10,694 matches
-
vorbi de rău pe morți și pe cei vii; un nebun slab și un nebun gras, care pleacă în lume, să se aleagă cu ciomăgeli; un războinic ce-și pierde mintea pentru o femeie și se distrează smulgând din rădăcină stejarii din pădure; un laș, care, pentru a răzbuna pe tatăl său asasinat, face pe o tânără fată, care-l iubește, să moară și alte diverse personaje; un diavol șchiop, care desface acoperișurile oamenilor, ca să de la iveală lucruri rușinoase; aventurile unui
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
Dați cu pietre în ei, izgoniți-i, Regele clipei e un nepot, Astfel gândeau probabil și sciții. Doamne, e fericit cel cu duhul Sărac lipit, cu forță de taur, Înțelepciunea nu este scutul, E doar rugină, nu este aur. Numai stejarul și broasca țestoasă Prind câte-un secol, două, mai mult, Trece mulțimea urlând glorioasă, Capete rase, creier de struț. Gigantică talpă pe-un vierme gingaș, Dovleacul gândește gălbui- nărăvaș, Cuvintele vin din adâncuri de ape, Când lumea e plină de
BLACK AND WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364960_a_366289]
-
mi-am aruncat și pantoful, ultimul... PÂNZE Pânze-nverzite de ferigi, de grâu înfrățit abia încolțit, pânze înalte de munți străbătuți, umeziți în șuvițe - bobițe legate de rouă curg în izvoare vesele vârtejite, pânze albastre brândușe apar pe sub poale de stejari seculari, pânze ca spicele galbene vălurite și pânze cireșe cercei deodat' se deșiră, se desfac, putrezind sub noi pânze, cele vorbite, auzite. Conjurații, conspirații, scenarii de thrillere adulmecă, mușcă și mestecă, se-nțepenesc vertebre cervicale ca-n uitătura de lup
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din Borzești. Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și de la informațiile culese din documente de epocă sau din alte izvoare, inventivul autor găsește motive suficient de credibile pentru ca întâmplările narate să pară autentice și, de ce nu
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din Borzești. Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și de la informațiile culese din documente de epocă sau din alte izvoare, inventivul autor găsește motive suficient de credibile pentru ca întâmplările narate să pară autentice și, de ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din Borzești.Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și de la informațiile culese din documente de epocă sau din alte izvoare, inventivul autor găsește motive suficient de credibile pentru ca întâmplările narate să pară autentice și, de ... VIII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului driblează cuvântul o frântură de cer se face oglindă când eu te privesc liniștea ierbii adoarme în mine când greierii cântă izvorul curge de secole setea ne-o stingem bând din băltoace gerul despică stejarul în două de-a lungul îmi cade pe umeri lemnul de cruce cât o să-l duc? poteca greu suie păcatul dansează ca o minge de foc o lacrimă sfințește oasele cu gust de țărână driblează cuvântul prin sufletul gol Referință
DRIBLEAZĂ CUVÂNTUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366645_a_367974]
-
de privilegiile pe care ți le poate oferi tehnica nouă. A doua povestire, intitulată cât se poate de sugestiv, “Făt-Frumos”, are ca protagoniști aceeași copii: Tudor, Andreea, Viorel și Alexandra și ca loc de desfășurare Dealul Mușculeștilor, cu păduri de stejari și aluni, poienițe cu mure negre și flori de toate culorile și miresmele, un fel de rai care se desfășoară în toată splendoarea. Un pui de căprioară care are un picior rănit, ne duce direct cu gândul la fermecătoarele povești
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
unui Argonaut, Să afl u cum plutește la margine de lume Speranța pe o mare cu apele în spume. Acum caut cărarea spre glia strămoșească Spre asfi nțit s-ascult iar limba românească, Încerc să pun o fl oare, un stejar, într-un crâng Unde s-aude-n noapte cum stelele se frâng. DE CE? De ce te rogi zadarnic la o sfântă fecioară Când țara ta ajuns-a să fie de ocară? De ce n-asculți în iarnă semnale de alarmă Când pronia decis-a
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
nu după mult timp ne-a luat în primire o ploaie de gloanțe, noi am sărit din căruță și ne-am aruncat în pământul jilav, am tras căruța într-un lan de porumb și am mascat-o cu frunze de stejar, iar cailor le-am dat drumul să pască prin niște stufăriș , fiind morți de foame; ploaia de gloanțe s-a oprit, rușii au plecat târâș spre observator chiorându-se prin niște binocluri, unul din eu a scos un aparat de
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
de Dumnezeu, având pe Regină, câtă vreme atâtea popoare din lume, nu au, nu-și amintesc să fi avut vreodată, ori sunt așteptate de suplicii dacă vor să o aibă. Avem o regină ca norul sub soare, ca umbra lângă stejar, ca lumina lângă geană, alături în toate clipele într-una și pentru îndelungată vreme, sub nedreptăți și lovituri, de Majestatea Sa, Regele Mihai. Majestatea Sa, Regina Ana, este un tot inseparabil cu poporul român, așa cum este cu Regele, cu Altețele
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
Publicat în: Ediția nr. 664 din 25 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului aud un madrigal de îngeri, în toamnă sfinte mângâieri și tot mă forfotesc atingeri, din frunza verde până ieri... mi se preling pe umeri lacrimi, din plânsul de stejar bătrân și bruma arde multe patimi și e pustiu pe caldarâm... îmi tremură toiagu-n mână și rătăcesc cu ochii-nchiși; degeaba Domnul mă amână, degeaba ochii-țin deschiși... Referință Bibliografică: aud un madrigal de îngeri / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AUD UN MADRIGAL DE ÎNGERI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365678_a_367007]
-
tămăduitoare. Legenda spune că „Ram, un tânăr blând și grav, care se pregătea pentru preoție, numit de druizi „cel care știe” sau „pacificatorul inspirat”, și-a vindecat poporul, atins de ciumă, folosind vâscul. Ram obișnuia să mediteze sub un bătrân stejar, într-o poieniță, ascuns de vederea curioșilor, reflectând la boala ce se abătuse asupra poporului său. Într-una din seri,după ce s-a retras la rădăcina arborelui sub care obișnuia să mediteze, l-a furat somnul, adormind profund. În timpul somnului
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
străvechi și binecuvântat: descendent din prima Familie a lumii, ascendent al marelui Imperiu trac, urmaș al marelui Regat dac, cocon al marilor cnezi, voievozi și domnitori, odraslă a boierilor și vlădicilor aleși, candelă a mamelor iubitoare, luminător al iluștrilor cărturari, stejar al falnicilor țărani, steag al eroilor, apoteoză legendară, cruce a martirilor, imn al sfinților, care a ajuns grație neunirii spiritual-politice din lăuntru, respectiv a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor din afară, să fie prigonit, călcat de copitele migratoare, sfârtecat
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova și Țara Românească. În plan politic ajunge membru onorific al Academiei Române și senator al Ardealului în Parlamentul României Mari. Acest mecena al culturii românești, donează ardelenilor un
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
iar dedesuptul moțiunii o inscripție a Cetății Albe din 1476, la care se adaugă și două strofe din poezia Zaridei Sylvia: „Bucurați-vă surori mândre și vă veseliți/ Împreună regăsite, lângă maica ce iubiți/ Jucați hora înfrățirii cu flăcăi dintre stejari/ Hora sfântă a dezrobirii, hora României Mari.// Iar când falnic viitorul, va păstra în veci solia,/ Basarabia rămâne pe veci a țării noastre rai;/ Ca în hrisoave să rămână Ferdinand și cu Maria,/ Prea slăviți în România pe altarul lui
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
așa, durerea, are și ea umblet Că ești copil sau ești matur, o mamă-i dar divin! Să nu mai pleci, rămâi cu mine- cuvinte dragi, Îi cuprinzi palmele și o îmbrățișezi cum se cuvine, Pe tine te-a lăsat stejar puternic printre fagi Deși ești mare-acum,te doare și să plângi îți vine! Mai ieri te întreba ce faci sau de ți-e bine În ochii ei întotdeauna erai copilul ei frumos, Te-a apărat de tot ce-i rău
FARA TINE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366203_a_367532]
-
și să nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
în față cu Tudor iar Irina cu Alexandru, ca de obicei, în spate. Cărarea șerpuia prin platoul ce ducea spre cabană. De ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de copaci. Pe ea se făcea și alimentarea cu cele necesare cabanei Gârbova, alimente sau alte
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
pururi și amu sloboziți la gură veșnic epigoni caimac în scursură săraci dar coconi rai ar fi fost țara locu-i ideal ce-ar mai suna sara buciumul pe deal dacă noi bădiță n-am fi fost aici fragedă mlădiță din stejari pitici Referință Bibliografică: ce să-ți spun eu ție?... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CE SĂ-ŢI SPUN EU ŢIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361730_a_363059]
-
dansează în jurul lor și care le șoptesc: FANTASMELE:Vino iubitule!... Sărută-mă!... Te invit să facem dragoste!... Drumeagul pătrunde într-o poieniță. Călăreții, continuă să înainteze. CĂPITANUL ARNĂUTU:După hartă aici trebuie să fie comoara. În mijlocul poieniței se află un stejar secular cu coroana bogată. Dintr-o dată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-o explozie de bucurie)Iată comoara! Călăreții se apropie, descalecă și lasă caii în grija boierilor care îi țin de frâie. Sasu scoate
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
în timp ce plantau de zor copaci ( ex: brazi ) prin ogrăzile școalelor, căci țara era odată, ceea ce este și azi, o ogradă pe care mulți venetici au făcut școală, versuri precum : “vai de leah, vai de tătar/ ce se luptă cu-un stejar/ vai de ungurul semeț/ ce luptă cu-un brăduleț !”, versuri care ne spun că strămoșii noștri se bucurau de pace în ogrăzi, copacii Europei luptându-se între ei, pentru a da coajă ( papirus, de ! ) editorialelor cu care se scriau păci
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
spre Dealul Viilor), Bușica l-a rugat s-o lase la „palatul” ei din Strâmba și după aceea se poate duce la cârciumă să petreacă. Așa își alinta bătrâna căsuța ei „palatul meu” , o clădire înaltă, construită din bârne de stejar și acoperită cu șiță, care arăta destul de frumoasă, fiind recunosacută de departe după pridvorul plin de mușcate multuicolore, tot timpul anului. Doftoroaia, care nu muncise niciodată la câmp, iubea florile ca pe ochii din cap și făcuse aceeași pasiune pentru
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
peluze de golf și-apoi la lizieră și dincolo în interior, pe o singură porțiune vizitabilă din exterior, tufe de ierburi pitice, ferigi, ienupări care umpleau ca o vegetație de liane pâlcurile și apoi pădurile falnice de palmieri, pini, ulmi, stejari, dafinii de California, arțarii și paltinii albi care ascund cu coronamentul lor dens și stufos cărări și drumuri asfaltate sau pietruite ce duc la vile somptuoase, abia zărite prin luminișuri. Se zice că în adâncul pădurii, care înconjoară gloful pe
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
ofer trei lucrări de sculptură, dintre care două sculpturi monumentale de peste trei metri, respectiv “Genza” din cupru (50 de kg), “Coloana Femeia-îngerul melancoliei” (dintr-o singură bucată de lemn de cireș de trei metri) și “Vânătorul stelelor” din lemn de stejar de 3,60 metri. Aceste două sculpturi monumentale s-ar putea vinde la licitație la un preț de strigare începând cu 50.000 de euro bucata. Bineînțeles, după ce le vom face publicitatea necesară pentru a intra în vizorul publicului sofisticat
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]