105,057 matches
-
Bud Florica Bud s-a făcut cunoscută după 1989 prin mai multe cărți pentru copii. În aceeași perioadă a publicat însă și cărți pentru cititorii de toate vârstele, care merită și ele toată atenția. Ultima, Bărbatul care mi-a ucis sufletul într-o joi, a și obținut, de altfel, un premiu al Asociației Scriitorilor din București. Textul pe care îl reproducem în continuare reprezintă un fragment dintr-un nou roman al său, , în curs de apariție la Editura RAO. Romanul este
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
aș face la fel, i-a răspuns cpt aviator Comănescu, dar nu pot deoarece sunt ofițer activ și trebuie să rămân la datorie”. Luând ordinul de demobilizare, lt. Buchiu s-a Îndrepta spre dormitor pentru a-și face bagajele. Avea sufletul Îndurerat. Imaginea camarazilor săi care și au frânt aripile În marea Încleștare a luptelor aeriene Îi reveneau În minte, defilând prin fața lui ca la apelul de dinaintea plecării În misiune, zâmbindu-i de dincolo de viață cu mâna la cozorocul caschetei de
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
reveneau În minte, defilând prin fața lui ca la apelul de dinaintea plecării În misiune, zâmbindu-i de dincolo de viață cu mâna la cozorocul caschetei de aviator. Își aminti de camarazii săi din Escadrila 113 care căzuseră În misiuni de luptă și sufletul lui se umplu de tristețe. Retrăi momentele petrecute alături de ei și le revăzu chipurile așa cum Îi cunoscuse. Și-l reaminti pe Cpt. av. postmortem Alexandru Stârcea care arsese În carlinga avionului sau, pe Adj. av. Tomac, pe Sergentul mitralior Constantinescu
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
acasă, dar o revăd pe Mama spălând capul prietenului meu, bandajându-l, apoi clătindu-i cămășuța albă. Și o aud: "Puteai să-l omori! Îți dai seama? Puteai să-l omori! Cum ai mai fi trăit cu o crimă pe suflet?" Nu atunci, ci mult mai târziu m-a înspăimântat gândul. Ce-aș fi ajuns, ce s-ar fi ales de mine dacă aș fi trăit cu această insuportabilă povară? Chiar și azi întrebarea mă înfioară. Apoi, însă... La fel de inconștient am
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
despre moarte mă simt mai puternic și mai viu”, simțea nevoia să (se) mărturisească poetul. Artistul (tînăr, de regulă), iubindu-si artă și Indurînd „groază”, contemplă rodul pieritor (deci nu increatul), descompunerea, degradarea etc., vegheat de trupul bănuielnic. Metamorfozele trup/ suflet În variantele Doinei, moartea (ritualizata) că „rod perfect”, prezența ei (familiară, senzuala) par a Întreține - accentua N. Manolescu - un manierism fundamental, nutrind „o poezie monocorda”, condamnată: „suferințele mari se făcură,/ De cum am ieșit din tine,/ că un ochi din orbită
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
intimizare care seamănă a identificare; spaimă devine extaz. Ființă tragică („De ce cu moartea te-ndrăgesti mereu?”), poetul descoperă că Moartea e chiar Iubita. Spectacolul tinereții, al vieții e permanent amenințat; vitalitatea acestei lirici se autosubminează, Înregistrînd cu finețe jocul stărilor de suflet, avînd ca poli efemeritatea și eternitatea. Credem că Hristu CÎndroveanu avea dreptate notînd că poeziile lui Cezar Ivănescu sînt contraimnuri. Poetul deplînge destructurarea materiei (conștientă de sine), realizează miracolul existenței că neîntinare, procesualitatea și zvîrcolirile ei, nașterea și extincția, invazia
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
de această grație fragilă, pioasa a poeziei sale, mereu amenințată. Cezar Ivănescu este „un rob răbduriu”, muncind asupra versului, evitînd luxurianta lexicala. Experiență scrisului, urmînd convulsiile interiorității constituie un supliciu ce duce la purificare: scrie pe creier „cu negreala de pe suflet”. Infernul Baaadului, cu a sa pecete funebra Îngăduie acum revelația seninătății: o iubire expurgata, de limpezimea cerului sticlos, și-a domolit furiile temperamentale, rămînÎnd senina și sfîșietoare totodată. Descoperim aici atitudinea mioritica; poetul elimina suferință, Isi vindeca spaimă de urît
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Doina o Îngîn și-o uitu”. Grefele de poezie populară În registrul bocetelor și colindelor fortifica această lirica (care, rămînÎnd doar „de inimă albastră”, s-ar fi anemiat). Or, Cezar Ivănescu actualizează doina și ne reamintește efectul ei cathartic pentru sufletul românesc; Încercat În timp de atîtea potrivnicii, el Își află aleanul În Doina: „alina-m-oi cu Doina!” - zice și Cezar Ivănescu sfidînd, cu o sinceritatea Împinsă la paroxism și Într-un decor ce trimite la austeritatea monahala, fluctuațiile modei
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
numim cealaltă. Dacă mai rămâne ceva, E îngenuncherea pentru a cerși o lacrimă. Nu e durerea împlinirea fericirii? O fericire abia acum înțeleasă, Când ai ajuns acolo unde Nimic nu mai doare. * Sunt oamenii ca fiare ce își înfig în suflet dinții. Totuși o inimă de sus (Hölderlin) Bate încă pentru ei, chinuită de bunătate. Și poezia le dă porunci de har în necunoașterea ce îi bântuie. Așa seacă șuvoiul Produs de dorințele de moarte. Un fast de încoronare înghite vrăjitor
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
rămas în cel spulberat. Am visat și sunt visat ca pasăre Adiere și aromă, Leac pentru multe alte leacuri Venite din începutul vieții Ce nici o moarte nu mai poate să le cuprindă. Și aceasta, pentru că inima ce le-a dat suflet E zămislită din toate zămislirile Zeilor întrupați în oameni. * Și dacă mai rămân, ce a mai rămas? Poate înclinarea către pietre Rostogolite din culmile munților Și împiedecând calea Pentru ca să-mi fie înger căzut Și înger urcând scara. Prin acest vis
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
cu treisprezece etaje- treisprezece istorii ale nimănui. Aprilie a fluturat pe la tâmplele noastre ca o foaie de hărtie velină rătăcită de bunul Dumnezeu , școlar în clasa I. În curând vor exploda în floare salcâmii și teii din orașul Craiova, pe când sufletul de poet vetust și romantic, va duce resemnat la ghenă rămășițele cinei de taină și rochia de nuntă a Mariei Magdalena, după care, fericit ca oul de cuc oploșit în cuiburi străine, o va lua razna pe străduțele desfundate ale
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
de duminică. Iubesc sâmbăta și duminica. Ele au, chiar și-n miezul virgin/putred al iernii/verii, un îngeresc sunet de cristaluri ciocnite sărbătorește la nuntă. Visez libertatea de-a fi prizonier între pereții casei, între zidurile proaspăt văruite ale sufletului sălbăticit printre poemele de singurătate ale verii trecute. Visez că sunt mereu la capătul de sfârșit/ început al săptămânii, al lumii; visez că-mi zburdă vesel prin artere și vene un șoricel sensibil și transparent, oaspete hămesit/ fericit între coperțile
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
Emil Brumaru De-abia acum mi-e șoapta- mbelșugată, Chiag cald de carne-amestecat cu suflet. De-aceea să-ți scriu limpede mă-ncumet, Femeie grea de sîni, turlă perlată În roua dimineții, clipă lentă Ce mă atinge-n trecăt, ca pe-un stîlp, Cu șoldurile, drogul meu de mentă și cimbrișor. În jur melcii tac
De-abia acum mi-e șoapta-mbelșugată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9250_a_10575]
-
Emil Brumaru Mi-s vorbele vrăjite să creeze Vîrtejuri în jumări, jandarmerii De ciuboțica-cucului, teci dese Iubind boaba fasolelor tîrzii, Fîntîni sleite fin de cumpeni, raze Întortocheate într-un soare cub, Craci adormiți pe margini de pervaze Ce sufletul și cugetul ni-l sug Cînd se trezesc, obida pălămidei De-a nu fi laur pentru geniul Dante, Crăițe-n coji de nuci, vechi diamante Topindu-ne de vii pe cît de-avidă-i Pofta lor rea. Și-n pajiștea rotundă, Ceașca-havuz
Mi-s vorbele vrăjite să creeze... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9396_a_10721]
-
pasul. Ciobănașul visa, de pe atunci, să treacă dincolo, „În țară” și numea vama dintre Transilvania și Muntenia, „granița drăcească”. Se Întreba el: „cine a mai văzut graniță prin mijlocul țării? ”, graniță care a separat romanii doar politic și administrativ pentru că sufletul și conștiința n-au avut graniță. În vara anului 1865 are loc prima trecere a lui Cârțan În „țară” prin „Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pământului românesc trimiși către Înălțimi: Negoiul și Moldoveanul. Aude aici
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
trandafiri erotici, de Provența, Tăind cu foarfeci harnici un hectar, O să-ți aduc spre-a linguși clemența Sînilor nobil. Voi tocmi tîmplar, Din lemn sfințit de la Ierusalimuri, Să-ți facă pat virgin, cu porumbiel Deșteptător. În ritme și în rimuri Sufletul trist ți-l voi sluji fidel. Și uneori, cînd mîna va desprinde Roua din geamuri, voi îngenunchia Stînd zile-ntregi în praf și-avînd merinde Doar bulci de vis și cepe de lalea.
Tocmai sosit din cruciadă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9353_a_10678]
-
săruturilor sub poarta unui zâmbet al Destinului. 809. Nimic nu poate fi mai trist decât atunci când Îngheață până și Cuvântul În brațele căruia ne-am ascuns speranțele surde ale inimii. 810. Romantismul este cea de-a șaptea minune a lumii sufletului uman. 811. Păcatul originar a survenit abia atunci când ne-am răcit de sentimente. 812. Oare câte va mai avea de Îndurat Cuvântul Întrupat din Tine Doamne În această lume a deșertăciunii? 813. Decât o mie de vorbe prefer o singură
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
o singură privire. 814. Cu cât Îți dorești mai multă bogăție materială cu atât te umpli cu mai multă sărăcie spirituală. 815. Harul este darul Cuvântului Lui Dumnezeu. 816. Instinctul vieții este tot ceea ce ne separă de noi Înșine ca suflete ale absolutului și nemărginirii. 817. Cine poate Înțelege de ce trebuia să avem nevoie de o naștere și o viață Înaintea morții? 818. Ce deosebire poate fi Între natura sufletului și natura care ne Înconjoară? 819. Am crezut În absolutul privirii
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Instinctul vieții este tot ceea ce ne separă de noi Înșine ca suflete ale absolutului și nemărginirii. 817. Cine poate Înțelege de ce trebuia să avem nevoie de o naștere și o viață Înaintea morții? 818. Ce deosebire poate fi Între natura sufletului și natura care ne Înconjoară? 819. Am crezut În absolutul privirii tale până când am Înțeles că până și Lumina Divină a iubirii poate fi Încătușată de țărâna trupului ce se vrea atât de adesea profană. 820. Oară dacă nu am
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
compromisului deșartă. 824. Ce altceva poate Însemna vârful ierarhiei În această lume a pierzaniei decât cea mai de sus treaptă a acestei pierzanii? 825. Cel ce a Îmbrățișat măcar odată-n viață o șoaptă de iubire Își va pierde Întunericul sufletului pentru totdeauna. 826. A prins cineva În pumni cel puțin o frântură din timpul vieții sale? 827. A fi alături de inima ta Înseamnă să fi alături de Dumnezeu. 828. Nu te ascunde de tine fiindcă oricum nu te vei găsi niciodată
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
necunoscutului din tine. 835. Câte aripi au brăzdat cerul inimii tale și câte au rămas În ea? 836. Fiecare floare are toamna ei. 837. Cu ce este mai deosebită țărâna trupului tău de praful cuvintelor care se pierd În depărtarea sufletului străin din tine? 838. Marea regăsire a ta cu tine Însuți nu va putea fi decât dincolo de viață. 839. A nu crede În fericire Înseamnă a nu avea un sens În lumea deșertăciunii noastre. 840. Viața se vrea un poem
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
face fără păcat originar și biserici, fără preoți și curve, am fi mai puri? 868. Fiecare ne ducem Destinul pe Golgota aleasă de acesta și nu de noi. 869. Oare câte stele nu există fără să răsară vreodată pe bolta sufletului nostru Într-o mare iubire pierdută de noi și fiecare stea În parte? 870. Oricât de hotărât ai fi În ceea ce faci decizia o va lua tot Destinul tău. 871. Lasă-ți steaua Iluziei Vieții să-ți răsară peste toate
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
tine, atunci când vei Înțelege că a creat iubirea nu vei putea să nu-L iubești. 910. Cu toții suntem un nimeni Înaintea Lui Dumnezeu și atunci de ce am fost creați? 911. Ador amintirea ochilor tăi În care am crezut că sunt sufletul Luminii Divine. 912. Doar dorul care doare este dor. 913. La malul speranțelor nu prea acostează niciodată Împlinirea. 914. Nu Încerca să repeți timpul unei trecute iubiri fiindcă acesta e plecat demult odată cu eternitatea sa În care Îți era ascunsă
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Iubirii și astfel vei ajunge să-L Întâlnești. 919. Nu te amăgi singur crezând În lumea ce nu poate crede decât În ea, fiindcă nu va crede niciodată În tine. 920. Care ocean nu-și are adâncimea sa și care suflet nu-și are Cuvântul Lui Dumnezeu din care a fost Întrupat? 921. Nimeni nu va ști vreodată de ce s-a născut un nimeni pentru a muri același nimeni. 922. Privește la vântul cuvintelor neînțelese cum spulberă părul Învolburat de evenimente
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
decât În sânul unei mari iubiri. 929. Cine vrea să piardă agoniseala unei vieți pentru a Înțelege moartea care te primește la fel de gol precum te ai născut? Doar acela este cu adevărat aproape de lumina creatorului său. 930. Ce știi tu suflet pribeag câte clipe Îți cheltuie Destinul doar pentru a se Îmbăta cu apa vieții tale? 931. Nici măcar propriul tău Destin nu-ți aparține. El este urma lăsată de Cuvântul Lui Dumnezeu numai pentru tine. 932. Ce altceva suntem noi decât
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]