2,421 matches
-
città calviniane sono certo, dichiaratamente, 'luoghi mentali', tanto per la voce narrante 33, quanto per la prospettiva d'autore, per îl quale esse divengono occasione per intrecciare un serrato dialogo, pur volutamente aperto, frammentario e paradossale, con la contemporaneità occidentale, sul piano teoretico-linguistico, filosofico, narratologico, mă anche șu quello della realtà urbanistica, politica e sociale di fine Novecento. Semplificando, ogni città diviene 'figură' di un tema cruciale per la cultura occidentale, cui agganciare suggestioni leggibili, e così infatti lette, în plurime
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
questa frase fornisce forse anche un'epigrafica sintesi del tema che și è qui indagato sotto l'ottica di due specimina (Giraldi e Calvino) quanto mai distanți, mă altrettanto eloquenti ad illustrare alcune delle modalità con cui la letteratura riflette sul rapporto tra identità europea e sua alterità. Note 1 C. Wickham, L'eredità di Romă. Storia d'Europadal 400 al 1000 d.C, Laterza, Roma-Bari, 2015. 2 R. Brubaker, F. Cooper, Beyond 'identity', Theory and Society, 29 (2000), pp. 1-47
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
S. Bassi (edd.) Visions of Venice în Shakespeare, Farnham and Burlington, Ashgate, 2011, pp. 47-64. 23 Analogamente Pucci, "La vertù", p. 8, applica le categorie di distinzione e gerarchizzazione per l'identificazione del foreign a due altre novelle giraldiane incentrate sul rapporto tra cristiani e musulmani. 24 Senza voler riprendere l'ipotesi, avanzata a proposito della versione shakespeariana, che și trattasse appunto di un cognome, 'Moro' (R. L. BROWN, Ragguagli sulla vită e sulle opere di Marin Sanuto, Alvisopoli, Venezia, 1837
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
dai crimini hitleriani. I morți, i deportați, i torturați, quanti hanno solo sofferto la fame e îl freddo, insomma tutta l'Europa distrutta indică i responsabili dei propri mâli în un linguaggio appropriato al suo stato morale: con un discorso sul male e sulla responsabilità del male, dissimulato però în una teologia della storia". E poi șu quello che tutto questo per gli intellettuali dell'Est e dell'Ovest: "A un altro livello questa teologia piace agli intellettuali, come conferma della
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
opinione pubblica europea che era iniziata con la guerra del 1914. Mă di queste religioni, la guerra ne annienta una e ne innalza l'altra, moltiplicandone la forza. Una volta vittorioso, l'antifascismo non sconvolge îl terreno morale e politico sul quale è cresciuto. Approfondisce la crisi dell'idea democratică, fingendo di averla risolta. É la grande illusione dell'epoca". E infine: "Noi ne siamo appena usciti (Furet scrive questo nel 1995), e più per forza di cose che per virtù
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
esistita anche în Albania, e che può essere denominată come letteratura del realismo socialistă non schematica 9". Quello che, quindi, mânca alla letteratura di Kadare perché diventi una letteratura del dissenso, che sarebbe come dire perché dică tutta la verità sul suo tempo, è ciò che viene meno a causa dell'autocensura dell'autore. Per produrre una visione della realtà edulcorata, în modo tale da superare quella onnipresente macchina censoria, , che vegliava sulle arti în Albania come în tutti i paesi
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
dall'autocensura che gli costerà la vită. Lo scrittore che și serve în questo caso del pamphlet come di una "spadă vendicatrice" riduce la sua arte a propagandă. Ecco alla fine la conclusione di Kiš: "Un'autocensura protratta conduce inesorabilmente, sul piano creativo e umano, catastrofi non meno gravi di quelle dovute alla censura; [...] l'autocensura rappresenta una manipolazione mentale, con durevoli conseguenze negative per la letteratura e per lo spirito umano 13". Proprio di queste conseguenze, consapevolmente, Kadare tace quando
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Proprio di queste conseguenze, consapevolmente, Kadare tace quando parla di sé e della sua produzione letteraria sotto îl regime diEnver Hoxha; ed è proprio questa non giustificata omissione che rende la sua riflessione sull'arte socialistă e la sua retorica sul primato dell'arte, colpevolmente parziali. Note 1 Ismail Kadare, Vepra, Vol. XX, Onufri, Tirana, 2009, pp.480-481, (traduzione dall'albanese mia) - îl dialogo di I. Kadare con Stephane Courtois qui incluso è stato pubblicato per la prima volta în Francia
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
come quella del saccheggio, o anche non propriamente "antiche", come quella dell'occupazione militare. Îl confine è l'orizzonte ultimo șino al quale și spinge ciò che per noi è certo e conosciuto; sebbene oggi, con la comunicazione che viaggia sul Web în tempo reale, i popoli vicini non siano più realmente degli sconosciuti o degli "oggetti misterioși", di fatto essi incarnano ciò che è Altro e diverso e che - per quanto possiamo sforzarci di documentarci - per îl nostro immaginario resta
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
perché unico arbitro dei destini generali è questa "forza cieca" del capitale "liberato" e capace di assumere l'intero globo come orizzonte della propria azione. Per comprendere le coordinate dell'attuale apparente eclissi della sovranità statuale, è necessario interrogarsi tanto sul rapporto fra nomos e spazio quanto sulla relazione fra democrazia e sovranità. E per impostare la riflessione în merito, come suggerisce Wendy Brown, è utile prendere spunto da alcune considerazioni di Carl Schmitt. Sovranità, spazio, democrazia Secondo la ricostruzione formulată
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
recinzione, si pone "un problemă cruciale per i paladini della cittadinanza globale o della democrazia senza frontiere: come può darsi una formă di governo senza confini?"17 Probabilmente la difficoltà di conciliare îl concetto di democrazia (di per sé fondato sul pluralismo delle opzioni di vită, delle concezioni morali e ideali, ecc.) con l'idea di una frontieră che chiude e preclude îl passaggio e îl contatto - segnando l'orizzonte ultimo del nomos - derivă da una difficoltà ancor più radicale, ovvero
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
europea" dalle terre "assoggettabili"; quando Pascal scrive îl celebre passo în cui commenta "Un méridien décide de la vérité", secondo Schmitt ha în mente non tanto la varietà del diritto positivo alle diverse latitudini - considerazione che și prestă a banali digressioni sul relativismo - quanto îl fatto "che principi e popoli cristiani și fossero trovati d'accordo nel considerare come non esistente, per determinați spazi, la distinzione tra diritto e torțo. Îl meridiano di Pascal non è în realtà altro che îl meridiano
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
and "Italian Linguistics and Philology". Among his published works: the edition of the Reinassance comedy by L. Manfredi, Philadelphia (Bari, 2003); a study on the history of italian language în XVth century, "El rozo idyoma di mia maternă lingua". Studio sul Novellino of Masuccio Salernitano (Bari, 2005); a book on literary onomastic, I nomi non importano (Pisa, 2012); the bibliography L'onomastica letteraria în Italia (with Bruno Porcelli, Pisa, 2006); the curatorship, with Angelo Chielli, of the Festschrift Filologia e letteratura
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
în străinătate: premii ale Asociației Scriitorilor din București (1984, 1994, 2000), medalia Premiul de Traducere a Societății de Limbă Portugheză din Lisabona (1986), Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2000), ordinele braziliene Rio Branco (1999) și Cruzeiro do Sul (2002) în grad de Ofițer, Diplomă de merit a Institutului Camões din Portugalia și a Institutului Brasil-Romenia (Brasilia D.F.) (2000). Traduceri: Miguel Ángel Asturias, Week-end în Guatemala, București, 1964 (în colaborare cu Paul Teodorescu); Stephen Leacock, Povestiri umoristice, București, 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
variante: orizontal și vertical. Războiul vertical era extins în trecut, acum îl mai regăsim doar în zona Hușilor, folosit la țesutul covorașelor, i se spune popular „în drugi”. Părțile componente ale acestui tip de război sunt „lăturașii” (drugii laterali), „chingile” (sulurile) de legătură ale acestora, „varga” de la sulul de jos, „ițul”, susținut de două furci fixate în lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
extins în trecut, acum îl mai regăsim doar în zona Hușilor, folosit la țesutul covorașelor, i se spune popular „în drugi”. Părțile componente ale acestui tip de război sunt „lăturașii” (drugii laterali), „chingile” (sulurile) de legătură ale acestora, „varga” de la sulul de jos, „ițul”, susținut de două furci fixate în lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lăturașii” (drugii laterali), „chingile” (sulurile) de legătură ale acestora, „varga” de la sulul de jos, „ițul”, susținut de două furci fixate în lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc, uneori, ițe suplimentare (ițișoare), ce sunt ridicate pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora este în spatele ițelor, pe firele de urzeală. Pentru țesături diferite ca lățime și grosime, se folosesc spete de număr variabil de jârghiuțe și cu finețe variabilă a dinților. în același timp, cu suluri diferite, se asigură lățimea dorită a stativelor. Pe aceleași stative se țes și pânza și covoarele. Cele mai fine țesături de pânză, folosite la confecționarea cămășilor femeiești, erau cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
toracală pentru a preveni apariția cifozei; poziția de relaxare: decubit dorsal, genunchii în ușoară flexie, membrele superioare în abducție ușoară și cu palmele sprijinite pe pat. Capul și genunchii se vor sprijini pe o pernă mică și respectiv pe un sul. d) Programul kinetic trebuie adaptat în funcție de următorii factori: vârstă; stare de sănătate; mobilitatea articulară. e) Sunt indicate exercițiile de stretching după metoda Bob Anderson. Se începe cu o întindere musculară ușoară ce durează 10 -30 sec., urmând o întindere mai
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
pe sol la nivelul capului, gravida execută extensia trunchiului și a capului (menținut la același nivel cu trunchiul) cu brațele pe lângă corp. Se menține contracția izometrică a musculaturii trunchiului timp de 5-6 sec. Dacă pacienta prezintă hiperlordoză, se așează un sul sub abdomen; Poziția inițială: decubit dorsal cu brațele pe lângă corp și palmele așezate pe abdomen, gravida își rotește brațele extern, adducând astfel omoplații și micșorând curburile cervicale și lombare; contracția izometrică se menține 5-6 sec; Poziția inițială: stând; gravida se
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
se face în același timp uz și de un voca bular bogat în simboluri, care ne îngăduie să vorbim și despre alte dimensiuni ale vieții uma‑ ne. Cuvântul simbol derivă din limba greacă și se traduce prin ,,a reuni” (opu‑ sul fiind diabolic, adică ,,ceea ce separă”). Simbolurile ne permit să reunim diferite percepții, diferite niveluri de înțelegere și semnificație, diferite di‑ mensiuni ale experienței umane. Simbolurile sunt punctul focal în care mate‑ rialul și spiritualul, obișnuitul și neobișnuitul, umanul și divinul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
voind să argu‑ menteze că nu numai divinitatea lui Cristos este invizibilă, dar chiar și însăși umanitatea sa pentru că ea după înviere a fost înălțată la o altă stare. Întruparea este o concesie făcută acelora care pot înțelege Cuvântul, Logo‑ sul, numai sub aspect carnal. Cuvântul nu s‑a ocupat mai puțin de trupuri ca de suflete; ochilor de carne le‑a arătat miracole extraordinare (...) dar totul a împlinit prin umanitatea ce și‑a asumat‑o pentru aceia care puteau să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
înconjurată de coloane și împodobite cu un acoperiș înălțat, în pantă. Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
vopsind (amândouă se află în prezent la Muzeul Luvru, în Paris) de‑ monstrează măiestria sa în sculptură. El este de părere că figura se află apri‑ oric în blocul de piatră, iar artistul nu face altceva decât să îndepărteze surplu‑ sul și să elibereze forma. Michelangelo și‑a lăsat numeroase sculpturi neter‑ minate, deoarece nu a fost satisfăcut de ele așa cum arătau, sau pur și simplu nu mai intenționa să le folosească. Proiectul pentru realizarea monumentului funerar pentru papa Iuliu al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pânzele vor fi transportate dintr‑un loc în altul și pentru ca această operați‑ une să fie mai ușoară se folosește o altă tehnică: pentru a putea fi înfășurate, nu se acoperă cu ipsos, căci acesta crapă când pânza este făcută sul; se face totuși o pastă din făină amestecată cu ulei de nucă, în care s‑au pus două sau trei mâini de ceruză, iar după ce pânzele au fost acoperite de la o margine la alta cu clei sau patru straturi de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]