7,161 matches
-
acestei experiențe, îmbinată cu realizările trecutului îndepărtat, deci modernitatea cu tradiția. Astfel dr. ing. Iacob Voia dezvoltă mai pe larg decât alți autori de astfel de monografii problema turbinelor hidraulice, care reprezintă invenții în adevăratul sens al cuvântului, având ca strămoș roata de apă.» - p. 7; (3) «În încheiere, apreciez că monografia Roata de apă - primul motor, elaborată de dr. ing. Iacob Voia, reprezintă una dintre cele mai reușite și complete din țară și de peste hotare.» - p. 8. Prefațatorul, acad. Ioan
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
Iacob Voia, reprezintă una dintre cele mai reușite și complete din țară și de peste hotare.» - p. 8. Prefațatorul, acad. Ioan Anton, fără a afirma „răspicat“ că roata de apă râmâne întâiul motor zămislit pe planetă și „brevetat“ în Dacia, de strămoșii noștri Pelasgi > Valahi, face, totuși, câteva aserțiuni clare în acest sens: «Între anii 100 î, e. n. și 100 e. n. se dezvoltă și răspândește roata orizontală (sau cu ax vertical), ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
ușor-memorabilele capitole / subcapitole: 1. Apa ca subiect de cugetare (1.1. „Apa ca tâlc al existenței“; 1.2. „Apa cea de toate zilele, hidropolitica și hidroinformatica“; 1.3. „Încheiere“); 2. Roata de apă - obiect și subiect de studiu (2.1. „Strămoșii“; 2.2. „Comentarii ale istoricilor“; 2.3. „Roata de apă orizontală“; 2.4. „Roata orizontală în Țara Bascilor“; 2.5. „Roțile de apă în Evul Mediu“; 2.6. „Roata de apă la români“; 2.7. Calculul roților de apă“; 2
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
fim uniți ca neam și uniți în credința strămoșească.” La ieșirea din biserica ce fusese arhiplină, pe fețele și în ochii tuturor strălucea acel ”ceva” la care se referise Dan Puric, ca o garanție a faptului că suntem urmașii - aidoma strămoșilor noștri - în care sufletul nu s-a înstrăinat, nu este alienat, salvarea stă în noi, în cugetele și aspirațiile noastre. 28 mai 2017 Dr. Elena Armenescu membră a Uniunii Scriitorilor din România Referință Bibliografică: Dragostea creștină, dragoste jertfelnică / Elena Armenescu
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
rânduit să viețuiască, românul basarabean Pavel Bălan s-a hrănit din această noimă de viață a părinților săi, implicit și a lui. Cu aparatele sale foto, probabil conținând inovări abile, conexe cinematografiei, maestrul Petru Bălan a colindat glia moșilor și strămoșilor săi spre a releva ochilor odihniți (ai celor fără harul și puterea lui de dăruire) chipul lumii Cerului, așa cum a fost închipuit jos, pe pământ, de meșterii cei aleși de Domnul să zidească, să cioplească, să zugrăvească lumea nevăzută a
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
îi propune evadarea, Socrate îi reproșează: „Oare așa de înțelept ești, încât nu înțelegi că în fața zeilor și a oamenilor cu judecată, patria este cea mai prețuită, mai însemnată, mai sfântă și mai respectată decât mama, decât tata, decât toți strămoșii? Că pentru patrie, chiar când ne supară, trebuie să avem venerație, supunere și îngrijire mai mult decât pentru tată? Că pe dânsa sau o îndupleci prin convingere, sau, dacă nu, trebuie să faci ce-ți poruncește și să înduri în
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
și să facă adunări și să țină predici poporului și să-și aleagă ucenicii, neîmpiedicat de niciun mandat pretorian. Dacă s-ar întâmpla însă, ferească-ne zeii, aceasta este doar o presupunere, dacă s-ar întâmpla, zic eu, ca religia strămoșilor noștri să fie înlocuită de religia lui Iisus, lucrul acesta s-ar datora acestei nobile toleranțe și prea marii indulgențe pe care le îngăduie Roma. Pe când eu, mizerabil nenorocit, voi fi fost poate instrumentul pe care creștinii îl numesc „Providență
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
Cluj - Napoca. Părintele Profesor Dorel Mân s-a născut la data 26 ianuarie 1953, în comuna Suciu de Sus, din Țară Lăpușului, județul Maramureș, ca al treilea copil al lui Gavril, de profesie miner și Maria n. Pop, croitoreasa. Dintre strămoșii săi iluștrii îl amintim pe Casian Buda - asasinat la 5 decembrie 1918, înscris pe monumentul eroilor din orașul Târgu Lăpuș. Frați: Aurel, de profesie mecanic agricol și Ioan, de profesie pădurar. La 22 mai 1976 se căsătorește cu Carolina Iuga
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
indiene, precum și variatele forme gramaticale. Toate aceste elemente au transformat limba romani într-o limbă cu MII de dialecte/graiuri. Practic limba romani, sub multiple ei forme gramaticale actuale, își păstrează caracterul mixat al limbilor indiene de contact cu care strămoșii romilor din ziua de astăzi au relaționat în urma primei migrații în interiorul subcontinentului indian. Exemplu: -forma de conjugare a persoanei a treia sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
dejdea! Ce-i frățiorul meu acum, voi fi și eu cînd voi muri...” Pentru prima oară Ghilgameș meditează asupra morții, asupra misterului acesta tulburător, ascuns omului spre a nu putea trăi veșnic, ca zeii, și hotărăște să pornească în căutarea strămoșului său, Uta-Napiștin, singura ființă pământeană care dobândise nemurirea. - "Muri-voi oare și eu? Oare nu mă așteaptă aceeași soartă ca și pe Enkidu? Spaima mi s-a cuibărit în inimă: înspăimântat de moarte, rătăcesc prin pustiu. Pentru a mă întâlni
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
asemenea nouă, zeilor, și Uta-napiștim să trăiască departe de oameni, la gura apelor!" M-au dus deci pe tărâmuri îndepărtate și m-au așezat la gura apelor...” Ghilgameș nu este dispus să aștepte al doilea potop, iar Uta-Napiștim, răbdătorul său strămoș, îl supune la o încercare mai ușoară, cerându-i să nu doarmă șase zile și șase nopți. Eroul nostru adoarme și nu poate primi nemurirea. Atunci Uta-Napiștin, copleșit și de rugămințile soției sale, îi mai acordă o șansă, povestindu-i
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
dați seama ce ... XV. CUVÂNT ÎNAINTE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015. Cuvânt înainte la cartea Pârâienii Valahiei: autori Constanța Badea, Petronela Badea și Mihai Pârâianu Cu dorința de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
a născut astfel o lucrare amplă, care alături de altele similare vine să așeze o cărămidă la temelia ... Citește mai mult Cuvânt înaintela cartea Pârâienii Valahiei: autori Constanța Badea, Petronela Badea și Mihai PârâianuCu dorința de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reședințe pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului „gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Clădirea, care păstrează și astăzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de formă pătrată, cu un
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
rămâne pentru cei dornici să citească, să cunoască sau să-l studieze! Să sperăm că scrisul și copiii sunt cei care ne vor duce în viitor... atunci când noi vom dispărea de pe acest pământ, atunci când ne vom duce să fim alături de strămoși sau de părinții noștri dragi! Am căutat o cale vizuală de a-i vedea și am inclus în veșnicie câteva obiecte ce numai eu pot simți și chiar vedea ce reprezintă ele... Deseori îi visez, sau inchid ochii și mă
BANCA AMINTIRILOR (15) PĂRINŢII de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369630_a_370959]
-
făcut! Doamne, făcutu- m-ai prea blând?! De ce nu pot s-o scutur, de-aicea s-o alung? Decât întorc obrazul și mă apuc să plâng Când cântecul din țară e un oftat prelung. Mă bântuie vedenii de îngeri, de strămoși, De domnitori și de oieri cu chipul încruntat, De flori din văi adânci, păduri și munți stâncoși Și mă-ngrozește gândul la cât am așteptat... Dar nimeni nu-mi mai poate spune: Deșteaptă-te, române! Nu doar că-s treaz
DECIZIE (TREZIT DIN SOMN ADÂNC) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369646_a_370975]
-
prealabil, trebuia să vă anunț că aveți târla pe terenul meu și, împreună să găsim o modalitate de rezolvare... --Împreună ai zis, mă? De când îmi rezolvi tu problema târlelor mele? Și, de unde aveți voi, amărăștenii proprietăți pe izlazul comunal? De la strămoșul vostru, ăla...Neam de hoțomani! --Da! De la străbunicul meu, erou căzut la Mărăști. Însă Averescu i-a dat pământ la câmp, nu pe izlazul comunal. Aici ne-a dat primăria și cred că domnul primar este cel mai în măsură
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
pasionat cum îl știm a reușit să ne ofere această carte cu aură de istorie veche, și să ne demonstreze că, atunci când îți dorești ceva cu adevărat, reușești, chiar daca te afli la peste 16 mii de kilometri distanța de țara strămoșilor. „De vorbă cu stelele” volumul 1 si 2 (Editura Anamarol, București, 2010 & 2011), sunt două cărți voluminoase, a câte 300 de pagini fiecare. Scrise în limba sa maternă, româna, a adunat între copertele acestora 46 de interviuri cu personalități românești
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
i-a dedicat o frumoasă și frământată poezie pe care o consideră debutul său publicistic (2009). Poezia aceasta, scrisă la persoana întâi „Când îngerii vegheau” vorbește despre misiunea noului născut pentru perpetuarea binelui. Atunci când va veni vremea, părinții, ca și strămoșii: „Spre infinit călătorind,/ Înstrăinați și fără dor,/ Vor ști, doar, c-au murit iubind/ Și că prin mine nu mai mor”. Îmbrăcate în straiele unor inedite și frumoase metafore, deslușim adesea și confesiunile poetei discrete și pline de candoare: „La
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]
-
ce stau în față în haine nefirești Sunt vânzătorii noștrii ce ne vorbesc cu drag Își cumpără supușii cum șarpele din rai Îi vinde pe castelul ce încă nu-i clădit Florile libertății,copacii de pe plai Se folosesc de toate,strămoșii le-au sădit! În sunet de fanfara,călăuzesc destinul Se plimba prin palate din lumi îndepărtate Poporul duce lipsuri,isi gusta viu pelinul Conducători de țară,cu mâinile pătate O să vă vină vremea ca să gustați veninul Robiei astei nații cu
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
și Ionilor și Vasililor dreptul la repaus. Catolicii și protestanții confecționează coronițe de cetină și aprind lumânări încă de la-nceputul lunii decembrie, punctând perioada de dinainte de Crăciun cu bucuria anticipației, într-o succesiune de tradiții bine dozate și calculate din strămoși. Spre deosebire de celelalte anotimpuri, care excelează fie la capitolul exuberanței primăvăratice, fie la cel al veseliei solare estivale sau al bogăției materiale, acumulate prin recoltele toamnei, iarna-săraca rămâne cumva condamnată tradițional să ne spele de păcate, atingându-ne cu jordița pe
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
în slavă, fiindcă o atinseseră îngerii în vis. Cântau la unison, nu numai imnul senzualității, ci duceau cu ei și regretul primilor oameni după eternitate și puritate. Dacă cineva le-ar fi lecturat chipurile, ar fi constatat armonia geometrică a strămoșilor latini, fiindcă aveau chipurile fericite și blânde și erau conștienți de farmecul lor și de ,,kalokagatia”. Exista atât de puțină frumusețe în lumea asta, atâția oameni care mor de singurătatea cea mare, oameni cu răni în suflet și doruri multe
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
Săndica pentru aceasta vizită care se dovedea o adevărată aventură. Nu putea să nu-și dea seama de prăpastia existentă între ea și părinții lui Mircea, doi intelectuali cu tradiții adânc înrădăcinate în clasa „burgheziei proletare”. Au moștenit din moși - strămoși bunuri care niciodată nu li s-au confiscat, știind să se orienteze politic după cum bătea vântul și interesele clanului. Socrul lui Ștefan, fost director general la fabrica de avioane Bacău, le-a lăsat mașina și le-a cumpărat vila, părinții
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
preferat al Dochiei, despre care renumitul mitolog, Romulus Vulcănescu, în monumentala Mitologie Română, îl prezintă ca pe un flăcău chipeș și iubăreț, trăsătură principală a locuitorilor acestor regiuni. El era un zeu temut de fecioarele și femeile locului, pe care strămoșii noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale. Dragobetele era considerat zeul bunei-dispoziții, celebrată prin veselie și petreceri de la care se porneau de multe ori discuțiile viitoarelor căsătorii. Față de consemnările
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]