3,177 matches
-
de vârsta lor, dar după voce nu păreau foarte tinere. Imediat după ce au dat colțul, au mai apărut patru femei din aceeași direcție și, asemenea grupului de dinainte, au dispărut după același colț. Amurgul părea să învăluie totul. De la fereastra sufrageriei se vedeau copacii și conturul dealurilor. Peste coama lor plutea o dâră de lumină palidă. Naoko și Reiko s-au întors împreună la ora cinci și jumătate. Eu și Naoko ne-am salutat frumos, de parcă nu ne mai văzusem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am avut din astea, spuse cel trimis de stat. Da’ acu’ mă duc să mă culc. Nick și cu soră-sa Îl priviră cum intră-n casă. Mama lor le spusese bărbaților că se pot culca În dormitorul de lîngă sufragerie. Îl văzură aprinzîndu-și un chibrit. Apoi fereastra se Întunecă din nou. Îl urmăriră și pe celălalt cum stătea la masă, pînĂ ce-și puse capul pe coate. Apoi Îl auziră sforăind. — SĂ-l mai lăsĂm puțin, ca să fim siguri că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dus la Paris ca să fiu sigur. Mi-aduc aminte cum urcam scările, am descuiat și pe urmă am deschis ușa apăsÎnd pe clanța de alamă și În bucătĂrie mirosea a Eau de Tavel și praful se depusese pe masa din sufragerie și m-am dus la dulapul În care-mi țineam lucrurile și am văzut că nu mai e nimic acolo. Eram sigur c-o să mai găsesc ceva, pentru că-mi Închipuiam clar plicurile la locul lor. Da’ nu mai era nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nici un rost. Mais qu’est-ce que monsieur va faire? mă Întrebă ea. Monsieur a lucrat vreme de trei ani de cînd e aici. L-am văzut pe monsieur scriind la cafeneaua din colț. L-am văzut scriind la masa din sufragerie, cînd mai aduceam cîte ceva sus. Je sais que monsieur travaille comme un sourd. Qu’es-ce que il faut maintenant? Il faut recommencer, i-am zis. Atunci a Început să plîngă. Am luat-o-n brațe și mirosea a transpirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să te agiți? Ce rost are să te fortifici și să-ți menții silueta dacă el nu te iubește îndeajuns? În astfel de momente, îmi veneau în minte imaginile lui Patrick întorcându-se de la jogging și făcând exerciții pe parchetul din sufragerie, timp în care eu îl doream nespus de mult și aș fi vrut să facem dragoste chiar atunci, chiar acolo, fără să aștept să facă duș, fără măcar să-mi pese de transpirația uscată de pe corpul lui și de aspectul spongios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Nu-i așa de groaznic... îngaim, doar arată mai rău decât e. —Mai rău decât e? Nu cred că e posibil! Aveam de gând să strâng... măcar o parte... doar că nu le-a venit rândul... Davey se plimbă prin sufragerie, pășind cu grijă, atent la fiecare detaliu în parte. Intru în bucătărie să-mi iau paharul cu vin. E în regulă dacă beau în fața lui Davey acum. Am nevoie de un sprijin. Nu fac față de una singură. —Douăzeci, spune el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
îl urmez. Îl găsesc stând pe marginea patului și uitându-se la fotografia imensă de pe peretele opus. Sub ea, pe comodă, într-un suport lung de argint, sunt aprinse lumânări. Știu că atmosfera poate părea stranie. Erau lumânări și în sufragerie, dar, de fapt, aici găsește Davey un adevărat altar. Stau pe pat și îl fixez pe Patrick. Fotografia nu e destul de mare, dar pentru mine e suficient. Îmi amintește mereu de un moment fericit. Patrick este în costum de baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
preferăm să luăm parte la niște așa-zise exerciții de încredere - ceea ce în mod normal ar suna de-a dreptul îngrozitor - decât să stăm în picioare în fața tuturor și să le vorbim despre suferința noastră. În următoarele zece minute, în sufrageria lui Finn se creează suficient spațiu. Suntem emoționați ca niște puști în prima zi de școală și așteptăm indicațiile lui Daisy. —Gata! Așa e bine! Acum așezați-vă în cerc în jurul meu! Executăm comanda într-o clipă. —Rebecca, fii atentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
crudități, a chinuit chiar niște morcovi, ca să le dea niște forme speciale și a cumpărat un magazin întreg de brânzeturi. Cafeaua și ceaiul sunt servite în termosuri elegante, vinul e în frigider, iar în barul situat într-un colț al sufrageriei poți găsi orice băutură îți dorești. Sufrageria lui Charlotte e decorată în galben și alb: covoarele sunt destul de groase ca să ți se afunde tocul în ele, canapelele sunt luxoase și confortabile. Bolurile de sticlă cu flori constituie petele de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
le dea niște forme speciale și a cumpărat un magazin întreg de brânzeturi. Cafeaua și ceaiul sunt servite în termosuri elegante, vinul e în frigider, iar în barul situat într-un colț al sufrageriei poți găsi orice băutură îți dorești. Sufrageria lui Charlotte e decorată în galben și alb: covoarele sunt destul de groase ca să ți se afunde tocul în ele, canapelele sunt luxoase și confortabile. Bolurile de sticlă cu flori constituie petele de culoare. Totul se servește pe tăvi de argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
secundă, vreau să mă ascund. Nu mă pot preface că nu sunt acasă, dar aș putea spune mai târziu, dacă m-ar întreba, că eram la duș și n-am auzit soneria. Dar, în loc să mă pitesc, mă trezesc că traversez sufrageria și mă apropii de fereastra care dă în stradă. Interfonul meu nu funcționează prea bine și, pentru orice depășește comunicarea sumară (ca de exemplu convorbirile cu băiatul care aduce pizza), deschid fereastra și vorbesc cu cel care se află sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
din piatră netedă, cenușie, pe care se cațără cu tenacitate o iederă bogată. Terenul de cricket e mare cât unul de fotbal, cu o iarbă tunsă impecabil. E înconjurat de stejari și de sălcii ale căror ramuri ating pământul. În sufragerie este o masă de stejar la care încap treizeci de persoane, cu scaunele tapițate cu un damasc care mai păstrează pe margini culoarea purpurie de odinioară. Sunt trei camere de zi, toate capitonate cu creton uzat. Intrarea din spate, folosită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pielea personajului pe care-l jucam, dacă mă înțelegeți... M-am crezut prietena lui Finn. Înainte să-mi dau seama ce fac, plângeam deja unul în brațele celuilalt. Apoi toată lumea s-a dus la piscină și am rămas singuri în sufragerie. S-a iscat un moment penibil când ne-am uitat unul la celălalt, dezorientați. Nu mi-am dat seama atunci că mă simțeam atrasă de el, dar îi făcusem ochi dulci prea mult și cu siguranță că exista o vibrație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
căsuțe drăguțe, chiar lângă strada principală, cu o ușă vopsită în albastru șio grădiniță pătrată decorată cu pietricele și scoici: exact așa cum ar trebui să arate o casă de la malul mării. Ușa de la intrare dă direct într-un fel de sufragerie cu parchet de culoare deschisă, cu canapele colorate în verde și albastru și cu un șemineu împodobit cu dantelării din fier forjat. Este și o bucătărioară îmbrăcată în același soi de lemn de culoare deschisă. Din ea se iese spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
din Stepford. Jake ia cana, dar nici nu se uită la ea. Trebuie să vorbim, zice el, tot fără să se uite în ochii mei. Neliniștea mă înăbușă acum, dar încerc să nu arăt ce simt. —Bine. Mă duc în sufragerie și mă așez la masă. Jake vine după mine și ia loc pe scaunul din capătul celălalt, de parcă mi-ar lua un interviu. —Rebecca, începe el, exagerat de precaut, ești o fată minunată... Gata! S-a terminat! E evident! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cea mai bună pe care am mâncat-o vreodată. Mereu veneam aici când eram copil“. Apoi mă îndeamnă: „Încearcă și de la mine!“. Fără să aștepte un răspuns, îmi dă să gust din lingurița lui. Nu, exclamă Daisy întorcându-se în sufragerie cu două pahare pline ochi. Nu se poate să fi făcut asta! Confirm cu o mișcare a capului și întind mâna după margarita. Ți-a dat să mănânci din înghețata lui, cu lingurița lui? După ce ți-a zis că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
îi lucesc ochii a război. Vocea ei devine și mai rigidă, și vorbește cu un accent și mai evident. O să mai vedem noi, zice ea. Unde e telefonul? Jim îi arată holul, fără să spună nimic; probabil că e în sufragerie, pe lângă care am trecut când am intrat în casă. Charlotte părăsește ostentativ bucătăria. — Te rog, nu suna la poliție, șoptește Jim. Ea nu vrea să facă scandal - e vina mea că am ațâțat-o... —Jim, tu nu ești vinovat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Nimănui nu i-a păsat de mine în felul ăsta. Aruncă o privire nostalgică la fotografiile de la nunta lor; acestea sunt înrămate grosolan cu ramă argintie și sunt așezate de-a lungul unui raft de sticlă de deasupra canapelei din sufragerie. Doamna Jim nu arăta câtuși de puțin dulce. În ciuda rochiei albe diafane și a coroniței de flori din păr, are o căutătură feroce care-ți îngheață sângele în vine, iar ochii îi sclipesc de răutate. Este „mireasa-pădurii“. Mi-e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
că această casă a fost cumpărată în parte cu banii lui mami și-ai lui tati. Când am mai venit pe aici, pentru întâlnirile cu grupul, era seară și, deși am văzut eu o parte din grădină, prin ferestrele de la sufragerie, nu bănuiam cât e de mare și de frumoasă. Mă duc afară și mă minunez de splendoarea aceasta. Finn iese și el din casă, câteva minute mai târziu, cu două pahare mari, pline ochi cu un fel de limonadă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
bani să-și ia o plăcintă caldă de la un vânzător ambulant. Taică-său, care venea în fugă să poată aluneca cât mai mult pe ghețuș, îi dădu o bătaie soră cu moartea. Disciplină austriacă, nu glumă. Pragmatism la fel. În sufragerie străbunicul avea un dulăpior ținut sub lacăt. Când îl deschidea, dădea pe toată lumea afară, încuia ușa și se delecta cu nebănuite comori: portocale, smochine, curmale. Lângă casă se înălța atelierul de trăsuri, înalt cât un bloc, răspândind miros de cărămizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Istrate când vedea că mai coboară un nepot încărcat cu catrafuse de sus. Am ajuns pe la opt seara. Tanti Mizi a țipat ca din gură de șarpe: - Clemanza, a binevoit Leo de la București! - O, quelle surprise! Bagă-l înăuntru! În sufragerie, tanti Clemanza, într-un capot cu flori de bambus, stătea întinsă pe patul cât o parcare. Pe masa susținută la mijloc de un picior de bronz cu gheare de leu, un televizor alb-negru cu lămpi, sovietic, de mărimea unui Trabant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
calea gospodinei, tragem masa deoparte și descopăr că mă aflu în baie. Lângă frigider se află o cadă mare, îngălbenită. Punem o scândură de-a curmezișul și mă așez pe ea. Nepoate, tocănița asta nu merge fără un coniac. Din sufragerie Clemanza comandă: - Mizi, pune dragă și de o cafea, că se apropie miezul nopții. - Vezi dacă ești mezină? Tot timpul du-te hăis, du-te cea - ce mai, Marița! Mi se răstoarnă în farfuria interbelică ghiveciul peste care fusese topit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
teme că poliția vine să-i spargă ușa, s-o batjocorească în toiul nopții, să spună apoi că au fost țiganii. Știe ea în ce lume spurcată trăim. A doua zi, sub pretextul ghicitului în cafea, gazda o atrage în sufragerie pe Sabina. Încearcă să o tragă de limbă în legătură cu noaptea trecută. Văzând că nu izbutește, se gândește să ne strice cel puțin plăcerile matinale: - Și nu-ți mai spun, răposatu’ domnu’ Cioplan avea probleme cu fimoza. Când făceam amor, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că eram trei. Așadar vom merge la ea. Stă într-un bloc, la etajul șapte, doar cu soțul ei. Copiii le sunt de mult plecați în Canada. Ne pun o cameră la dispoziție. Până ne schimbăm și ne îmbăiem, în sufragerie ne așteaptă deja o masă copioasă, împodobită ca la un restaurant de cinci stele. Mâncăm, povestim, ni se arată poze și facem poze. Toți ne străduim să-i lăsăm o impresie excelentă Maikăi. Se pare că am reușit - schițează un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-și adora mama, doar ținea la ea. La două zile m-am dus și eu după ea. De la început m-a impresionat negativ atmosfera din apartamentul lor. O mulțime de rude afumate, accent moldovenesc cât încăpea, mortul pe masa din sufragerie, enervat de toată tevatura care se făcea în jurul lui. În fond, mereu am admirat discreția bețivului fără acces la frigider. Dacă îl lăsai în pace, nu te deranja cu nimic. Nici măcar nu te pisa cu povești din tinerețea lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]