6,023 matches
-
cotidian apărut la Arad între 1 ianuarie 1911 și 28 februarie 1916, din 26 octombrie 1918 până în 22 martie 1922, din 1927 până în 1932 și din 1935 până în 1938. În intervalul 1916-1918 R. este suspendat de autoritățile maghiare. Având inițial subtitlul „Organ al Partidului Național Român din Transilvania”, în 1926-1927 apare cu o periodicitate săptămânală, sub îngrijirea Organizației Tinerimei Naționale Țărăniste, iar în 1929 are subtitlul „Organ al Partidului Național Țărănesc”, care în 1935 devine „Organ al Partidului Național Țărănesc din
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
din 1935 până în 1938. În intervalul 1916-1918 R. este suspendat de autoritățile maghiare. Având inițial subtitlul „Organ al Partidului Național Român din Transilvania”, în 1926-1927 apare cu o periodicitate săptămânală, sub îngrijirea Organizației Tinerimei Naționale Țărăniste, iar în 1929 are subtitlul „Organ al Partidului Național Țărănesc”, care în 1935 devine „Organ al Partidului Național Țărănesc din județul Arad”. Din primul comitet de conducere fac parte Teodor Mihali, Vasile Lucaciu, Alexandru Vaida- Voevod, Iuliu Maniu, Aurel Vlad, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Suciu, Iustin
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
ROMÂNIA LIBERĂ, cotidian apărut la București începând din 28 ianuarie 1943. Inițial este tipărit ilegal, cel dintâi număr editat legal datând din 24 august 1944. În 1945 redactor responsabil este Grigore Preoteasa, apoi Nicolae Bellu. Până în decembrie 1950 poartă subtitlul „Cel mai mare ziar de informație și reportaj”, ulterior devine „Organul Sfaturilor Populare din Republica Populară Română”, iar din 1965 - „Cotidianul Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste”. Ca ziar social-politic de stânga, R.l. oglindește într-o manieră oficială etapele principale
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Eugen Jebeleanu și Mihu Dragomir. De asemenea, Mihai Beniuc dă versiuni din Pablo Neruda, George Lesnea din lirica lui Serghei Esenin, iar Eusebiu Camilar se oprește la poezia lui Ovidiu. Seria nouă a R.l. apare din 23 decembrie 1989, cu subtitlul „Cotidian al tuturor forțelor patriotice și democratice din România”, iar în 1990 ca „Ziar independent, de opinie, informație și reportaj”, subtitlu ce va dispărea după câteva luni. În februarie 1990, în caseta redacțională a acestei serii, al cărei director onorific
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
iar Eusebiu Camilar se oprește la poezia lui Ovidiu. Seria nouă a R.l. apare din 23 decembrie 1989, cu subtitlul „Cotidian al tuturor forțelor patriotice și democratice din România”, iar în 1990 ca „Ziar independent, de opinie, informație și reportaj”, subtitlu ce va dispărea după câteva luni. În februarie 1990, în caseta redacțională a acestei serii, al cărei director onorific va fi Octavian Paler, figurează în comitetul director Petre Mihai Băcanu - șeful secției „Eveniment”, Mihai Creangă - redactor-șef, Florica Ichim - secretar
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
SĂGETĂTORUL, revistă apărută la București, în două serii, cea dintâi între 1 octombrie 1921 și 4 februarie 1922, a doua, într-un singur număr, la 25 februarie 1922. Subtitlul este „Publicațiune săptămânală pentru apărarea culturii românești”. Director: Mihail Sorbul. Articolul-program, Săgetătorul, nesemnat, afirmă că revista „se va ocupa numai de manifestările culturale românești, lăsând celorlalți misiunea să pregătească și să cultive generațiile cu tot ceea ce geniul creator universal împodobește
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
și nu numai), o unilateralitate a aplicării critice. Excepțiile nu afectează regula. Mult mai plauzibilă este cartea Patria de hârtie (2003; Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor), la origine cercetare doctorală, care se demachiază de pomada academică nu doar prin subtitlul „eseu despre exil”, ci și prin prelucrarea alertă și speculativă a materiei. Deși tema pare să fie literatura exilului românesc din perioada postbelică, S. nu procedează după cerințele unei rețete pragmatice de istoric literar, acesteia preferându-i o hermeneutică mai
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
aceea prin prelegeri în cadrul Școlii de Arhivistica și Paleografie. Lucrarea Publicațiunile periodice românești, apărută în 1913, scoasă în colaborare cu Nerva Hodoș, a reprezentat un model în epoca. Pentru fiecare ziar, gazeta și revista din perioada 1820-1906 sunt consemnate titlul, subtitlul, locul, durata de apariție, formatul, prețul, directorul sau comitetul de redacție și tipografia, fiind semnalate toate schimbările survenite în redacție, în format sau suspendările, uneori reproducându-se articole-program rare ori foarte importante. Clarificări de natură teoretică a obținut în urmă
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
Viziunea lumii în poezia noastră populară (1967). Dacă prima accentuează caracterul contemplativ al folclorului poetic românesc și include creatorul popular în categoria temperamental-estetică a tipului simpatetic, cealaltă urmărește evoluția liricii noastre folclorice „de la resemnare la acțiunea creatoare”, cum sună chiar subtitlul ei. Sunt identificate și aici trei tipuri reprezentative pentru spiritualitatea românească, așa cum apar ele în câteva capodopere: homo contemplativus în Miorița și Ciobănașul, homo activus în Toma Alimoș, homo constructivus în Meșterul Manole. Deși interesul esențial al lui R. merge
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
LUCEAFĂRUL, publicație apărută la Timișoara, lunar, între ianuarie 1935 și decembrie 1940, sub direcția lui Aurel Cosma jr., în format carte și purtând subtitlul „Revistă culturală, literară și artistică”. Începând din 1938 e condusă de un comitet de redacție alcătuit din Traian Topliceanu, Ioachim Miloia, Vichentie Ardeleanu și Aurel Cosma jr. Această serie își schimbă subtitlul în „Revista Regionalei bănățene a Astrei”. L. apare
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
Aurel Cosma jr., în format carte și purtând subtitlul „Revistă culturală, literară și artistică”. Începând din 1938 e condusă de un comitet de redacție alcătuit din Traian Topliceanu, Ioachim Miloia, Vichentie Ardeleanu și Aurel Cosma jr. Această serie își schimbă subtitlul în „Revista Regionalei bănățene a Astrei”. L. apare sporadic în 1941 și 1942, iar în 1943 și 1944 are titlul „Revista Banatului” și același comitet de redacție. Programul, mai ales la început, este unul de promovare a literaturii, culturii și
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
selectivă la realitate. Dar, dacă schemele mentale privesc prioritar aspectul cognitiv, valorile și atitudinile îl încorporează cu precădere pe cel evaluativ-afectiv. În cunoscutul manual de psihologie socială al lui R. Baron și D. Byrne (2000), capitolul „Cogniția socială” are ca subtitlu „Gândind asupra lumii sociale”, iar cel de „Atitudini”, „Evaluând lumea socială”. Această funcție generală de filtrare preferențială a fost specificată în modalități mai concrete, cel mai des citat autor pe această problematică fiind Daniel Katz (1960), care decelează patru funcții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
autorii lor, cât și în a le oferi feedback-ul necesar pentru a evalua realist și, eventual, a recompune forma și conținutul lor. În final, încercând un răspuns la întrebarea cu mare încărcătură sociopolitică formulată de S. Chelcea (2002), ca subtitlu al lucrării sale despre opinia publică, și anume: „Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?”, găsesc că răspunsul îl oferă autorul însuși, în urma unei lucide analize și interpretări, prin cuvintele: „Fără a exclude posibilitatea manipulării opiniei publice, nu trebuie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
LUCEAFĂRUL LITERAR, revista apărută la București, lunar, apoi bilunar, din octombrie 1927 până în 15 ianuarie 1942. În 1932 își schimbă titlul în „Luceafărul enciclopedic”, la care se adaugă, după 1939, subtitlurile „Orizonturi academice” în ediția de la 1 și „Orizonturi populare” la 15 ale fiecărei luni, indicând o structurare specială a sumarului. Redactor este Nicolae Graur, care în ultima perioadă de apariție va figură ca director. L. l. nu declară nici un fel
LUCEAFARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
LUMINA, publicație apărută la Monastir (Bitolia), lunar, din ianuarie 1903 până în august 1908, având subtitlul „Revista poporana a românilor din Imperiul Otoman”. L. este condusă de N. Batzaria (până în august 1904), apoi de Ion D. Arginteanu (până în decembrie 1905), urmat de Dumitru Cosmulei (până în decembrie 1906) și de C.I. Cosmescu; secretar de redacție este Steriu
LUMINA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287906_a_289235]
-
, revistă apărută la Cluj, lunar, între 1 octombrie 1920 și 13 februarie 1923. Din anul al doilea se adaugă subtitlul „Revistă de familie”. Director - Sanda I. Mateiu, secretar de redacție -Elena Georgescu-Tistu. Primul cuvânt, articolul-program, aparține Sandei I. Mateiu și este un elogiu adus femeii. Rubrici: „Cronica modei”, „De-ale casei”, „Pagina fetelor”, „Chipuri de femei virtuoase”, „Cronica culturală feminină
LUMINA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287897_a_289226]
-
LUCEAFĂRUL, publicație apărută la Sibiu, lunar, din ianuarie 1934 până în septembrie 1939, având subtitlul „Revistă pentru propășire culturală și armonie socială”. Redactor este Ioan N. Ciolan, care de la numărul 4-5-6/1934 devine redactor responsabil. De la numărul 7/1934 comitetul de conducere este alcătuit din Ioan N. Ciolan (director), Petru Olariu (redactor responsabil), Miron Bibu
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
, periodic apărut la Sibiu de la 2 ianuarie 1922 până în 1956, având subtitlul „Foaie săptămânală pentru popor”. Revista este condusă, pe rând, de Iosif Trifa (care semnează cu pseudonimul I. Tâlcuitor), de Iosif Trifa și Gh. Maior, de Iosif Trifa și I. Moța, de un comitet de redacție sub patronajul mitropolitului Nicolae Bălan
LUMINA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
I. Tâlcuitor), de Iosif Trifa și Gh. Maior, de Iosif Trifa și I. Moța, de un comitet de redacție sub patronajul mitropolitului Nicolae Bălan, de Gh. Secaș, Nicolae Voinea, Dumitru Călugăr, Aurel Nanu, Grigore Marcu, toți preoți. Din 1947 are subtitlul „Foaie săptămânală pentru îndrumarea poporului în viața creștină”, iar din 1948, „Foaie religioasă săptămânală pentru popor”. Din 1953 titlul devine „Foaia bunului creștin”. Mitropolitul Nicolae Bălan semnează editorialul primului număr. Partea literară este puternic marcată de orientarea religioasă a revistei
LUMINA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
LUMEA, supliment al ziarului „Lumea” (1918-1937) apărut la Iași între 2 noiembrie 1924 și 23 iunie 1926, sub conducerea lui G. Topîrceanu. Redactori permanenți sunt Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu, Mihail Sevastos, Alfred Hefter, Otilia Cazimir. Subtitlul „Bazar săptămânal” semnalează marea diversitate de preocupări a revistei: cultură, filosofie, sociologie, psihologie, folclor, arhitectură, arte plastice, muzică, teatru ș.a. Rubrici: „Bazarul cu imagini”, „Vitrina comică și bufă”, „Indiscreții”, „Cronica”. Poezie scriu Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Simona Basarab, Ion Pillat
LUMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287892_a_289221]
-
meditațiile unui intelectual ce trăiește într-un univers dominat de ziduri - zidul fiind și un loc al memoriei, atunci când poartă înscrise numele celor morți în lagăr - și care gustă mediat voluptatea culorilor și sunetelor lumii, ceea ce dă un sens special subtitlului Călătorii. Concomitent, publică în reviste literare însemnări de călătorie în diverse țări. Cartea de eseuri Text și context, în două volume (1983-1988), al doilea subtitulat Moderni și postmoderni, reunește pagini dedicate unor scriitori americani (William Faulkner, Norman Mailer, John Dos
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
LUPTA, cotidian apărut la Budapesta de la 24 decembrie 1906 până la 1 decembrie 1910. Organ al Partidului Național al Românilor Transilvăneni, din 1909 are subtitlul „Organ politic național”. Director (din 1907) este Al. Vaida-Voevod, în fruntea unui comitet de redacție compus din Ștefan C. Pop, Aurel Novac, Aurel Vlad, cunoscuți militanți pentru drepturile românilor din Ungaria. Ziarul este unul de informare (mai ales cu știri
LUPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287932_a_289261]
-
ȘTIU-TOT, publicație apărută la București, bilunar de la 1 aprilie până la 15 iunie 1925, și lunar din iulie 1925 până în ianuarie 1928, cu subtitlul „Văd-tot, spun-tot”, iar de la numărul 11/1925 „Revistă enciclopedică ilustrată”. Director: Ilie Ighel Deleanu. Poezie publică Radu D. Rosetti și Gabriella Constantin, cu proză colaborează Nestor Urechia. În sumar intră și traduceri din lirica lui Robert Burns, Adam Mickievicz și
STIU-TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289938_a_291267]
-
STELUȚA, publicație apărută la București, lunar, de la 1 mai până la 1 august 1932, având subtitlul „Revistă literară, științifică și sociologică”. Director: I. C. Vissarion. Articolul-program, Către cititoare și cititori, semnat de I. C. Vissarion, arată că S. își propune să aibă un caracter mai larg, nelimitându-se la literatură: „Noi n-avem mii de cititori, ca o
STELUŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289918_a_291247]
-
liric se refugiază în parafraze biblice: „Unde este Prietenul?/ Unde Înțeleptul care duce cu sine umbra unui copac?/ Unde Rătăcitul/ Pentru care Adevărul nu s-a născut?”. În aceeași sferă tematică se înscriu, parțial, versurile din Identitatea neantului (1998, cu subtitlul Țara de vânzare): „Iarăși am visat biblioteca de-acasă” (Biblioteca din vis), „Mai singur cu șase ani/ Nu sunt nimic din ce-am fost” (Exil) ș.a. Registrul liric înregistrează și aici mai multe direcții, meditații poetice precum Sentimentul tragic al
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]