1,684 matches
-
în cele mai mici fapte, uneori parcă făr' să-și dea seama" notează N. Petrașcu iar D. Suchianu îl credea cu adevărat pe Caragiale om sucit, "aci bun să-l pui la rană, aci mai rău decît un cîine de stînă [...], foarte zgîrcit și foarte risipitor. S-a certat cu cei mai buni prieteni ai lui [...] fiindcă s-a împrumutat de la ei cu bani și nu și-a plătit datorii de felul acestora decît cu mare greutate." Anumite discrepanțe ale personalitații
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
zgomotoasa imprecație vaticinară (Circul vieții, Satira vremii). Firesc însă, figura lui Iisus-răscumpărătorul consună, în Talaz, cu armoniile învierii în natură și în om (Descătușare, Trezire). Este proslăvit, totodată, pe urmele lui Nichifor Crainic, etnosul românesc ca izvor de înnoiri viitoare (Stâna, Mocanul). Mai degrabă bun versificator decât poet, B.-L. se remarcă prin tălmăciri, curate, expresive, din poemele lui Goethe, Ady Endre, Egon Hayek, Michael Albert. SCRIERI: Poezii, pref. G. Coșbuc, Brașov, 1914; Lacrimi și clocot, București, 1916; Deutschlands Wiedergeburt, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
de șuncă, apoi altă felie de cașcaval unsă cu unt, altă felie de șuncă și cașcaval pe deasupra. Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină - mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din trei ouă bătute spumă, 300 gr. de brânză
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
să nu se formeze cocoloși. După ce a clocotit, adăugăm ardeii, o foaie de dafin și doi căței de usturoi tocați mărunt, dăm la clocot și închidem focul. Decorăm cu pătrunjel și mărar tocat fin. BALMUȘ 2 kg. de jintuit de la stână sau zăr de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa, unde în veacurile de somn aveau să se înfiripe întâiele determinante ale matricei stilistice românești" (p. 227). Refugiul românismului a fost găsit în cătunele izolate în creierii munților și în stânile ciobănești. Prin aceasta s-a configurat o constantă a spiritului românesc - refractaritatea de a păși vijelios în istorie, refuzul tentației de a face istorie, recluziunea într-o viață de tip organic. Prin abandonul istoriei și claustrarea în sine a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia / Și-o să ne gonească / Pân` la pod de os; / Pod de os / N-a fost, / Da or să se facă / Tot din os de-al nostru. / Numai io-oi scăpa / Sub stână de piatră, / De cal bun călcată, / De biciu urzicată, / De voi-ncă mustrată!"142 Simbol solar, leul reprezintă renașterea, împrospătarea energiilor cosmice, "înapoierea soarelui".143 Prinderea și uciderea lui este o ofrandă adusă lumii întregi, reînvierea Soarelui și reluarea drumului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pre frate, / ce n-am mai văzut / de când m-am născut?!"188 Într-o baladă din Bucovina, soarele și luna își au obârșia tocmai în cununia nefastă dintre un frate și o soră: "Pe cel munte nant și verde / O stână de oi se vede, / Cu stâna cine era? / Constantin și soră-sa (...) Mult așa, soră, nu stau, / Haide să ne cununăm. Într-o zi de dimineață / Lenuța era mireasă, / La biserică s-adus, / Bătrânul popă le-a spus: / Haine sfinte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
văzut / de când m-am născut?!"188 Într-o baladă din Bucovina, soarele și luna își au obârșia tocmai în cununia nefastă dintre un frate și o soră: "Pe cel munte nant și verde / O stână de oi se vede, / Cu stâna cine era? / Constantin și soră-sa (...) Mult așa, soră, nu stau, / Haide să ne cununăm. Într-o zi de dimineață / Lenuța era mireasă, / La biserică s-adus, / Bătrânul popă le-a spus: / Haine sfinte-am îmbrăcat, / De aste n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Apollo, Minerva, Mercur, Marte era considerat un vestitor al răsăritului Soarelui, priveghetor al somnului și simbol al luptei războinice. În Evul Mediu, cocoșul era purtat de armatele de uscat, pentru a le da de veste schimbarea santinelelor, practică regăsită la stânele tradiționale, păstorii români urcau la munte și cocoșul cu găinile, pentru a le vesti timpul, dar având și rol apotropaic. Astfel, în concepția arhaică, datorită darului său de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Culcă-te, alină-te / Șarpele sugă-mi-te!" / Cel viteaz de ortoman / Izbea negrul dobrogean / Și cu pala lui cea nouă / Pe balaur tăia-n două, / Apoi trupul înghițit, / Plin de rane, otrăvit, / El în cârcă-l ridica, / Sus, la stână se urca / Și în lapte mi-l scălda, / De venin îl curățea / Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați de cruce se prindea / Și-mpreună voinicea / Pe balauri de stârpea!"365 Anularea forțelor oculte este posibilă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de șuncă, apoi altă felie de cașcaval unsă cu unt, altă felie de șuncă și cașcaval pe deasupra. Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină - mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din trei ouă bătute spumă, 300 gr. de brânză
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
să nu se formeze cocoloși. După ce a clocotit, adăugăm ardeii, o foaie de dafin și doi căței de usturoi tocați mărunt, dăm la clocot și închidem focul. Decorăm cu pătrunjel și mărar tocat fin. BALMUȘ 2 kg. de jintuit de la stână sau zăr de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
are o sensibilitate de seismograf la schimbările meteosociale, lăsându-se învăluită de o tristețe adâncă atunci când asistă la vânzarea de țară, la trădare „ca-n Miorița”, când detectează lichelismul bolșevic și obediența față de „ocupanți”, de demonii albi, lupii lăsați la „stână pentru pace”, când îi privește pe îmbolnăviții de sine și de neant. Timpul îi amintește clipa „căderilor ancestrale”, iar între Poet, identificat cu Geniul, Dăruitul suprem, Ascetul, și lumea schimbătoare se înalță o piatră de hotar marcând genunea. Din conștiința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
patrupede și care, firește, nu se gândesc niciodată că ar trebui făcut ceva pentru a îmbunătăți în primul rând situația oamenilor, cu respectul datorat unei opinii, dar cu fermitatea unui gospodar care nu ezită să împuște lupul care îi atacă stâna, fără să-și lase agoniseala distrusă doar pentru a face pe plac "iubitorilor de viețuitoare" care îl mustră de peste gard. Bineînțeles că știu că situația e un pic mai nuanțată și că, în sine, bieții câini nu au nicio vină
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pliscul. Prada cade." (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) ""Oiță bârsană, / De ești năzdrăvană [...] / Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; În dosul stânii / Să-mi aud cânii." (Miorița) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială finală să aibă ca termen regent: (a) interjecția cu valoare predicativă lipa-lipa; (b) adverbul foarte repede; (c) locuțiunea verbală a o lua la sănătoasa; d) adjectivul extrem de atentă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
getice ce s-a stabilit pe aceste meleaguri în vremuri pe care încă nu le putem pune pe răbojul timpului cu precizie, cuvîntul înseamnînd ceata de în-geri, sau neamul zămislit din îngeri(polei: îngeri, ființe cerești din basmele românești + stina: stână, locul unde se adună oile și ciobanii). Are această realitate istorică vreo legătură cu născocirea ivriților privind originea uriașilor, îi întreb pe ei așa, poate le mai iese din cap vreo vedenie să ne lumineze? Ivriții, cînd s-au pus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din oastea lui Zopyron inclusiv generalul, pe la 326 î.e.n. cînd au venit să le ceară socoteală locuitorilor cetății Olbia. Pentru că au primit răspunsul cuvenit, macedo- nenii au considerat că este mai bine să se retragă prin ținutul geților de parcă era stînă fără cîini. Și mult i-a mai costat nesăbuința. Dacă geții erau așa de vajnici în apărarea moșiei străbune nu pare ridicol faptul că niște nomazi sar la gîtul unor dușmani cînd ar putea să dea dosul din calea lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
conducător e unul dintre cei cu care tâlhărise și îi taie capul (Behaviorism). Personajul povestirii Schimnicul e un licantrop. Habotnic în practicarea ascezei, părintele Sofonie se transformă noaptea, fără să o știe, în lup și, înhăitat cu alte fiare, pradă stâna mănăstirii. Într-o noapte lupul în care se metamorfozase corpul său astral fiind împușcat, sihastrul e găsit a doua zi mort, cu o rană în coaste. În Chef la mănăstire trecerea întâmplătoare a unui protopop pe la un așezământ bogat stârnește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
că în Tălmăcel, transhumanța nu a constituit modalitatea principală de păstorit, numărul de oi pe care îl deținea o familie de-a lungul timpului nu a ajuns la efectivele impresionante din Poiana Sibiului, Jina sau Tilișca. În 1959, existau șase stâne, cu un număr de 4547 de oi, proprietarilor revenindu-le între 1-30 de oi. În 1974 erau opt stâne cu 4600 de oi (Irimie, Popa, 1985). În 1985, Tălmăcelul se plasa pe locul cinci, după Poiana, Jina, Tilișca și Rășinari
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
familie de-a lungul timpului nu a ajuns la efectivele impresionante din Poiana Sibiului, Jina sau Tilișca. În 1959, existau șase stâne, cu un număr de 4547 de oi, proprietarilor revenindu-le între 1-30 de oi. În 1974 erau opt stâne cu 4600 de oi (Irimie, Popa, 1985). În 1985, Tălmăcelul se plasa pe locul cinci, după Poiana, Jina, Tilișca și Rășinari, în privința numărului total de oi (89,8% din totalul de animale). Chiar și astăzi, tălmăcenii nu au mai mult
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din subiecții intervievați) și alte bunuri cum ar fi: atelier (7,5% în Tălmăcel și 3,0% în Ludoș), unitate comercială (1,9% în Tălmăcel și 1,2% în Ludoș). De asemenea sunt amintite: pensiune agroturistică (numai în Tălmăcel), animale, stână, șură, moară. 5.3.2 Tipuri de activitate și surse de venit în cele două sate Ocupațiile de bază în Tălmăcel sunt creșterea animalelor (oi, vite) și cultivarea pământului, iar ocupațiile complementare sunt prelucrarea lemnului sau diversele meserii (fabricarea uleiului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
această lână să fie toarsă, țesută, vopsită și convertită în stofă; ca această stofă să fie tăiată, cusută, modelată în veșmânt. Și această serie de operațiuni implică o mulțime de alte operațiuni; căci ea implică utilizarea instrumentelor de arat, a stânelor, a uzinelor, a uleiului, a mașinilor, a vehiculelor etc. Dacă societatea nu era o asociație foarte reală, cel care dorește o haină ar fi fost forțat să lucreze în izolare, adică să îndeplinească el însuși actele nenumărate din această serie
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul sexualității, ea ațâță dorința de împreunare, după care urmează nelipsita adormire în codru: Adormi-vom, troieni-va Teiul, floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stânele de oi. Dragostea e violentă, ferină. Când vede pe Ieronim gol Cezara răcnește. Femeia este un izvor "de-ucigătoare visuri de plăcere", care se așează pe genunchii bărbatului și se anină de gîtu-i "cu brațele-amîn-două". Iubiții stau "mînă în mână
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Traducătorul are, în afară de aceasta, un unghi de creație. Cu instinctul său de om de la Pind, el a văzut în epoca arhaică a Greciei o lume de păstori, de haiduci hărțăgoși, și ne-a dat un Homer oieresc, ieșit parcă de la stână. De altminteri imaginile pastorale sunt realmente în Homer. G. Murnu le-a făcut numai traco-getice, le-a țărănizat. Toate priveliștile cu vite, cu turme, cu ospețe sunt de un specific românesc izbitor. Traducătorul a știut să dea firesc hexametrului. În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
soare El se pleacă din cărare Jos, la capătul potecii, Și tot leagă și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Elementul nemișcării, al paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă a floarei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]