12,164 matches
-
posede, am ținut în palmă rozete solare de mii de ani, scoase din pîntecul acelor dealuri și - iertată-mi fie mărturisirea - am gustat, făcînd să alunece un sîmbure de nucă, o licoare stoarsă de mîinile gazdei, bob cu bob, din strugurii care atîrnau, sălbatic, deasupra noastră. Pe genunchi țineam un ziar parizian de tradiție, care scria cîndva despre descoperirile științifice ale lui Emil Racoviță, iar acum scrie despre geniul unui ,,țăran din Podișul Tutovei, România “ ( cum el însuși declarase), un țăran
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul de vinuri în UE, România va deschide contingente tarifare anuale la importul din UE de rachiu de vin sau de tescovină din struguri (1500 hectolitri cu taxa vamală de 50% din taxa MFN) și de whisky (1400 hectolitri cu aceeași taxă vamală); în domeniul comerțului cu produse piscicole, considerate ca o categorie aparte (supusă Reglementării C.E.E. nr. 3687/1991), concesiile prevăzute în Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
medie cu 50%, pentru un nomenclator diversificat de produse de interes reciproc. Astfel, în cazul exporturilor de produse agricole în Republicile Cehă și Slovacă, țara noastră va beneficia de taxe vamale reduse pentru legume și fructe (castraveți, roșii, prune și struguri), vinuri, uleiuri din semințe de floarea soarelui nerafinate, conserve de carne, etc. În cadrul relațiilor comerciale cu Ungaria, România va beneficia de reduceri ale taxelor vamale pentru exporturile de miere, căpșuni, ulei din semințe de floarea soarelui, ciuperci, fructe conservate, vinuri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sufletului, vie, Palpită-ntr-o frenetică beție. Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu Deasupra lumii sufletului meu. Izvoarele s-au luminat și sună Oglinzile ritmându-și-le-n dans, Și brazii mei vuiesc fără furtună Într-un amețitor, sonor balans, În vii vibrează struguri străvezii Cristalurile cântecelor grele Și stropi scăpărători de melodii Ca roua nasc în ierburile mele. Eu curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sânt. După o uvertură magistrală ca aceasta, orchestrată impecabil
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
este decât detectivul Arthur". Parcă vorbește cuconul Vichentie dintr-o povestire sadoveniană! Vara, Ospitalierul cultivă "levănțică" și așteaptă "diligența poștală o dată la cinci săptămâni / s-aducă scrisori". Urmează lunecarea în paradox și derizoriu: în patul Ospitalierului "nu au dormit decât struguri și boi diafani"; leneșilor melci, el le adresează o invitație ciudată: "Veniți, / Putreziți în fotolii, umblați pe oglinzi, intrați-mi în gură"; toamna, iepuri de angora îi "ronțăie cărțile-n tufele adânci de mărar". Realul, sursă de noutăți, e totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se lăbărțează în zare. Se pitulează prin vița de vie cocârjită de greutatea ciorchinelor de struguri. Prin răzoare, albine robotesc, răsfățându-se cu polen. Bursuci scormonesc pământul după viermi suculenți. Pe deasupra livezilor și podgoriilor, plutește un nor de nuanțe și arome care ne îmbată simțurile. Crengi de pomi roditori se gârbovesc sub povara fructelor zemoase. În
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vreunul din ei să fi fost conștient de asta. Mai târziu, când plecase din muzeu și trecuse pe lângă bronzul ecvestru din fața ușii, Faulques se dusese spre Zócalo, o văzuse la o masă de pe terasa unei cârciumi, cu ochii de culoarea strugurilor și mai verzi din pricina luminii de pe stradă, blugii care Îi puneau În evidență picioarele zvelte, lungi și subțiri, și zâmbetul amabil de recunoaștere, care Îl făcuse să se oprească, pentru a comenta muzeul și tabloul pe care amândoi Îl admiraseră
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
albastru-Închis și blugi, ea o rochie mov atât de decoltată, că părea pictată pe șoldurile și picioarele ei foarte lungi, un maître le urase bună seara, e mult de când, ce mai face tatăl dumneavoastră, domnișoară Ferrara), privind ochii de culoarea strugurilor, identici cu ai acelei Nahui Ollin a cărei poveste i-o istorisise În cursul după-amiezii. Uitându-se la ei cu o fixitate atât de inconștientă, Încât femeia Își lăsase puțin fața În jos, și, privindu-l printre firele de păr
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
grad mic), diferențe privind capacitățile de combinare cu alte cuvinte (pretty woman/handsome man), diferențe de repartiție stilistică (frumos - standard, mișto - argotic). Pentru denumirea aceleiași realități, limbile pot folosi sintagme în a căror structură intră cuvinte cu semnificați diferiți: rom. struguri negri, engl. red grapes; rom. roșu de invidie/fr. jaune d’envie/engl. green with envy/it. rosso per l’invidia. Expresiile idiomatice conservă, fosilizate, elemente de cultură: rom. la o aruncătură de băț, engl. at a stone’s throw
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mărunt; mînca; muncă; natura; naturalețe; nor; oboseală; odihnă; oi; oră; pacoste; pai; pășuni; periculos; pietre; pisc; plăcere; pom; ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica; ridicare; ridicat; ridicătură; salcîm; satul natal; seară; sport; strajă; struguri; suie; școală; și vale; șosea; tractor; Transilvania; treaptă; turmă; ținut; uniformitate; urcare; vacanță; vacă; val de pămînt; viță de vie (1); 809/189/72/117/3 deget: mînă (242); inel (103); unghie (52); mic (46); arătător (33); mare (24); inelar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lot; lumină; lună; măr; a mea; mere; meri; minune; mireasmă; mișcare; mîndrie; morcov; multitudine; muntoasă; ogor; ojă; parfumat; pasăre; pădure; pepene; pitici; plan; plăpîndă; poame; primăvară; priveliște; Prîslea; proaspăt; producte; proprietate; publică; puișori; reculegere; roditoare; Saint-Tropez; secător; sens; spurcată; strat; struguri; șezlong; teren; trandafir; tufe; țărînă; vară; vechi; veselie; vie; zarzavat; zid (1); 795/166/71/95/0 greși: iertare (43); omenește (37); eroare (34); păcat (24); omenesc (23); greșeală (17); ierta (17); om (17); neatenție (13); pedeapsă (11); rău (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); mînă(2); mînca(2); nutriție(2); orez(2); ouă(2); Paște (2); plăcintă(2); cu poftă(2); porc(2); ronțăi(2); salată(2); satisfacție(2); a se sătura; (2); săturare(2); semințe(2); serviciu(2); shaorma(2); stă (2); struguri(2); aer; alergie; alimenta,a se alimenta; a alimenta organismul; alimentație; alune; animalic; apă; apus de soare; aripi; banane; a băga în gură; a bea; beatitudine; belșug; biscuit; boală; boier; borș; boxa; brînză; bucate; bucătar; bunătate; burta; burtă; cantină; cartofi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fruct bun; fruct cu boabe; fruct dulce; fructul meu preferat; frumos; frumusețe; grădină; gust bun; haină; interesant; închis; legătură; măr; mășcat; mic; miros; nuc; ogradă; pere; plăcere; poftă; pre; prințesă; răcoritor; roadă; savoare; sămînță; săpun; sec; semințe; sete; sîmburi; străin; struguri; suculent; toamnă, vie; toarnă; trist; țară; uscat; utilaj; verde; via; viață; vie, toamnă; vii; vin, beție; vitamine; zemos (1); 817/125/46/79/0 subțire: gros (110); slab (106); ață (69); firav (41); fir (33); mic (31); fin (27); talie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tristețe (23); tîrzie (20); melancolie (16); frunză (15); primăvară (15); rece (13); vară (13); ploi (11); auriu (10); bogată (10); maro (10); culori (7); nostalgie (7); școală (7); bogăție (6); ploioasă (6); vara (6); galbenă (5); portocaliu (5); roadă (5); struguri (5); trist (5); tristă (5); depresie (4); frumoasă (4); gri (4); mare (4); septembrie (4); tîrziu (4); arămiu (3); aur (3); caldă (3); culoare (3); emoție (3); frunze uscate (3); moarte (3); natură (3); recoltă (3); roade (3); ruginiu (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teatru; timp scurt; tot; trăiesc; trăit; trecătoare; trist; tristă; trofeul fiecăruia; umanitate; unică; valoare; vesel; veselie; viață; vînt; violență; vis; visuri; vitalitate; voiaj; zi de zi; zice; zile; zilele (1); 782/256/90/166/0 vin: roșu (109); băutură (96); struguri (55); alcool (53); dulce (46); beție (26); alb (16); bun (13); plec (13); sînge (12); petrecere (10); acru (9); beat (9); sec (9); apă (8); bere (8); strugure (8); acasă (7); gustos (7); amețeală (6); licoare (6); plăcere (6); poamă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
choy (varză chinezească), curmale roșii, măsline, banane și alune. Puneți în mâncare puțin oțet de orez, care facilitează absorbția calciului. Sau puteți lua o linguriță de oțet de mere înainte de mese. Consumați alimente bogate în bor, cum sunt merele, perele, strugurii și alunele. Borul este important mai ales pentru femeile în vârstă. Consumați alimente bogate în mangan, cum sunt laptele, carnea și ouăle. Practicarea regulată a exercițiilor fizice este importantă pentru întărirea oaselor. Taijiquan, mersul pe jos și dansul sunt variantele
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
o magazie. In magazie aveam butoaiele mari de vin și altele mai mici pentru rachiu, căzile și uneltele necesare preparării vinului și al rachiului: zdrobitor, teasc, lin, etc. În zona noastră rachiu se făcea din tescovină, adică din resturile de la struguri care rămâneau după ce se făcea vinul. În fața magaziei aveam un zarzăr mare și bătrân care făcea atâtea fructe încât noi copiii nu reușeam să le mâncăm. De aceea, când se coceau bine începeau să cadă si noi trebuia să le
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
părintească, ține foarte mult la flori și de cele mai multe ori când plec de acasă iau și un buchet de flori din grădina noastră. Mai aveam în fața casei și un butuc de vie sălbatică care forma o boltă cu casa. Din strugurii lui ne înfruptam împreună cu păsările care nu plecau în țările calde, toamna târziu, când viile erau demult culese. În spatele casei aveam o curte mare care conținea cotețele de păsări, de porci, grajdiul pentru vite și șurile cu nutrețul pentru ele
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nu am reușit în copilărie să mă urc până spre vârf. Mama mea în schimb, care era foarte sprintenă, se urca împreună cu frații mei până sus și bătea nucii toamna. În podul casei țineam nucile iar de grinzi erau atârnați struguri, în special Coarnă neagră și Azuf Ali (căreia noi îi spuneam Afuzali), care țineau până la Crăciun și chiar mai târziu. Cum atunci în timpul iernii nu erau citrice ca acum, la Crăciun și Anul Nou aveam struguri frumoși puși pe o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de grinzi erau atârnați struguri, în special Coarnă neagră și Azuf Ali (căreia noi îi spuneam Afuzali), care țineau până la Crăciun și chiar mai târziu. Cum atunci în timpul iernii nu erau citrice ca acum, la Crăciun și Anul Nou aveam struguri frumoși puși pe o fructieră mare din sticlă cu picior care mai există și acum la Tecuci ca și atunci și pe care o păstrăm ca amintire. Înainte de Crăciun mama mea făcea turtele sau “pelincile Domnului”, pe care acum le
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mai mare de vie nobilă. Avea soiuri foarte bune, îngrijea via cu pasiune, fiind mai mult decât o muncă a câmpului pentru el. Pentru a-și proteja via, domnul Cioană își făcuse o casă în care stătea mai ales atunci când strugurii (poama cum îi spuneam noi copiii) începeau să se coacă și via trebuia păzită. Din strugurii recoltați scotea un vin excelent pe care îl vindea soția lui în special cunoscătorilor într-ale vinului. Prin comparație, via noastră avea mai mult
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
decât o muncă a câmpului pentru el. Pentru a-și proteja via, domnul Cioană își făcuse o casă în care stătea mai ales atunci când strugurii (poama cum îi spuneam noi copiii) începeau să se coacă și via trebuia păzită. Din strugurii recoltați scotea un vin excelent pe care îl vindea soția lui în special cunoscătorilor într-ale vinului. Prin comparație, via noastră avea mai mult viță producătoare din care părinții făceau un vin amestecat dar care era bun pentru că nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
demult". Evocarea satului la Ion Horea dă sentimentul permanenței, viața aici este o permanentă ardere: orele sunt fierbinți, sentimentul primăverii este al focului, al flăcării din firul ierbii; sentimentul verii este tot al focului: Când soarele coboară prin vii cu struguri plini,/ lăsându-și leneș lapții de foc peste ciorchini". Sentimentul toamnei este legat de flacăra belșugului, pregătind semințele ce vor purta în nări "văpaia stinsă și-ncremenită-n țâțe". Ceea ce dă originalitate pastelului, deși muzica versurilor pleacă de la modele, este tocmai arderea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
voi năvală". Sub semnul trecerii timpului, poetul evocă vatra părintească, ceasornicul, ritualul mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un întreg univers rustic umple spațiile poeziei: strugurii roșii, spicul de grâu, porumbul, iezii, șopârlele, vicleimul, colinde în spiritul tradiționaliștilor: "Primiți cu colindul, cinstiți gospodari?/ Primiți Vicleimul?/ Prin veche viforniță, mai bați în zadar/ în poartă cu frigul." Pe poet îl strigă pământul Maramureșului, pentru că zac în el
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ulcele sufletul celui bătut de dor, sufletul răzbunat. "Ca lutul, viitorului din blidul feței mele,/ întinde apă proaspătă la călători!" Fântâna, care apare simbolic de-a lungul creației, izvor de viață și moarte, alături de câmpiile mănoase, de podgoriile aplecate de strugurii roșii, stau sub "marile înțelesuri". Un sentiment al plenitudinii, visul reîntoarcerilor, contemplația într-o clipă de răgaz, comuniunea cu sufletul materiei, al liniștii, al sensibilității, pe care nu reușește să ne-o transmită, rămân în afara emoției estetice. Poetul parcă ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]