2,893 matches
-
aparținut țării Românești decât vreo trei decenii, În vremea domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418). În Antichitate, aici trăiau geții, o ramură a tracilor, Înrudiți cu dacii. S-au așezat printre ei și sciții, popor de origine iraniană, veniți din stepele nord-pontice. Grecii au Întemeiat colonii pe litoral. Ruinele uneia dintre ele, Istros (Histria), reprezintă un important șantier arheologic și o atracție turistică. Tomis, orașul cel mai mare și mai activ În epoca elenistică și romană, este acoperit astăzi de un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a imprimat psihologiei bucureștene o doză de fatalism, combinată cu dorința de a trăi clipa, fără a Învesti prea mult În viitor. Primul mare dușman este Însăși clima. Departe de munte, departe de mare și Într-o câmpie deschisă spre stepele rusești, Bucureștiul se supune unui climat tipic continental. Precipitații sunt puține. Vara e foarte cald, temperaturile urcând frecvent spre 40 de grade Celsius (În cazuri excepționale, chiar peste această limită: 42 de grade În iulie 2000). Iernile sunt reci, recordul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
multe colective de artiști, care cântă ceastușki și dansează. Nae Prelipceanu îmi spune că nu mai poate suporta vocile acestea sparte, „disperate” - așa-i sună cântecele populare rusești. E o respingere organică, i se pare că e aruncat într-o stepă pustie ascultându-le... Încerc să-i abat atenția povestindu-i cele întâmplate cu Anatoly Sobceak, primarul democrat al Sankt-Petersburgului, din a cărui echipă a făcut parte și KGB-istul Putin. Sobceak a pierdut alegerile și a fost persecutat, învinuit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
comună, și e și mai departe până la Botoșani, ori Dorohoi. Aici e regiunea aceea de o bogăție neauzită căreia oameni din partea Muntelui îi zic "la câmp". "La câmp" încă din copilărie îmi evoca ținuturi întinse, iazuri mari, sate rare rare... stepa... Morțun lucrează 2600 de fălci dintre care 1000 proprietate. Mai are pe lângă Ichimenii lui, Ichimenii Holban, parte din Bodron și o parte din Crasnaleuca (aceste din urmă, proprietate a moștenirii Callimachi). Drumuri nu sunt nicăiri. Iarna se pune zăpadă pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
până la Kiev și dincolo, bate tunul și curge sângele. În câte colțuri se sugrumă frați pe frați; în câte târguri ulițile "Jidovimii" sunt înecate în sânge și zăgăzuite cu mii de cadavre... O nebunie roșie bântue fără stavilă în țara stepelor, și parcă bate dintr-acolo un vânt de nenorocire și de nemărginită tristeță. Fără îndoială, în om trăiește o fiară. Vai de el, când gratiile au fost rupte și bestia adulmecă sânge... Tunul bate la Iampol și mai departe. Nistru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
huzureau fără a munci. 23 Mai "Pravda" (21 Mai) Primul oraș agricol (Agrogorod) în Usbekistan. Corespondentul din Tașkent arată că, în colhozul milionar "Kaganovici" din raionul Ianghi-Iuzk, s-a pus solemn temelia primului oraș agricol. Acum cinsprezece ani, aici era stepă pustie, și acum, colhozul strânge de-acolo cele mai mari recolte din raion. Clădirea orașului e planificată pe cinci ani. Deocamdată s-a pus prima piatră de temelie a palatului cultural: operă de arhitectură bogată în cercul căreia vor fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iar în aripile laterale administrația colhozului, salonul și sofrageria. În planul general de construcție se prevăd cinci sute cincizeci case de locuit, un stadion, rezervor viu de apă, școli, grădini de copii și creșe și gospodării model. 4 Iunie În stepa de lângă Bacu s-au săpat în anii din urmă fântâni arteziene pe câmp în vederea irigației câmpurilor de bumbac. O fântână irigantă zilele acestea udă 100 hectare de bumbac. Până acum fântânele arteziene se săpau numai pentru apă de băut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de bumbac. Până acum fântânele arteziene se săpau numai pentru apă de băut în sate. Acum izvoarele arteziene udă cam 9000 de hectare de culturi. În anii ce vin, pe lângă canaluri, se intenționează crearea de sute de fântâni arteziene în stepe. 6 Iunie Copii. Două fetițe stau de vorbă cu Valeria. Una e la școală. Cealaltă încă nu (6 ani). Cea mărișoară mai bine îmbrăcată; a doua mai sărăcuț. Dorința lor e să se facă sanitare ori aviatoare, căci "va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în ruseasca mea și el se bucură... Ne înțelegem să facem o partidă de pescuit, duminică, într-un lac cunoscut de el. În 1935 o stațiune specială de mașini și tractoare crease în jurul Stalingradului o zonă de verdeață în imensitatea stepei aride. Se plantaseră 4000 Ha. păduri, livezi, vii. Plantațiile acestea au fost distruse în timpul invaziei naziste. Pe mari întinderi roadele muncii oamenilor sovietici au fost prefăcute în scrum de barbarii civilizației; hitleriștii au dărâmat și incendiat 70.000 de sate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Orașul nou se ridică necontenit din ruinile celui vechi. Se construiesc și se vor construi clădiri mari pentru instituții. Am văzut de pe acum ridicate impozante cartiere muncitorești, alături de aglomerații de bărăci de lemn. Plantații care se ridică. Pământul secetos al stepei e foarte rar udat de ploaie. Grădinile sunt udate cu mâna; curând vor fi adăpate prin irigații. E în curs de construcție o nouă hidrocentrală electrică. Dimineața, Duminică 23 Mai, vizităm o înălțime care se chiamă Curganul lui Mamac. (Probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pelinița amară și o buruiană cu o frunză roșie ca sângele între frunzișoarele obișnuite verzi. În aceste locuri s-au mai înfruntat odinioară tătarii cu slavii. Acuma vechii asiatici amestecați cu populațiile localnice au apărat cu o strășnicie înfricoșată trista stepă a mamei Volga, în contra unei invazii moderne mult mai aspre și mult mai crude. După șase luni de lupte a unei bătălii care e, desigur, cea mai mare din istoria lumii, hitleriștii au fost răzbiți și detunați îndărăt, oastea întreagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Un asemenea agregat înlocuiește zilnic 950 oameni, 150 cai, 37 semănătoare, 20 de batoze. Sute de mii de tractoare. Secarea mlaștinilor. În U.R.S.S. s-au irigat aproape 8 milioane Ha. Munca act de vitejie. Se găsește undeva în această stepă înfățișând liniștea și puterea poporului rus, caracter pe care îl are și statua de 60 m. înălțime a lui Iosif Visarionovici, dominând Volga la deschiderea canalului, se găsește un colhoz de 70.000 Ha. Nu pământul lipsește lumii acesteia, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amurgului. (Îmi amintesc că n-am văzut câni la Stalingrad. Numai doi, de coloarea năsipului, un fel de ogari, umblau pe malul fluviului, căutând ceva în tovărășie. În schimb multe capre: animalul binefăcător al acestor priveliști sărace cu vegetație de stepă grâne și pălân (pelin). Vântul poartă necontenit puternică mireasmă amară. Cât am umblat în ziua când căutam cu Mihail Andreici Lobacev loc de pescuit, n-am văzut păsărelele obișnuite câmpurilor de la noi. Astăzi după ce am străbătut Țimleanscaia mare vreme de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Anton Brahuță. 30 Mai 1954. Duminecă Suntem a treia zi în Tbilisi. Am sosit alaltăieri, Vineri. Plecăm mâni, luni. Ziua de joi, ca și cea de miercuri le-am petrecut pe Donul liniștit, țara lui Șolohov. După tristețea canalului din stepă, pe care l-am cercetat călăuzit de Mihail Andreici Lobacev, m-am trezit pe vapor cu vederea neașteptată a Donului, bogat în vegetație luxuriantă de care sunt pline luncile cu arbori noi sălcii și plopi. Toată dimineața am stat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
verii. Ele reprezentau o amenințare directă pentru Veneția. Venețienii au încercat să realizeze o mare coaliție antiotomană la care să participe și hanul Hoardei de Aur, Ahmed. Asta ar fi însemnat ca tătarii de pe Volga să vină în Moldova prin stepele nord-pontice și să străbată o parte din teritoriile care țineau de coroana regelui polon. Acest lucru nu-i convenea lui Cazimir, iar succesele unei asemenea coaliții ar fi întărit poziția internațională a lui Ștefan cel Mare, pe care regele îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
însă sorți de izbândă numai cu forțele moldovenești. Trebuia, pentru aceasta, o oaste puternică, înzestrată cu mașini de război și multă artilerie. La un asediu prelungit, oastea otomană putea interveni în apărarea cetăților și lupta s-ar fi dat în stepa deschisă din sudul Moldovei, unde turcii, superiori numeric, ar fi obținut fără greutate victoria. Ștefan cel Mare nu putea să strângă mai mult de 40.000 de oameni; or, numai asediul uneia dintre cetăți imobiliza câteva mii de ostași. Deci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1541. Jurământul de la Colomeea Ocuparea celor două cetăți din sudul Moldovei afecta și interesele economice ale Poloniei. Din punct de vedere militar, pericolul otoman devenea și mai mare, dacă se are în vedere că hanatul tătar, în stăpânirea căruia intrau stepele din nordul Mării Negre, devenise vasalul sultanului. Stăpânirile tătarilor erau vecine direct cu cele ale regatului polon; așadar, primejdia se afla acum la hotarul regatului. Mizând pe interesele economice și militare ale Poloniei, Ștefan, fără nici un aliat de nădejde, s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și buni tacticieni s-au dovedit a fii mongolii. După J. B. Liddell Hart, “noi găsim cele mai bune exemple de strategie medievală nu în vestul ci în estul Europei”. Cum remarca Leon Cahun, care a studiat istoria popoarelor de stepă din Asia, “în secolul al XIII-lea, în arta militară cei civilizați erau mongolii și barbarii”. Ei i-au învins pe adversari, datorită geniului și experienței comandanților lor, prin disciplina trupelor. Campania din 1219 se desfășoară după reguli tot atât de bine
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cuza din Iași, Facultatea de științe, secția Matematică, pe care a absolvit-o în 1934. Țara de activitate - România și Republica Moldova. S-a afirmat ca poet și publicist. Astfel: - Editează în 1980 un volum de poezii sub titlul „Poezii ai stepei și deltei”. - A fost redactor șef al revistei Bugeacul în perioada 1937-1939, când demisionează datorită neînțelegerilor cu directorul revistei. șIMCIC Nicolae Id. S-a născut la 8 noiembrie 1920 în orașul Chișinău, însă după moartea tatălui său, mama fiind dintr-
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
fete din Bolgrad. EISENBRAUN ROBERT (ps. Cahlueanu Robert și Andrei Ciurunga) Robert Cahlueanu, pe numele său adevărat Eisenbraun, face parte din pleiada poeților din sudul Basarabiei, grupați în jurul revistei Bugeacul, care au conferit Bolgradului calificativul de Centru Cultural al ținutului stepelor aride și lacurilor scânteind în bătaia razelor soarelui de vară. S-a născut la 20 octombrie 1920 în orașul Cahul (Rep. Moldova) și a decedat la 17 august 2005 în orașul București. Studiile liceale le începe în orașul Cahul, iar
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
acasă pentru îndrumări. Pe lângă profesorat, a îndeplinit și funcția de inspector școlar. - Ca poet era unul dintre intelectualii cei mai respectați ai orașului Bolgrad. Generația lui, a lui T. Nencev, Ecaterinei Cavarnali, lui Chiril Cuțarov au conferit orașului mic de stepă, denumirea prin creațiile lor, de „centru cultural” al coloniștilor bulgari în anii 30 ai secolului XX. Printre operele sale poetice menționez: - Răsadul verde al inimii stelele de sus îl plouă, Bolgrad 1939. - Poezii, București 1934. „Poet planetar, cu gesturi largi
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de sus îl plouă, Bolgrad 1939. - Poezii, București 1934. „Poet planetar, cu gesturi largi democratice în stil Whitman, Vladimir Cavarnali, cum apreciaza Mihai Cimpoi, este producător de chiote și țipete înfricoșătoare, colorate în chip expresionist”. (Chiui ca un scit în stepă). Poezia lui este viforoasă, eruptivă, dominată de o imaginație, „aprigă” și „învolburată de enigme.” Cavaler al hiperbolei, poetul aleargă „în căruțe de foc pentru a înfrăți bucuria cu oțelul, își spală palmele în cer, așterne sub fiecare brazdă a cernoziomului
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
decedat de pe urma rănilor căpătate în primul război mondial. Se mută în orașul Bolgrad împreună cu mama sa și fratele Ion, unde locuiesc cu chirie. În poezia „Tata” consemnează starea socială a familiei: „Noi ne-am mutat într-un oraș de stepă Tu ai rămas în satul copilăriei mele ... În casa- ne niciodată nu fu bucurie Mereu tot batem pe la porți străine.” Ca absolvent al liceului, în baza legislației de atunci a statului român, navea nici o specialitate (liceul dădea numai cultura generală
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
și puține epigrame. Poeziile sunt grupate în plachete „Melodii proletare”. Pentru a ocoli cenzura regală îi schimbă denumirea în „Poezii” 1937, iar poetul este arestat timp de o lună. Poeziile din ediția 1937, care s-au pierdut, sunt poezii de stepă, de iubire și sociale, ultimele formând obiectul cenzurii regale și confiscării. Până la decesul pe front, poetul, deși n-a făcut politică în viață, a fost sub observația continuă a siguranței române. Poezia lui s-a bucurat de o apreciere pozitivă
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
pe motive politice, a poetului Teodor Nencev, fondatorul revistei. Iacob Slavov s-a retras și el de la conducerea revistei din cauza divergențelor cu finanțatorul ei - cpt. Dragomir Petrescu. A editat în anul 1980 un singur volum de poezii, intitulat „În brațele stepei și deltei”. Poezia lui este o poezie a stepei și deltei Dunării în care „roua tremura în spic” (stepă) și „stelele cad bulgări în marele NIMIC (deltă)”. Citez: „Zorile sărută orice frunte Cu petalele purpurii, mărunte.” Versurile lui Iacob Slăvov
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]