6,207 matches
-
nu sunteți atent? Bilet de peron aveți? Se dă la o parte exact în momentul în care un TGV plonjează în râu, aruncând în aer sute de umbrele. Își alege una neagră, o prinde din zbor și adoptă o poziție studiată, de gentleman cu state vechi de serviciu. Stă pe malul râului fără să scoată niciun cuvânt, în picioare, cu umbrela deasupra capului. Pe celălalt mal, un bătrân (i se pare că are fața Magicianului, însă nu este foarte sigur, așa că
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
necesară sistematizarea unei baze de date extrem de vaste, constând în material informativ și ilustrativ, în general bine cunoscut specialiștilor, căruia i-au fost adăugate interpretări și reprezentări grafice privind aspectele culturii materiale a comunităților din secolele VI-XI. Spațiul geografic studiat acum a beneficiat de locuiri succesive, nu doar în intervalul amintit, iar observarea procesului continuității de locuire a aceleiași vetre, pe parcursul mai multor generații, a permis evidențierea evoluțiilor etno-demografice și culturale ale societății autohtone aflată într-o permanentă schimbare. Din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unii vroiau să-l omoare, alții să-l scape, Jesper plănuia o acțiune de salvare; și Papa aflase, negreșit, de cele petrecute, cînd era vorba de pedofilie consilierii săi Îi spuneau tot: existau destule cazuri și printre slujitorii Domnului, trebuia studiată orice altă faptă similară, iubirea vinovată față de copii ajunsese un fenomen; dar mai erau iubirile bărbat-bărbat, femeie-femeie, iar apropierile bărbat-femeie dovedeau mai mult stricăciune decît dragoste, aproape nimic din iubirile de altădată, din care chiar se murea, deseori; cine Își
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
autorii, William I. Thomas (i Florian Znavieski, au cercetat adaptarea ((rănilor polonezi la condi(iile de via(( din America. Observa(ia se mai poate desf(sura (i sub chipul unei "desc(lec(ri" periodice (i secven(iale (n mijlocul mediului studiat, manier( ce s-ar potrivi cum spune autorul unei forme de preanchet( rapid(. (n acest caz, observatorul nu particip( cu adev(raț la via(a mediului studiat. Cu siguran((, cea mai dificil de realizat, dar (i cea mai profitabil(, este
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
sub chipul unei "desc(lec(ri" periodice (i secven(iale (n mijlocul mediului studiat, manier( ce s-ar potrivi cum spune autorul unei forme de preanchet( rapid(. (n acest caz, observatorul nu particip( cu adev(raț la via(a mediului studiat. Cu siguran((, cea mai dificil de realizat, dar (i cea mai profitabil(, este observa(ia de teren. Purtînd amprenta tradi(iei antropologice (i etnologice, acest gen de observa(ie presupune utilizarea unor procedee reactive ((ntrevederea, interviul), nonreactive (observa(ia propriu-zis
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a face fă(( celor mai diverse situa(îi. (n sens restrîns, observă(ia mai poate fi utilizat( atunci cînd se impune (nregistrarea unor date. Este (i cazul observa(iei, (n care se exclud toate interven(iile cercet(torului (n mediul studiat. El este un anonim perfect integrat. Desigur, se mai pot (ntîlni (i alte clasific(ri ale observa(iei, fie (n func(ie de gradul de sistematizare (sistematice (i nesistematice), fie (n func(ie de durată desf((ur(rîi lor, fie
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
clasific(ri ale observa(iei, fie (n func(ie de gradul de sistematizare (sistematice (i nesistematice), fie (n func(ie de durată desf((ur(rîi lor, fie (n func(ie de gradul de participare al observatorului la via(a mediului studiat (observa(ia participativ( (i tehnică participantului observator)5. (n raport cu natura temei, cu condi(iile concrete ale mediului cercetat (i de ce nu? (n func(ie de resursele materiale, putem opta pentru o form( sau alta de observa(ie. Ceea ce
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
trebuie s( lipseasc( din proiectul cercet(rîi sînt etapele necesare realiz(rîi observa(iei, chiar dac( uneori ele au doar un caracter orientativ. Dup( H. Peretz, acestea ar fi (n num(r de (apte: leg(tură cercet(torului cu mediul studiat; intrarea (n mediu; stabilirea cercet(torului (n mediul studiat; dezvoltarea rela(iilor; culegerea de date; redactarea notelor; codificarea (i prezentarea rezultatelor. "Observa(ia direct( impune o rela(ie social( cu mediul studiat; aceast( rela(ie este adesea centripet(, deoarece observatorul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de (apte: leg(tură cercet(torului cu mediul studiat; intrarea (n mediu; stabilirea cercet(torului (n mediul studiat; dezvoltarea rela(iilor; culegerea de date; redactarea notelor; codificarea (i prezentarea rezultatelor. "Observa(ia direct( impune o rela(ie social( cu mediul studiat; aceast( rela(ie este adesea centripet(, deoarece observatorul trebuie s( se adapteze la o lume social( pe care vrea s( o studieze (i în care se str(duie(te s(-(i g(seasc( un loc (...). Tensiunea (ntre necesitatea de a
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
elocvențe (n aceast( direc(ie, constituie un adev(raț model teoretic (i practic pus la (ndemîna studen(ilor, profesorilor (i "lucr(torilor" (n domeniul socio-uman. Un aspect tratat cu deosebit( aten(ie este momentul implic(rîi observatorului (n mediul de studiat (i interac(iunile cu subiec(îi s(i. Este, poate, problema cea mai delicat(, deoarece reflect( dualitatea condi(iei observatorului fă(( de un mediu c(ruia nu-i apar(ine (i fă(( de care nutre(te "un amestec de curiozitate
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
i (narmat cu instrumente tehnice, metodologice, va trebui s( fac( fă(( (ntîlnirii cu cel(lalt. Dac( lumea este o "reprezentare a Celuilalt"8, (n ce m(sur( cercet(torul poate s( "redea" o imagine cît mai fidel( a realit(ții studiate, date fiind dificult((ile de ordin lingvistic, spa(io-temporal, cultural etc. ? Gilbert Durand remarc( dou( moduri de care dispune con(tiin(a pentru a-(i reprezenta lumea. "Unul direct, (n care lucrul (nsu(i apare prezent (n minte că (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ca fiind tipice (i adesea pu(în analizate. Aceast( utilizare vag( s-ar potrivi mai degrab( unei forme de preanchet( rapid( (naintea (ntrevederii sau chestionarului. (n acest caz, cercet(torul nu particip( cu adev(raț la via(a mediului social studiat. 3) Observa(ia este deseori identificat( cu expresia "muncă de teren" din etnografia francez( sau cu cea de "field work" din tradi(ia antropologic( englez( sau din cea a etnografiei nord-americane. Ea semnific( o prezent( sistematic( (i adesea prelungit( chiar
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
muncă de teren" din etnografia francez( sau cu cea de "field work" din tradi(ia antropologic( englez( sau din cea a etnografiei nord-americane. Ea semnific( o prezent( sistematic( (i adesea prelungit( chiar la locul de anchet(, (n sînul grupului social studiat. Pe parcursul acestui lung sejur, datele sînt culese de cercet(tor sau de echipa de cercet(tori: a) (n preajma persoanelor, utilizînd o diversitate de procedee numite "reactive", precum (ntrevederea pe baz( de (ntreb(ri sau de procedee "non-reactive", precum observa
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
serviciu) sau unui grup special format cu aceast( ocazie. (Webb et al., 1970(. Vom l(să deci la o parte observa(iile experimentale de psihologie sau de psihologie social( (i observa(iile de studiu calitativ al marketingului. (n observa(iile studiate aici, cercet(torul nu va avea nici un proiect de deturnare a ac(iunii de la derularea să normal(, nici de antrenare a participan(ilor (n acte str(ine de propria lor perspectiv(. El va observa f(r( s( propun( participan(ilor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de conducere auto sau a perceptelor de polițe(e proprii unei anumite culturi sau interac(iuni sociale. Dar, cum a subliniat Buford Junker (1960), practica observa(iei este ea (ns((i un fel de ucenicie a regulilor, atitudinilor, expresiilor mediului studiat. Astfel, sfaturile prezente aici rodul unei anume tradi(îi sau experien(e au (ndeosebi valoarea unor principii generale de adaptare (i percepere a diferitelor organiza(îi (i medii sociale, dar care nu pot cu nimic prejudicia atitudinile pe care observatorul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de aceast( situa(ie. Marile decizii de principiu luate (nainte de a fi acceptat de un mediu necunoscut se pot dovedi inaplicabile sau de nedorit. O mare parte din practică observa(iei const( (n adaptarea social( a observatorului la mediul studiat. SCOPUL OBSERVAȚIEI Obiectivul final al observa(iei este de a g(și o semnifică(ie sociologic( datelor culese, de a clasa (i m(sura gradul lor de generalitate. Destul de des, observatorul novice, atunci cînd nu are deja ordonate astfel de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
tori, aceștia furnizînd adesea un num(r de informa(îi superior datelor culese de cercet(tor. Obiectele studiilor lor sînt destul de des limitate la practicile (i regulile pe care ei le socotesc simptomatice sau simbolice pentru (ntreaga cultur( a grupului studiat. Acesta este, de exemplu, cazul religiei, al magiei sau al înrudirii. Presupozi(ia lor era c( un observator al unui aspect social trebuie s( studieze societatea (n ansamblu. Interesul lor este astfel orientat asupra a ceea ce, pe drept cuvînt, o
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
descriu ei (n(i(i adesea ca actori ai diferitelor situa(îi. Ace(ți observatori nu puteau uită c( prezen(a (i activitatea lor erau percepute prin prisma imaginii colonizatorilor albi. Astfel, atît metodă cît (i statutul antropologului printre grupurile studiate se diferen(iaz( mult de practică sociologului (n societatea "să". Această pentru c( cele dou( forme de observa(ie pot, cu certitudine, fi apropiate, dar sînt diferite (n rezultatele (i realizarea lor efectiv(. Aceast( lucrare este consacrat( observa(iei practicate
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
patrie (i, mai ales, nici propriul mediu social sau cultural. Cîteva maniere de lucru ((i au originea (n antropologie (utilizarea unui informator la (nceput), unele teme sînt comune cu aceast( tradi(ie (de exemplu, interesul pentru lumea supranatural(), dar societatea studiat( va avea o leg(tur( social( (i cultural( cu cea a observatorului. Vom defini mai întîi contribu(ia specific( a observa(iei directe (capitolul I), ne vom aminti etapele acestei tradi(îi (capitolul ÎI), vom aborda, apoi, munca de observa
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
sale (i (n cel de interlocutor privilegiat al cercet(torului, anume informatorul. Acest mod de culegere a datelor, pe care-l asimil(m adesea cu observa(ia direct(, se justific( prin absen(a tradi(iei scrise (n sînul societ((ilor studiate (i prin statutul de str(în al cercet(torului, iar deseori prin necunoa(terea limbii vorbite de autohtoni. Astfel, Marcel Griaule acorda (n studiul s(u un spa(iu larg rolului m((ții de dogon (n m(rturiile diferi(ilor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
bineînțeles, angaja(îi sau personalul de serviciu, dac( ace(tia ieșeau purtînd (inutele de lucru. Observa(ia nu este deci un demers exclusiv calitativ (n sensul că ar ignoră num(rărea persoanelor, actelor, cuvintelor sau obiectelor care constituie elementele mediului studiat. 2. CE DATE SPECIFICE CULEGEM PRIN OBSERVAȚIE? Organiza(ie formal( (i organiza(ie real( Observa(ia direct( dovede(te comportamentele efective ale indivizilor care lucreaz( sau ac(ioneaz( (ntr-un cadru institu(ionalizat sau reglementat, căruia ei îi dau o interpretare
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
terea (i func(ionarea obi(nuit( a unui mediu social pe parcursul unei durăte mai lungi f(r( a prejudicia natură a ceea ce se poate produce. Ea (nregistreaz( atunci formele vizibile de varia(ie (n derularea activit(ților (n mediul social studiat. Aceste varia(îi sînt prezente (n toate activit((ile sociale sau sînt specifice acelui mediu. Astfel, observatorul va fi martorul varia(iilor cotidiene sau sezoniere, al practicilor rutiniere sau excep(ionale, al tîmpilor mor(i sau al momentelor de urgen
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
este (n pas cu actele (n curs (i este susceptibil( de a atrage aten(ia asupra etapelor care marcheaz( activit((ile sociale. Astfel, (nsu(i demersul observatorului se confund( adesea cu cel al (n(elegerii regulilor mediului sau activit((îi studiate. Cercet(torul ((i ia un timp necesar (nsu(irii cuno(țin(elor persoanelor observate, apoi r(mine destul de mult timp printre ele pentru a cunoa(te diversitatea situa(iilor cu care acestea se pot (ntîlni de-a lungul unei perioade
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
țin(elor persoanelor observate, apoi r(mine destul de mult timp printre ele pentru a cunoa(te diversitatea situa(iilor cu care acestea se pot (ntîlni de-a lungul unei perioade. (n acest sens, observatorul este martorul istoriei evenimentelor proprii mediului studiat pe parcursul anchetei sale. Pentru a studia, la finele anilor '60, activitatea cotidian( a poli(iei unui mare oră( din Statele Unite, Jonathan Rubinstein (1973) (ncepea prin a fi reporter timp de aproape un an. El a (ntîlnit numero(i poli(i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
se consider( amenin(ațe sau desconsiderate. Paradoxal, acestea sînt situa(iile care, (n principiu, nu admit martori (i sînt cele mai fructuoase pentru observa(ie (n condi(iile (n care ea se exerseaz( f(r( (tirea sau complicitatea mediului social studiat. Astfel, mediile definite din punct de vedere social că delincvente sau deviante nu accept( (n principiu str(ini, decît dacă se dedau la acte de aceea(i natur( (i nu fac parte din rîndurile juști(iei sau poli(iei. Un
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]