1,751 matches
-
lui George Alboiu, criticul Laurențiu Ulici a observat că «esențială și prezentă în fiecare „act” este tentativa eului liric de a-și asuma convingător și expresiv o foarte grea condiție, anume de a fi simultan creatorul și mar¬torul universului străjuit de „câmpia eternă” și de „muntele singur”, de a fi, cu alte cuvinte, în același timp cel ce rostește (scrie) și cel rostit (scris); din perspectiva acestei tentative, materia magmatică și viscolul de energii din care sunt făcute textele poetice
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
Izvoarele este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cernești, Chirițești, Homorâciu, Izvoarele (reședința), Malu Vânăt și Schiulești. Comuna se află în zona montană a județului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. La Homorâciu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102, care duce la
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
care îngenunchează la picioarele lor. La baza coloanei se află statuia Sfântului Ioan de Nepomuk iar sub el, Sfânta Rozalia. La aceeași înălțime cu Sfântul Nepomuk se găsesc statuile regelui David și a Sfintei Barbara, patroana minerilor; soclul triunghiular este străjuit de statuile unor puteri legendare ocrotitoare, Sfântul Rochus, Sfântul Sebastian și Sfântul Carol Borromeus. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi în relief, reprezentând cele trei calamități - război, foamete și ciumă - pricinuite la acea vreme de turci (1737
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
Bucureștiul în anul 1944. Peisajul a fost unul dramatic, realizat pe o suprafață de douăzeci de metri pătrați cu grund de tempera în tehnica uleiului. Artistul a reluat peisajul în care a reprezentat pereți stâncoși și tufe de brădet care străjuiau o albie joasă. Brădetul deschide o perspectivă adâncă, conturată pe baza unui desen clar, dar și de un degrade al verdelui care umple primul plan, pentru a se pierde în final în albastrul cerului de fundal. Există, de altfel, un
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată cândva în decursul secolului al XVIII-lea. Având în prezent hramul ""Adormirea Maicii Domnului"", biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Străjuind valea de-a lungul căreia satul se așterne, biserica de lemn se află amplasată pe un deal în centrul satului. Înlocuind probabil o altă biserică de lemn, actuala biserică de lemn a fost edificată, conform specialiștilor, spre sfârșitul secolului al
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
Partea inferioară a acestui perete este decorat cu picturi inspirate din pilda lui Iona, cel înghițit de balenă, dar și chipuri de sfinți precum Împărații Constantin și Elena, Ioan Botezătorul sau Ioachim și Ana. Trecerea dintre pronaos și naos este străjuită de reprezentările apostolilor Petru și Pavel. Ușa, frumos decorată și ea, are în partea inferioară reprezentată o vază cu flori iar în partea superioară un arhanghel. Pictura naosului a fost mult mai puternic afectată de intemperii decât cea din pronaosul
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți verticali, tancuri, vâlcele, brâne și crește ascuțite. Are o suprafață de 47,7 ha și adăpostește multe specii rare de plante și animale. Inițiativa punerii sub protecție a zonei a avut
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
va fi definitivat, de Băile Herculane. Orașul se află la 29 km de Petroșani și la 125 km de localitatea Deva, reședința județului Hunedoara. Este cel mai vestic oraș din Valea Jiului, fiind situat la poalele munților Retezat și Vâlcan. Este străjuit la nord de Vârfu Mare (1.509 metri) poreclit și "Cele Trei Stânci", iar la sud de vârful Coarnele care se ridică la peste 1.780 de metri. Aflându-se la o altitudine de aproximativ 750 metri, orașul Uricani se
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
arta cioplitului în lemn din Țara Maramureșului, lemnul cioplit de mâinile trudite ale meșterilor artizani maramureșeni, spune povestea acestor meleaguri, parcă rupte din rai. Așezată pe malul răului Iza pe un deal ce îi oferă o impresionantă panoramă, mănăstirea Bârsana străjuiește întreaga Tară a Maramureșului. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este localizat în zona centrală a Municipiului Sighetu Marmației, fiind un simbol al represiunii puterii comuniste împotriva celor care cu gândul, vorba sau fapta s-au opus instaurării comunismului în
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
localitate-reședință de comună din raionul Fălești, Republica Moldova. Localitatea este situată mai sus de pîrîul Gîrla Mare și are o populație de 3.171 locuitori conformă datelor de la recensământul din 2004. Aceasta localitate se întinde pe coastele celor două dealuri ce străjuiesc valea față-n față. În partea de sud a satului, se află iazul Gârla cu o suprafață de 200 de ha și o lungime de peste 5 km., gară Scumpia și satul Scumpia. Prin preajmă satului, trece calea ferata Chișinău - Bălti
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
construite: școala medie, casa de cultură, ambulatoriul, gradinița-creșă, cîteva magazine și ateliere pentru prestarea serviciilor, s-a deschis un muzeu etnografic. În memoria eroilor căzuți în al II-a război mondial, a fost înălțat un monument. La memorialul gloriei militare, străjuit de brazi aidoma unor lumânări, stau aliniate pe plăci de granit, numele a 132 ostași, 111 fiind băștinași din Bilicenii Vechi și 21 - din satul vecin Coada Iazului. Eu au rămas pentru vecie împreună, stând la straja păcii pentru locuitorii
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în partea de sud de dealul „Delnița” și a „Crucii”, iar la sud - est - de dealul „Scroafei”. În partea de vest se întinde un șes cu
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
majorității râurilor care o străbat). Cordiliera Centrală (supranumită și coloana verticală a Mesetei Centrale) împarte Meseta Centrală într-o regiune nordică și una sudică, cea dintâi fiind mai mică ca suprafață, dar mai elevată decât cea din urmă. Cordiliera Centrală străjuiește capitala Madrid către nord, cu vârfuri ce ating 2.400m și dă pentru această zonă o pantă generală nord-sud. În vest de Madrid, Cordiliera Centrală atinge și cea mai înaltă altitudine a sa, în vârful Pico Almanzor, 2.592m. Munții
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
Andaluziei este mărginită în nord de Sierra Morena, iar în sud de Cordiliera Penibetică, îngustându-se mult către est, unde cele două lanțuri montane se unesc. Bazinul râului Ebro, sau Câmpia Aragonului este format din valea râului Ebro și este străjuit în trei părți de siteme montane: Munții Iberici către sud și vest și Pirinei către nord și nord est. Este de menționat faptul că numeroase alte zone joase, depresionare, se găsesc pe cursurile râurilor Tago și Guadiana. Zona litorală se
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
10-20cm. Sub vf. Custurii, în Căldarea Netișului se găsesc trei lacuri la peste 1900m, cel mai mare se află la 1940m, are o suprafață de 1,1 ha și o adâncime de 3,5m. Căldarea glaciară de la obârșiile Bistrei Boului, străjuită de vf. Cununii și Dealul Negru, adăpostește alte trei lacuri, cel mai mare are o suprafață de 1,1 ha, o adâncime de 7m și se află la 1960m altitudine. La înălțimi de peste 1600-1800m, pe suprafețele de nivelare și pe
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
pe malul stâng al Oltețului, la o altitudine de 670 m și la 20 m înălțime față de talvegul râului, pe teritoriul comunei Polovragi între localitățile Horezu și Baia de Fier, județul Gorj, Oltenia, România. Pornind de la Mănăstirea Polovragi, cea care străjuiește ca o barieră capătul străzii principale aferentă comunei, îndrăznim să urcăm în chei, inițial de-a lungul Pădurii Polovragi, arie naturală protejată pentru castanul comestibil și vegetația de tip mediteranean. Ieșind din dreptul pădurii, malul abrupt din dreapta - Muntele Căpățânii și
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
Sangereii Noi. E o așezare pitoreasca cu relief de câmpie, scăldata în verdele dens al pomilor roditori din preajma caselor de locuit. De-a lungul traseului se întinde o alee de nuci. În centrul satului e un iaz nu prea mare, străjuit de salcii plângătoare care îi dau un aspect deosebit. La nord-vest se întinde pădurea - un minunat loc de odihnă pentru iubitorii de frumos. În partea nord-estică a localității se află moșia satului Heciul Nou, sat cu frumoase tradiții seculare. De
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
plantelor acvatice. În apele Deltei crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante microscopice ce plutesc în apă și alge), plutitoare și amfibie, pe care o întâlnim de regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul, ce acoperă suprafețe întinse până la linia orizontului, oprindu-se ca un perete verde în jurul ghiolurilor, al japșelor, pe marginile gârlelor și canalelor. În apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
cum apare în toponimia locală, reprezintă un masiv muntos care face parte din grupa Carpaților Occidentali. Situat la cumpăna izvoarelor Crișului Alb și Arieșului, în Munții Apuseni, (1263 m) se impune spectaculos în peisaj, străjuind spre sud Țară Moților Crișeni. Accesul se face din DN 74 - Brad - Abrud - Câmpeni, vârful Muntelui Vulcan dezvoltându-se la o distanță de 1 km deasupra satului Buceș-Vulcan. În apropiere se află și Pădurea de mesteceni de la Cornițel și Pădurea
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
tablă zincată. Acest lucru a salvat-o de la distrugerea totală. Înfățișarea ei actuală este puțin schimbată față de cum era în anul 1827, când a fost ridicată: așezată în grădina bisericii, înconjurată de morminte, împrejmuită cu gard (din plăci de beton), străjuită de salcâmi înalți, biserica veghează deasupra satului. Trecerea timpului a făcut să fie necesare noi reparații în anul 2006, când s-a schimbat toată tabla de pe biserică și turn, care a fost și el înnoit în totalitate. Lângă această biserică
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
la ușa mea"”. Atitudinile și faptele doamnei Ruxanda o caracterizează ca pe o ființă sensibilă (care leșină atunci când vede piramida de capete), dar și hotărâtă să-i apere pe cei bătuți de soartă. Prizonieră a unui spațiu întunecat (palatul voievodal) străjuit de capetele celor uciși, Ruxanda pare a fi un înger căzut în Infern. Pentru a se salva și, mai ales, pentru a-și mântui fiul de moarte, blânda doamnă acceptă „rolul” care i se dă: ea va deveni „mâna” pedepsitoare
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
de peste 10 km, ce se cățărau pe stânci vălurite, flancate de 450 de turnuri. Fortăreața propriu-zisă se înălța măreață în interior, dominând orașul de la o înălțime de 400m. Impresia de forță, de inexpugnabilitate, era amplificată de natura înconjurătoare ce o străjuia din trei părți, sporindu-i măreția și farmecul: la nord-est curgea râul Orontes, la sud stânci înalte de cretă, greu accesibile, dublau peretele de piatră, iar la vest, la numai câțiva kilometri, marea. Cruciații în Europa nu văzuseră nimic asemănător
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
orașului Rădăuți. Biserica are o suprafață de 550 m², o lungime de 60 metri și o înălțime de 50 metri. Ea este construită în stil neobizantin cu elemente de arhitectură bisericească moldovenească. Ea are trei nave, având un culoar principal străjuit de colonade cilindrice ce se termină cu capiteluri corintice lucrate măiestrit. Între naos și pronaos se află două arce dublouri mari. Deasupra ușii de la intrare se află un balcon spațios. Biserica are 131 ferestre rotunde de mărimi diferite prin care
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
naos și pronaos se află două arce dublouri mari. Deasupra ușii de la intrare se află un balcon spațios. Biserica are 131 ferestre rotunde de mărimi diferite prin care pătrunde lumina în interior. Acoperișul bisericii este alcătuit dintr-un turn central străjuit de o cruce de 6 metri înălțime și 4 metri lățime (brațele), patru turnuri mai mici în jur și două turnuri ale clopotniței, de o parte și alta a intrării principale în biserică. Catapeteasma provine de la Biserica din Răpciuni, astăzi
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
organizat în cinci companii de infanterie cu detașamente de mitraliere, o companie de geniu, câțiva marinari și o baterie de artilerie. Fortificațiile dealului, deși afectate de atacurile anterioare, rămăseseră în mare parte intacte. Pe lângă structurile defensive naturale de pe pozițiile înalte străjuite de pante abrupte, el era protejat de o redută masivă și două turnuri, fiind complet înconjurată de garduri de sârmă ghimpată electrică. El era legat și de fortărețele învecinate de pe Dealul Fals și de pe Akasakayama prin tranșee. Numele de „Dealul
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]