestabil de talia Dlui Tardieu!"93. În martie 1933 a izbucnit scandalul Škoda-Seletzky, o dezvăluire urîtă a corupției, spionajului și lăcomiei în care erau implicate înalte oficialități ale guvernului Național-Țărănesc. Iorga a sugerat că pînă și Maniu trebuie să fi fost implicat, dar acest lucru nu a fost dovedit niciodată. Toate acestea se adăugau unui efect demoralizator care a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
au ridicat. Noi am fost arestate pentru găzduire și nedenunțare. După retragerea trupelor germane, un prieten de familie a plecat din țară, cum se spunea atuncea, a fugit în Germania. Și el acolo a fost recomandat pentru o școală de spionaj. Când eram în penultimul an de liceu, adică în ’50-’51, a fost parașutat în țară, da’ nu numai el, ci și alți români, majoritatea legionari... Au mai fost și țărăniști, dar majoritatea au fost legionari. Și cunoscându-ne și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
s-a dat decretul lui Gheorghiu-Dej, când a venit acasă și Lia Popescu, o doamnă... nepoata doctorului Vuia, care a fusese condamnată pe viață și care a venit acasă după 13 ani. Ea a fost amestecată într-un lot de spionaj cu Franța, pentru că soțul ei a trebuit să fugă din țară în Franța, și acolo, în sfârșit, a luat legătura cu alți români, și ea nu era sigură dacă într-adevăr au vrut să facă o rețea de spionaj sau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de spionaj cu Franța, pentru că soțul ei a trebuit să fugă din țară în Franța, și acolo, în sfârșit, a luat legătura cu alți români, și ea nu era sigură dacă într-adevăr au vrut să facă o rețea de spionaj sau Securitatea le-a înscenat toată povestea... Lotul în care a fost implicată Lia n-a avut decât două femei: Lia Popescu și Paula Wenzel, și amândouă au fost condamnate pe viață. La Mislea m-am îmbolnăvit de plămâni... Am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care și niște ofițeri sârbi, care au refuzat să facă politica lui Tito. Dacă știți, în 1948, au fost unii împotriva lui Tito, au venit în România și s-au predat aici. Acuma, tot lotul ăsta a fost acuzat de spionaj. Asta era acuza! Vă mai amintiți cine v-a anchetat la Timișoara? Nu, nu... Nu-mi aduc aminte. Era, în orice caz, un ofițer ungur... Mi-aduc aminte, pentru că vorbea foarte prost românește. Acolo era și o anchetatoare, una Vida
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dacă l-ai întâlnit pe ăla, cu cine ai stat în lagăr, ăla ce a făcut... În sfârșit, vă spun, a fost destul de complicat... Și de la Timișoara v-au dus la București? Da. Până la urmă am fost acuzați cu toții de spionaj și am fost duși la București... Eram cu cătușe, cu tren special... Mi-aduc aminte că s-a evacuat gara Timișoara când am plecat. Când ne-a adus în gară, toată era evacuată, era pustie ca după un bombardament, ca
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu eram un pericol... Și după aceea am fost dus înapoi jos la subsol... Am mai fost dus de vreo două trei ori la anchetă și sigur că ei s-au lămurit după aceea că eu n-am venit pentru spionaj, pentru că i-au mai întrebat și pe alții dacă m-au cunoscut, și probabil le-au spus: Nu știu domnule cine e ăla... Și s-au lămurit că nu am participat la nimic... Dar, cum spun, toți am fost acuzați
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
i-au mai întrebat și pe alții dacă m-au cunoscut, și probabil le-au spus: Nu știu domnule cine e ăla... Și s-au lămurit că nu am participat la nimic... Dar, cum spun, toți am fost acuzați de spionaj... Și acolo la subsol în Ministerul de Interne s-a definitivat ancheta, după care m-au trimes la Jilava... La Jilava când ați ajuns? În toamna lu ’49. Am stat la Jilava o perioadă și după aceea am fost dus
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sărit gardul, și la marginea orașului i-a’ împușcat. Și chestia asta am văzut-o și la televizor, că o declarație despre asta dădea și altul, la ,,Memorialul Durerii”. Revenind la Pitești și la relațiile cu Țurcanu? Cu chestia cu spionajul s-a lămurit, că n-am fost trimes pentru spionaj în România... Eu nu eram o figură importantă pentru Țurcanu ca să-și piardă vremea cu mine, să mă bată, că n-avea ce să scoată de la mine. Erau ceilalți... Dar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
chestia asta am văzut-o și la televizor, că o declarație despre asta dădea și altul, la ,,Memorialul Durerii”. Revenind la Pitești și la relațiile cu Țurcanu? Cu chestia cu spionajul s-a lămurit, că n-am fost trimes pentru spionaj în România... Eu nu eram o figură importantă pentru Țurcanu ca să-și piardă vremea cu mine, să mă bată, că n-avea ce să scoată de la mine. Erau ceilalți... Dar eu stam acolo și asistam... Fără să vreau am asistat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pus întrebarea dacă nu cumva Securitatea a știut de prezența lor și i-a ajutat să intre în contact? Și pentru faptul că au fost în contact cu cei parașutați, și le-a dat de mâncare, că alte informații de spionaj n-au apucat să dea, că nu le-au mers aparatele... și pentru asta i-a încadrat la complicitate la tentativă de crimă de înaltă trădare. Am să caut sentința să vă faceți o copie după ea. Dintre ăștia care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
2, și așa mai departe tot alfabetul... Și bat 3 zile la rând, și după 3 zile femeia se prinde și comunică. Și ce-mi comunică femeia? C-o fost funcționară la o bancă în Baia Mare, că-i arestată pentru spionaj, că-i acuzată de nu știu ce, și are 25 de ani... Și spune un lucru: s-a semnat tratatul de stat cu Austria, care însemnează retragerea rușilor din Austria, și că îi posibil să urmeze alegere libere la noi și vor
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dar nu știu localitatea, nu știu unde e... Și acolo îi pregăteau, iar când ei vor voii, în mod voluntar, că nu-i obligau, să vină să lupte în țara lor... Cum să spun? ăștia ai noștri o’ zis c-o fost spionaj... dar ei veniseră să ia legătura cu bandele din munți, pentru că erau peste tot în țară, nu numai la Făgăraș, că și-n Maramureș au fost, și-n Banat, pe Semenic, și-n Obcinele Bucovinei... Peste tot erau fugari din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu mai suportam durerea, mă gândeam la fetițe, la soțul meu, la toți... Și acolo la Uranus am ajuns cu două doamne, una mai în vârstă, de 60 de ani. Fusese prietena unui diplomat francez și era, săraca, învinovățită de spionaj. Era o bătrână nenorocită, bolnavă, o modistă... nu știu cum au putut să o condamne. De fapt au condamnat-o numai la un an și pe urmă a plecat acasă... Cealaltă era o doamnă englezoaică, londoneză, care era căsătorită cu-n român
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
eram încă bine... Cu cine v-ați întâlnit acolo la Jilava? În timpul zilei am aflat că erau deținute și din București... Printre loturile care fuseseră judecate cu două săptămâni înaintea lotului nostru, fusese și lotul francez, așa se chema, cu spionajul, cu Franța. Și din ele făceau parte câteva studente. Știți că-n București, pe timpul regilor, funcționa un liceu francez, și la liceul ăsta se putea înscrie oricine, la orice vârstă, pentru că îți dădea o diplomă că l-ai făcut, dar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
profesorii francezi de la liceu, doamna Chehata și fetele tot mai ținea’ legătură cu ei prin scrisori. Că și fetele își iubiseră foarte mult profesorii, și ei erau tare atașați de elevii lor. Și din cauza asta o zis c-o’ făcut spionaj. Și pe doamna Chehata au făcut-o șefa lotului, și au condamnat-o pe viață. Dar n-o făcut atâta, că Cezar Petrescu s-o mai dat cu ei și le-o mai micșorat pedepsele.... Și sora ei, care era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din 1946 protopop al Clujului funcție pe care este nevoit să o părăsească în 1948. A fost arestat în 1952 și condamnat la 25 de ani muncă silnică. Execută doar un an la Canal. Rearestat în 1958 și acuzat de „spionaj și subminarea autorității de stat” este condamnat la 25 de ani de muncă silnică. A fost închis la Satu Mare, Gherla, Jilava și Aiud, unde a murit la 4 ianuarie 1961. Martiri pentru Hristos, din România în perioada regimului comunist, București
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
A lucrat la Securitatea din Timișoara ca translatoare și anchetatoare. Era vestită pentru cruzime și pentru metoda de tortură preferată: bătaia cu creionul la testicule. În august 1950 a fost condamnată la moarte într-un grup de persoane acuzate pentru spionaj în favoarea lui Tito. A fost grațiată când s-au reluat relațiile României cu Iugoslavia și pensionată cu gradul de colonel. După eliberare a fugit în Iugoslavia de frica deținuților pe care îi torturase îngrozitor și care juraseră să o ucidă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
perspectiva convenției, si anume "de a proteja securitatea națională și de a asigura apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor". De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că "societățile democratice sunt amenințate în zilele noastre de forme foarte complexe de spionaj și de terorism, astfel încât statul trebuie să fie capabil, pentru a combate eficient aceste amenințări, să supravegheze în secret elementele subversive care operează pe teritoriul său. Ea trebuie deci să admită că existența unor dispoziții legislative care acordă puteri de
DECIZIE nr. 21 din 3 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 -91^5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127890_a_129219]