4,909 matches
-
daco-romane, originea dublă a românilor și pe cei care au exaltat-o, totul concurând la o „epopee națională în sonete”, relativ marcată de clișeele tracomaniei renăscute în anii ’70 și ’80. Cartea sonetului (1987) - o masivă istorie a genului, o suită de bune cărți în versuri pentru copii (Veverița de foc, 1967, Scarabeul sacru, 1979, Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, 1980) ș.a., precum și traducerile de poezie (îndeosebi din
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Grigorco (Proza bucovineană din secolul XIX - începutul secolului XX), Dan Horia Mazilu (Petru Movilă sau Adevărata europenizare a Estului) ș.a. Diverse aspecte ale vieții cultural-literare din Bucovina sunt ilustrate și în alte rubrici: „Personalități istorice și culturale bucovinene” (în special, suita de articole despre ierarhii Bucovinei, semnată de Mircea Lutic), „Arhiva Bucovinei”, „Restituiri”, „Aniversări bucovinene”, „Dialoguri cu bucovinenii”. G.B. publică ample grupaje de versuri (Arcadie Suceveanu, Grigore Bostan, Dumitru Grinciuc, Ilie Motrescu, Ștefan Hostiuc, Vasile Levițchi, Vasile Tărâțeanu, Dumitru Mintencu, Lucia
GLASUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
succesivelor opțiuni prin care se cristalizează personalitatea autorului. Din când în când, rup monotonia expunerii câteva relatări alerte, peisaje diverse sau portrete, în care tușa moralistului predomină. Cel de-al doilea panou, În Basarabia revoluționară. 1917-1918, are ca tramă o suită rapidă de evenimente ce ar fi asigurat o spectaculoasă desfășurare epică. Caracterul extraordinar și complexitatea faptelor, precum și existența unor tentative de a le denatura l-au determinat însă pe autor să dea întâietate laturii probatorii a depoziției sale, mai mult
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
am nici o încredere în tribunalul vostru și nu semnez.” Odată cu el va dispărea una dintre cele mai luminoase figuri pe care le-a avut vreodată lumea românească. În 1923 publică o primă serie de meditații sub titlul Pensées pour la suite des jours, în prefața volumului, Francis Jammes definindu-l pe G. drept „prințul făcut păstor de o mână și mai puternică decât aceea care l-a înălțat pe psalmist la demnitatea supremă”. Alte grupaje de reflecții vor fi publicate în
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
care noaptea târziu copiii le lucrau pentru bazarele de caritate” (Michel de Galzain). SCRIERI: Conférences tenues à l’ Association des Dames de Charité de Bucarest, seria I: La Visite des pauvres. L’Esprit de la maison, București, 1909; Pensées pour la suite des jours, pref. Francis Jammes, Paris, 1923; L’Heure sainte, Paris, 1928; La Femme adultère, Paris, 1931; ed. (Femeia adulteră), Săbăoani, 1938; La Liturgie du prochain, Paris, 1932; La Présence de Dieu, Paris, 1932; La Souffrance, Paris, 1932; Spicuiri istorice
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
Collège de France și, din 1839, la Conservatorul de Arte și Meserii. Folosind ca sursă documentară scrisorile lui I. Câmpineanu și ale altora, G. face să apară în ziarul „Le National”, de la 19 octombrie 1839 la 18 martie 1840, o suită de articole, sub titlul Correspondance de Bucarest. În 1841 se află în țară, proaspăt inginer, plin de elan și de idei. Nu reușește să obțină o catedră la „Sf. Sava”, în schimb, la Iași, i se oferă o catedră de
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
mai multe rânduri, președinte al Academiei Române. În ultimii ani ai vieții, slăbit și bolnav, țintuit de o paralizie parțială, duce o viață retrasă, la moșia Ghergani. Concepția politică a lui G. asimilează ideile lui Ion Câmpineanu, fapt evident încă din suita de articole publicate în Correspondance de Bucarest. Turcofil convins, el se lasă cucerit de perspectiva unificării Principatelor sub suzeranitate turcească, dezavuând totodată (în broșuri redactate în franțuzește) ingerințele țarismului în Țările Române. În 1835, la Paris, servindu-se de niște
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
ale acestuia, ca în Mera Maria, Oameni de iarnă, Logodnica mecanicului Gavrilov. Tema singurătății, a inadaptării și a universului compensator este reluată în microromanul Scene din viața lui Anselmus, compoziție migăloasă, în trepte, executată cu finețe. Narațiunea, mai mult o suită de scene, înfățișează o lume stranie, reprezentată prin personaje care par a nu mai avea nimic uman, un fel de marionete, simboluri, ipostaze caricaturale ale alienării și degradării omenescului. Eroii se conturează prin prisma observației lui Anselmus, care se autodefinește
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Grünberg; 31.I.1909, Târgu Ocna - 18.XI.1995, Londra), publicist și traducător. Aflat încă pe băncile liceului, G. iscălește în 1924 câteva cronici dramatice în gazeta ieșeană „Comedia” și în „Rampa”, iar ulterior trimite revistei bucureștene „Comedia ilustrată” o suită de corespondențe referitoare la spectacolele Teatrului Național din Iași. Acum mai colaborează cu note, recenzii, cronici literare și muzicale și cu numeroase tălmăciri (din Jean Cocteau, Walt Whitman, Maxim Gorki, Guillaume Apollinaire, André Gide, Oscar Wilde, Friedrich Nietzsche, Peter Altenberg
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
considerată de comentator cel puțin egală valoric producției artistice propriu-zise. Legat de Sibiu, G. își dedică o parte a demersurilor Cercului Literar din anii ‘40 și activității „cerchiștilor” de prestigiu. Cercul Literar de la Sibiu. Semnificație și destin (1995) înmănunchează o suită de comunicări și cronici scrise și, în cea mai mare parte, publicate în presă între 1973 și 1995. Alte cronici și recenzii dedicate unor cărți de critică și istorie literară sunt reunite în volumele Critica și actul lecturii (1999; Premiul
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
în genul dramatic, publică romanul O sută de ani de zile la porțile Orientului (1992; Premiul Uniunii Scriitorilor) și devine un eseist de presă productiv, incisiv și temut. Deși a compus piese de teatru, a scris roman, a semnat o suită substanțială de eseuri și o serie de texte greu clasabile generic, G. este, prin excelență autorul de proză scurtă al generației ‘80. O opțiune dictată în primul rând de vocație, cum demonstrează volumul de debut - o proză echilibrată și matură
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
din București. Colaborează în continuare la câteva dintre periodicele amintite, la care se adaugă „Conservatorul”, „Revista idealistă”, „Vieața nouă”, „Săptămâna”, „Buletinul Seminarului Pedagogic” ș.a. Scoate volumul Studii de literatură română (1910), precum și numeroase ediții din operele scriitorilor pașoptiști și o suită de manuale școlare. În 1911 este numit inspector pentru învățământul secundar și decorat cu ordinul Coroana României. Se pare că în 1918 a fost profesor la Universitatea din Chișinău, pentru ca în 1919-1920 să țină la Universitatea din București un curs
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
doua jumătate a anului 1911 H. se alătură grupului modernist de la revista „Versuri”, devenită „Versuri și proză”. Contribuie bănește la editarea ei și, după un timp, îl va înlocui pe poetul I.M. Rașcu, cel care o inițiase, la conducerea publicației. Suita de schițe lirice pe care le publică în „Versuri și proză” în anii 1911 și 1912 este reluată într-o plachetă, sub titlul Din umbră (1913). În Cuvinte despre oameni (1916) strânge mai multe portrete ale unor scriitori și oameni
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
pentru a reapărea în 1947 la „Zori noi”. Se pare că ulterior a fost și închis pe motive politice. Stabilit la Rădăuți, unde este muzeograf și funcționar la o bancă, izbutește să publice, sub un nou pseudonim, Teofil Dumbrăveanu, o suită de cărți pentru copii - Semăn flori... (1955), Hai, teiule, hai... (1955), Bună dimineața, Soare! (1955), Ascultați ce spune vântul (1958), Cântăreții nopții (1961), Țara Soarelui (1967). Acestora li se adaugă, târziu, alte trei volume de poezii, proiectate încă din anii
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
de substanță -, o ostilitate față de suzeranul de la Stambul - și ea de o descurajantă superficialitate, mai mult cârteală de rutină -, cât și o mult comentată „grecofobie” ce îi are în vedere, selectiv, doar pe cei ce descindeau lacomi de la Țarigrad în suita unor voievozi la fel de hămesiți. Împinge cu nonșalanță istoria în obscuritate și își asigură, reinterpretând datele (potrivit unor opinii de grup) și redistribuind accentele, niște exemple mai mereu oportune. El oficiază ca un veritabil sacerdot, aflat în posesia unor instrumente a
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
trăsătură a fost indicată ca aparținând sau nu unei anumite persoane. Putem citi astfel din tabel numărul și frecvența trăsăturilor (conceptelor) pe care subiectul le utilizează în caracterizarea cunoscuților, precum și indivizii care i se par mai asemănători. De reținut că suita de concepte de care are nevoie subiectul pentru compararea altora nu întrece, de regulă, 20-30 (Bannister, 1973). Tehnica lui Kelly vizează obținerea repertoriului de „constructe” prin care subiecții își „însușesc” lumea, interpretează și anticipează evenimentele. În concepția autorului, constructele - funcționând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în grupul familial" Statutul (sau statusul) și rolul sunt două noțiuni centrale în disciplinele socioumane. Într-un sens mai larg, statutul reprezintă poziția pe care o ocupă indivizii în spațiul social. Aceste poziții sunt legitimate social, fiind acompaniate de o suită de reguli formale și informale, de drepturi și îndatoriri pe care ocupanții lor trebuie să le respecte. Rolul ar însemna aspectul dinamic al statusului, trecerea de la poziția abstract acreditată la comportamentul concret. Totuși, în multe contexte semantice, cele două noțiuni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Mircea Dinutz, li se adaugă studii și articole de critică, istorie, teorie literară și reflecții pe marginea literaturii, aparținând lui Gheorghe Grigurcu, Al. Piru, Edgar Papu, Cornel Regman, Constantin Ciopraga, Al. Balaci, Cornel Moraru, Ovidiu Papadima. Revista mai cuprinde o suită de eseuri ale lui George Sbârcea (în cadrul rubricii intitulate „Răbojul meu”), Alex. Ștefănescu și Constantin Țoiu. Apar numeroase traduceri de poezie, proză și eseuri (Alexandr Soljenițân în transpunerea lui V. Loteanu, Rainer Maria Rilke în tălmăcirea lui George Popa, Baudelaire
REVISTA V. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
la care aderau marii scriitori ai epocii („Literatorul”, „Vieața” ș.a.). Încercarea va eșua, ca atâtea altele făcute de Panait Macri, prolific organizator de reviste și cercuri literare. Printre autorii de publicistică politică și culturală se numără C. Dimitrescu-Iași, semnatarul unei suite de articole dedicate esteticii (Frumosul muzical, Instinctul frumosului ș.a.), Cincinat Pavelescu, Ludovic Dauș și doctorul Al. Suțu, care studiază psihologia personajelor lui Shakespeare (Psihologia morbidă). Lui C. Stamati-Ciurea i se tipăresc mai multe nuvele, cu proză colaborează și V. Grigorescu-Elvir
ROMANIA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
la Iuliu Maniu și Grigore Gafencu. Colaborează, de asemenea, la „Bulletin européen” (Marcel Proust et les Roumains, Les Rats de l’Europe ș.a), fiind aici, un timp, redactor, și la „Azione cattolica romena” din Roma (Ritorno a Eminescu). O suită de amintiri care sunt precis localizate și datate - București, 1934, Berna, 1950, Paris, 1957, 1967 - fac obiectul unei intervenții la Congresul Societății Academice Române de la Salzburg (1968) și apar în „Revista scriitorilor români”, cu titlul Din amintirile unui „ziarist profesionist
ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
o serie de schițe din „Gândirea” (1921-1923), primele trei apărute sub titlul Pe marginea vieții, iar următoarele cinci, După-amiezi de duminică, situându-se între poemul în proză și „momentul” caragialian. Vinurile lor... (1969), lucrarea sa cea mai importantă, este o suită de schițe memorialistice constituite din amintiri privind personalități literare și artistice pe care le-a cunoscut: George Enescu, Constantin Brâncuși, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Panait Istrati, Iancu Brezeanu, Nicolae Bălțățeanu. Tot aici sunt incluse suvenirele tatălui său despre Mihai Eminescu
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
Bucovina. Debutează cu versuri la „Deșteptarea” (Cernăuți), în 1901, semnând Rotică-Dumbrăveanu, apoi colaborează la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Viața românească”, „Neamul românesc”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Cosinzeana”, „Capitala”, „Sburătorul”, „România nouă”, „Țara noastră”. Ca jurnalist, își începe activitatea prin 1915, cu o suită de articole în „Naționalul”, urmată de altele în „Voința” și „România” (Iași, ziar unde a și lucrat), iar din 1918 devine unul dintre principalii colaboratori ai gazetei „Glasul Bucovinei”, al cărei redactor va fi după 1929. În 1940 se refugiază
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
viața de cazarmă, cu ofițeri mărginiți și cruzi și soldați supuși unor greu de suportat pătimiri, scene de război, în care imagini apăsate tind să sugereze grozăvia carnagiului, dar și o secvență simbolică, muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în tiparul celui mai rigid schematism, masa celor umiliți ori obidiți, ca și tendința de a moraliza ideologic
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
de tot felul din preajma anului 1940 au întrerupt însă inițiativa. În paralel cu aceste incursiuni în zona epicului, S. se dedică unei intense activități jurnalistice, publicând în anii 1936-1937, sub pseudonimul Valer Donea, pe care îl folosise și anterior, o suită de interviuri cu N. Iorga, Cella Delavrancea, Demostene Botez, Liviu Rebreanu, Henriette Yvonne Stahl, George Georgescu, Ion Minulescu, Lucia Sturdza Bulandra, Cezar Petrescu, N. Tonitza, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, G. Călinescu, G. Ibrăileanu ș.a., reunite în volumul Domniile lor domnii
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
ostentativ. Privite în ansamblu, scrierile lui S.-P. poartă marca unui efort artistic și ideatic destinat să le confere altitudine. Dar când încearcă să consemneze mai mult decât simple ipostazieri ale chipului lumii, poetul își complică, își îngreunează discursul cu suite de raționamente și simboluri care, departe de a da profunzime, produc o discretă ilizibilitate. SCRIERI: Urme, București, 1969; Poeme, București, 1975; Pământ de bun venit, București, 1976; Cumpăna soarelui, București, 1981; Anotimp, Iași, 1985; Poeme regale, Galați, 1999; Poeme creștine
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]