37,791 matches
-
familia pe linia de plutire, în ciuda pierderilor ireparabile, și-a crescut bine copiii (deveniți reputați specialiști) și a întreținut chiar flacăra interesului pentru opera lui Mihail Manoilescu, care după reeditarea discretă din 1986 a început să revină în atenția publică. Spiritual, și-a împlinit chemarea creștină, ducând o viață curată, în care a trăit „timpul care i-a fost dat”, ca s-o parafrazez pe Annie Bentoiu, fără ură și părtinire. Iertarea față de cei care i-au greșit n-a fost
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
extrem de prețios: „o dactilogramă voluminoasă” (p. 39), în limba engleză, plină de corecturi și adaosuri, care ar fi urmat să devină ultima carte a lui Petru Dumitriu. Nu o carte de ficțiune, ci un „studiu” (în caracterizarea autorului), un „testament spiritual”. Povestea editării acestei dactilograme e, în sine romanescă (Marta Petreu o dezvoltă exemplar în cea de-a doua prefață care însoțește acest Non credo, oro). În cele din urmă acum, la mijlocul lui 2014, aventura inedită se încheie, odată cu publicarea, în
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
pe unii scriitori moralmente compromiși, opțiunea ei a fost, pe termen lung, justă. S-a mai spus asta și încerc o anume jenă repetând-o: în bună măsură „opera” (dezideratul suprem, se pare) Monicăi Lovinescu o reprezintă însăși biografia ei spirituală. Este cel puțin reconfortant să descoperi în scrisul ei nu numai o gamă de convingeri nerelativizabile (și, de fapt, ne-politice, în ciuda impresiei de suprafață) și un tonus al sincerității alerte. În măsura în care suntem preocupați de document, cochetăm cu neo-biografismul și
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
lui e atît de densă că răul pe care îl resimțim cere o cauză mult mai profundă decît răutatea umană. Cum s-ar spune, panta degradării e atît de drastică că toată abjecția omenească nu poate explica singură proporțiile catastrofei spirituale prin care trecem. Și atunci e nevoie de un element non-uman în stare a ridica calamitatea la rang de mers istoric. Un volum erudit întocmit cu vervă gazetărească, al cărui merit stă în descrierea principalelor cunoștințe de factură demonologică.
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
în stradă. Este inacceptabil ca într-un stat democratic asemenea abuzuri să se întâmple", susține un grup de studenți. Tinerii, vreo 60 la număr, au primit acordul Rectoratului să rămână peste noapte în sediu. Potrivit istoricului Mihai Bumbes de la Militia Spirituală, în sediul facultății s-ar fi aflat circa 250 de studenți care vroiau să protesteze contra bugetului mic acordat Educației anul viitor, cerând și rediscutarea sistemului de la Bologna. "Oamenii sunt timorați, au fost percheziționați la intrare, li s-a cerut
Proteste, joi seara, la Facultatea de Istorie din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/24405_a_25730]
-
și la alte nume de toată mâna și de toată condiția, de la Hannah Montana, Rommy Schneider, Radu Cosașu sau Silvio Berlusconi. Asistăm la o inflație onomastică sau, după caz, topografică. Străzi, locuri, orașe sunt convocate laolaltă pentru a desena harta spirituală a contemporaneității unui hiperactiv cum a fost Andrei Bodiu. Efectul e fundamental diferit față de cel scontat, de pildă, de un Constant Tonegaru cu mai bine de șase decenii în urmă. Nu spre exotism lexicologic tinde Firul alb, ci spre reumanizare
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
în Cuvântul Lui Dumnezeu la fel ca și originea celui mai amărât suflet. 700. Diferența dintre fiară și om este că fiara sfâșie prada pentru a-și satisface nevoile fiziologice iar omul își sfâșie prada pentru a-și satisface nevoile spirituale niciodată îndestulătoare. 701. Omul a ajuns în spațiul cosmic fiindcă a reușit să întreacă fiara în tortură și cruzime. 702. Judecata cea mai dreaptă este aceea care nu include dreptul nimănui. 703. Ne considerăm în mod eronat stăpânii acestei lumi
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
care telefonul nu i-o poate alunga și nici atenua sensibil. Trecerea timpului și solitudinea i-au gravat pe chip o austeritate care-i duce trăsăturile și expresia spre figura însinguratului de la Bucov... Nu s-a retras însă, moralmente și spiritual, din agora literară, cum nici din aceea civică. A continuat, ca și odinioară, să scrie literatură și despre literatură, și să se intereseze - cu o participare afectivă din care, confruntat fiind cu moralitatea grădiniței noastre politice (căci „clasă” e impropriu
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
care stăruința de a-l convinge pe celălalt duce la sporirea încăpățînării vrăjmașului. Ruptura dintre Plantinga și Dennett se lărgește tocmai pentru că fiecare nouă replică le pune în lumină premisele asumate tacit. La Plantinga, știința riguroasă e un demers profund spiritual, la Dennett știința e în esența ei atee. La Plantinga religia e călăuză a științei, așa cum credința e busola cunoașterii. La Dennett știința își este sieși propriul ghid, credința fiind o achiziție filogenetică de care nu au nevoie decît firile
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
vrea fabule și ocolește problemele, Dennett fuge de narațiuni (intervenția dumnezeirii în istorie i se pare o fabulă stupidă) și caută probleme. Avînd privire alegorică, Plantinga îi reproșează lui Dennett că are privire apostrofică, căci anulează din capul locului dimensiunea spirituală a universului. Așa cum apostroful e semnul care marchează căderea unei litere din componența unui cuvînt, tot așa privirea apostrofică lasă să cadă dimensiunea spiritului din orizontul vieții: spiritul dispare și nici măcar nu mai e perceput ca absență. În schimb, Dennett
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
dezorientat. De aceea, postfața e un ghid obligatoriu în înțelegerea fundalului de idei din care se ridică polemica de față. Un volum cu replici profunde din partea a două inteligențe care, deși respiră aerul aceluiași timp, par descinse din alte epoci spirituale.
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
intelectual. Publicistica este, în consecință, atât o compensație a solitudinii poetului, cât și un turnesol al existenței ei în textura spiritului său. Ceea ce ne obligă să mutăm accentul, în exegeza poeziei, dinspre formă înspre fond, dinspre figurile discursului înspre figura spirituală. După ce citești cele câteva sute de pagini de publicistică, înțelegi simultan că Brumaru nu e un gazetar, ci un poet care scrie „la gazetă”, dar și că profilul său critic curent, de „hedonist”, „erotizant”, „maestru al versificației” etc. trebuie revizuit
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
din horror vacui, dintr-o ultragiată conștiință a incomunicabilității, în raport cu care jocul, erosul, subtilitățile prozodice și licențele galante sunt doar măști. Sau „coji de banană”, prin care poetul încearcă să-l facă pe lector să alunece în arcanele universului său spiritual, spărgând bariera alienării pe care însuși textul o instituie. În această perspectivă, Emil Brumaru stă mai aproape, într-o tipologie a poeziei românești din secolul trecut, de George Bacovia decât de George Topîrceanu, de Emil Botta decât de Marin Sorescu
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
posibilități. Biserica încearcă să dea dovadă de transparență, dar nu pune la dispoziție un sistem logistic pentru cuantificarea resurselor. Nu se cunoaște exact suma adunată de preoți de Bobotează, dar se merge pe ''buna credință și curata conștiință''. La nivel spiritual aceste noțiuni au un înțeles, dar pentru taxele și impozitele care ar trebui plătite din acești bani, reprezintă o adevărată dificultate. "Banii dați de oameni de Bobotează preoților sunt depuși cu chitanțe în gestiunea parohiilor. De acolo se folosesc pentru
Scindare în Biserica Ortodoxă: Boboteaza şi Sfântul Vasile, bazele reformei Patriarhului Daniel () [Corola-journal/Journalistic/23948_a_25273]
-
unor simboluri, pe care nici scriitorul nu-l putea desluși, criticul văzînd în femeile cernite și în cimitirul Bellu, din romanul Ce se vede, „negrul cernelii tipografice”. Ce învăluie sau ce dezvăluie acest voal negru? În ceea ce ține de domeniul spiritual, strict literar, își pune problema oportunității publicării unor creații: „Mă întreb dacă ideea de a publica Ocheanul întors și, acum, Părul Berenicei, nu este foarte imprudentă - și sunt sigur că da.” Sub voalul exigenței, specifice scriitorului, se ascunde, poate, refluxul
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
prin expansiune, cei care au numărul destinului 5 fiind extrem de favorizați în acest timp. „Anul viitor are cifra 5, care reprezintă creația Mântuitorului, omul. Încărcătura anului 2012 are o mare influență asupra spiritului oamenilor. Spiritul uman crește la un grad spiritual superior. În 2012 devenim mai buni, mai îngăduitori, dar nu mai acceptăm constrângeri. Undeva devenim un spirit liber, iar 5-ul începe cu expansiunea”, a declarat numerologul, informează . Acesta a mai spus că persoanele care au numărul destinului 5 vor
Numerolog: 2012 va fi caracterizat de expansiune. Vezi şi alte interpretări () [Corola-journal/Journalistic/24075_a_25400]
-
frumosul ca pe o treaptă preliminară a lumii de dincolo, de aceea ochiul estetic cu care judecă literatura nu ascultă de o impresie de gust, ci de o stare de duh, ceea ce înseamnă că autoarea face uz de un criteriu spiritual la care consimte prin afinitate lăuntrică. La astfel de naturi, aspirația spre frumos nu se poate mărgini la treapta unei satisfacții artistice, căci degustatea estetică a textelor nu aduce decît o plăcere superficială, ivită dintr-un intelect dornic de excitații
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
reușește să- și pună virtuozitatea în slujba unor adevăruri desprinse din providență. Cu alte cuvinte, atributul estetic e o prelungire a grației divine, și cînd grația lipsește, efectul literar e de carnaval cu virtuți distractive. Literatura ori îți dă hrană spirituală și atunci merită să fie citită, ori te coboară în mîzga unor acrobații expresive, și atunci poate să fie ignorată fără regret. Cu o asemenea exigență în fața ochilor, e de prisos să mă întreb ce impresie îi face Nicoletei Baciu
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
a trăit temele înainte de a le descrie. Pentru ea, isihasmul nu e o chichiță vetustă demnă de nostalgia sihaștrilor, ci element viu de respirație zilnică, tocmai de aceea natura filocalică pe care o posedă o predispune la judecăți cu timbru spiritual. Pentru Nicoleta Baciu, e frumos ce poartă sigiliul spiritului, restul e sclifoseală estetică. Autoarei îi repugnă calofilia, dar îi surîde filocalia. Două cuvinte cu aceeași etimologie și cu sensuri la extreme. Dacă răuvoitorii văd aici o negare a autonomiei esteticului
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
vervă stilistică, conduc spre izvoare occidentale - Literatura angeleologiei se afișează admirabil controlată, diferențiat, și la germane și franceze, consemnate atât de întinsă și numeroasă, încât momentul potrivit. fericit în „Jurnalul” semnat Mihail dezarmează. Numai speculația de Apelând la un joc spiritual de Sebastian. De acum, autorul profil îi mai poate face față, chiar cu cuvinte, în care se desfată antiteza, reînviază „cazul Sebastian vs. greu. Acum, sarcastic, cugetătorul Nicolae Titulescu se pronunța despre Eliade”. autor formulează urmă toarea limbajul din diplomație
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Arsakeion un arheolog de renume, cetățean de onoare al Berlinului și colegă de breaslă cu Ernst Curtius, Émile Burnouf, Calvert, Virchow și alții). Dacă ar fi vrut să facă doar o apologie a iubirii într-o familie dominată de căutarea spirituală, iubire care îmbină și erosul, și agape, cu triada virtuților creștine (smerenie/ milă/ răbdare) n-ar fi reușit să urmărească ritmul intens al acestor vieți active în toate planurile, dedicate căutării și construcției. Tentația cea mai mare pare să fi
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
Botoșani d. 15 iunie 1889, București) D Lestine iterare popoarele // Ca să fii tu mereu amintit // marile probleme ale vremii sale, aniversarea sa, an de an, este un prilej Și în veciul vecilor iubit. manifestându-și opoziția față de de rememorare, atât spirituală, cât și (pentru Eminescu, scris de Marta).” nedreptățile ce se făceau poporului său. culturală. ” În opinia mea, și din acest punct de Păun Octavian, Oak Harbor, WA, vedere Eminescu e greu de egalat. I l e a n a A
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
și se inclusese pe sine în cea de a doua, Paul Zarifopol stă bine la un loc cu mult mai tinerii săi confrați, și nu numai fiindcă a scris în același timp cu ei, dar și fiindcă e afinul lor spiritual și un modernist à outrance. Împărtășește ideea lui Lovinescu despre „timpul (care) omoară orice creație omenească”, formulă încă și mai radicală decât „mutația valorilor estetice”, care lăsa clasicismului o șansă, în vreme ce pentru Zarifopol, clasicii nu sunt decât „o proptea pentru
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
acestor materiale, parfumul lor arhaic, aerul acela arheologico-muzeistic, precum și regimul lor astronomic și moral marcat de crepuscul, rimează perfect cu nostalgia Bizanțului și cu nostalgia nostalgiilor acestuia. Însă dincolo de hieratismul formal și de severitatea construcției, înfiorata de o autentică vocație spirituală, Georgia Lavric este o artistă voluptoasa și senzuala, cu o mare capacitate de a vibră în fața materiei și de a-și regiza bucuriile tactile. Obiectele tridimensionale însele sînt personaje ale acestui joc subtil, în care spontaneitatea juvenila duce o luptă
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
decît compoziții. Rostirea lasă mult de dorit, se joacă superficial, fără a se însuși nodurile și semnele unui metatext post-modern. O propunere regizorala dificilă, dar, cred eu, incitantă pentru orice actor. Prea puțini din distribuție pleacă cu adevărat în aventură spirituală și scenica a Cătălinei Buzoianu. O ratare însă cu implicații, pentru că este vorba de Manoil-poetul, personaj principal, o înregistrează tînărul actor Gheorghe Ifrim, nu doar depășit de nuanțele rolului, dar care joacă un alt personaj, într-o cheie alăturea cu
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]