2,381 matches
-
că prin cădere omul și lumea lui se condamnă la o funcționare de tip individual-general. Ieșirea din Paradis înseamnă ieșirea din teritoriul universalului, unde îndeletnicirea firească a omului originar consta în contemplarea Unului. în regim mundan, această contemplație devine trudnică, supranaturală, nu ne mai stă la îndemînă, trebuie cucerită. Finitudinea, diferențierea potențial conflictuală, legile de tip concurență, ale naturii și ale societății, sînt cele care ne stabilesc din afară portretul. Lupta ascetului sau a omului spiritual constă în a inversa mișcarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
său, dl Ion Iliescu, cînd nu putuse răspunde satisfăcător la întrebarea : Credeți în Dumnezeu? Din păcate, icoanele pe care le-a arborat alături de culorile partidului nu i-au dat domnului Geoană cîștig de cauză în lupta politică. Așa că, renunțînd la supranatural, s-a hotărît să invoce paranormalul pentru a da înfrîngerii sale inteligibilitate : fusese lucrat prin mijloace magice de către concurență. Nici candidatul Băsescu nu a trecut cu vederea posibilitățile electorale ale religiei, așa că a ales ca faptă bună a vieții lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privind cultul budist birmanez dedicat lui weikza (mediator uman între lumi, înzestrat cu puteri extraordinare) punea în evidență stîngăciile comice ale spectacolului ritual de apariție a personajului. Asistența făcea haz de ele, înțelegîndu-le totodată ca aproximare prin definiție, imperfectă a supranaturalului. Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
regimul general-obligatoriului în regimul libertății transcendente. însă, presimțită, experimentată interior, această libertate trebuie să iradieze, prin intermediul persoanei, în lumea de aici, să transforme conștiințele, să le pregătească pentru parusie, să aibă așadar un impact social, dar unul de tipul verticalității supranaturale. Practica intimistă a religiei Duhului sau grija exclusivă pentru mîntuirea personală i se par lui Berdiaev la fel de adaptate la regimul mundan ca religia oficială. Regimul acestei lumi nu e așadar abandonat și nici doar combătut. Categoriile lui apăsătoare trebuie topite
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
apăsătoare trebuie topite prin înnoirea conștiințelor, în care se face loc și care fac astfel loc unei lumi dumnezeiesc umane. Simone Weil caracterizează regimul lumii ca pe o țesătură strînsă, înrobitoare, de legi ale forței, unde singurele licăriri de libertate supranaturală sînt ascunse în profunzimea inimilor. și totuși, în L'Enracinement, ea își propune să gîndească un model de societate, dar o societate care să ofere loc ordinii supranaturale, aproape o societate de apoi, impregnată de posibilități spirituale oferite fiecărei persoane
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
țesătură strînsă, înrobitoare, de legi ale forței, unde singurele licăriri de libertate supranaturală sînt ascunse în profunzimea inimilor. și totuși, în L'Enracinement, ea își propune să gîndească un model de societate, dar o societate care să ofere loc ordinii supranaturale, aproape o societate de apoi, impregnată de posibilități spirituale oferite fiecărei persoane, indiferent de religie și cultură. Ca și Berdiaev, Simone Weil vizează o societate situată la intersecția timpului și a veșniciei, antrenată deja în dinamica verticală. Dar, la amîndoi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din Tucidide pentru a face din exercitarea forței un criteriu de deosebire a naturalului de supranatural. Relatînd episodul distrugerii micii cetăți Melos, Tucidide dezgolește mecanismul istoric al forței. Agresorii atenieni ca și melienii fideli spartanilor, cei puternici ca și cei slabi, atacatorii ca și victimele stau sub constrîngerea aceleiași legi care face ca forța să tindă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei nu e reglată decît de obstacole ori limite exterioare. E de observat că regimul natural nu poate lucra decît într-un cadru deja dat, într-un spațiu prealabil unde entitățile își exteriorizează și își confruntă posibilitățile. în schimb, regimul supranatural poate fi sesizat în fenomene de restrîngere liberă a puterii, cînd entitatea pune din interior o limită capacităților sale de manifestare, creîndu-se astfel, în raport cu regimul natural, un vid, o ruptură calitativă, o fisură care atrage prezența celuilalt regim. în Evanghelie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege metafizică, o lege a schimbului între interioritatea divină și cea umană : Dumnezeu e constrîns să umple, cu întreaga lui divinitate, golul care îl cheamă, îl atrage
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din afară, apare ca retragere înseamnă de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale susțin că, în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește întregul real concentrat în originea lui supranaturală. Există, în exercițiile contemplative din orice tradiție spirituală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește întregul real concentrat în originea lui supranaturală. Există, în exercițiile contemplative din orice tradiție spirituală, metode și trepte de unificare a ființei, de concentrare a facultăților ei spre/în prezența divină care o locuiește. Pe acest tip de experiență unitivă se bazează, poate, doctrinele creației prin retragere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
bazează, poate, doctrinele creației prin retragere. Poate că aceste doctrine, prezente într-o formă sau alta în numeroase tradiții, nu fac decît să exprime în limbaj macrocosmic tocmai experiența spirituală, procesul prin care, în microcosmosul uman, naturalul e articulat cu supranaturalul. una dintre marile teme eckhartiene, prezentă mai cu seamă în Cuvinte de învățătură (în rom., Meister Eckhart, Despre omul nobil, cupa din care bea regele. Tratate, traducere și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176) și în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a rămas totuși o normă pentru raportul dintre autoritatea spirituală și puterea temporală. Or, autoritatea spirituală consimte, în acest model, să nu aibă o expansiune nelimitată, să nu înglobeze toate aspectele realului, ci să lase un vid, semnificîndu-și astfel menirea supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe lîngă funcția spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a ne restrînge forța. Fără a avea o justificare sau o etichetă religioasă, consimțămîntul nostru la autolimitare ne pune într-o situație cel puțin potențială de supra natural. Viața noastră curentă ne oferă așadar suportul pentru o experiență a regimului supranatural, ne poate forma pentru acest regim. De partea ei, transcendența s-a retras în spectacolul societăților noastre pînă la limita discretă a adeziunii personale și a Bisericii fără monopol social. Dumnezeu a eliberat sfera laică de orice formă instituționalizată a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rând, criticii teismului consideră că dovezile sunt defectuoase din punct de vedere epistemologic. Această obiecție își are originea în filosofia lui I. Kant. Acesta afirmă că: "folosind numai concepte, este imposibil să înaintăm până la descoperirea unor noi obiecte și ființe supranaturale [ca în argumentul ontologic]; și este inutil să apelăm la experiență, care în toate cazurile oferă numai aparențe"15. Cu alte cuvinte, nici rațiunea speculativă, nici experiența înșelătoare nu pot constitui baza pentru o dovadă incontestabilă a existenței lui Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
spaniolii cred că, atunci când cască un mititel, trebuie să i se facă pe loc semnul crucii, ca să nu intre duhul necurat întrînsul. Deci căscatul nu e numai semn al somnului, ci și al pericolului care ne poate paște din partea forțelor supranaturale malefice. Strănutul: E un semn magic, după credința generală, care prevestește ori de bine, ori de rău. Din străvechime se crede că, în timp ce omul strănută, îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să urmărească ciclurile respiratorii; * să fie realiste; * să fie simple; * să fie convingătoare. 3.2.5.4 Autohipnoza Hipnoza este o stare modificată de conștiință, asemănătoare cu relaxarea sau cu stările meditative specifice unor culturi orientale și nu un fenomen supranatural, în ciuda apropierii exagerate a acesteia de fenomenele parapsihice și a considerării că persoanele care o practică trebuie să dispună neapărat de forțe supranaturale. Hipnoza are o serie de aplicații practice, atât în clinică pentru psihoterapie, cât și în alte domenii
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de conștiință, asemănătoare cu relaxarea sau cu stările meditative specifice unor culturi orientale și nu un fenomen supranatural, în ciuda apropierii exagerate a acesteia de fenomenele parapsihice și a considerării că persoanele care o practică trebuie să dispună neapărat de forțe supranaturale. Hipnoza are o serie de aplicații practice, atât în clinică pentru psihoterapie, cât și în alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea performanțelor umane, pătrunzând astfel tot mai mult în pregătirea psihologică a sportivilor de performanță. Ea contribuie atât
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Crainic dilată semnificația acestui principiu peste limitele creștinătății. Dumnezeu se folosește nu numai de colaborarea omului renăscut, ci și de a celorlalți. Dacă prin căderea în păcat n-a dispărut din om total chipul dumnezeiesc și dacă paralel cu revelația supranaturală a existat și există și o revelație naturală, cetirea semnelor acestei revelații și împlinirea unora din îndemnurile ei încă au înfăptuit-o oamenii printr-un fel de colaborare cu Dumnezeu. Această colaborare din sfera ordinei naturale atinge treapta culminantă prin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vedea, valabilitatea universală a principiului teandric. În lumina ei, geniile apar ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în lume”. (Modul teandric). Nichifor Crainic manifestă astfel o mare credință în revelațiunea naturală a lui Dumnezeu, între legătura acesteia cu revelația supranaturală, plasându-se la o distanță enormă de duhul protestant extrem de sceptic față de posibilitățile naturii create. „Dacă există o revelație naturală admisă de doctrina ortodoxă, nimic nu ne oprește s-o vedem realizându-se în lume în colaborare cu geniul, precum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-se la o distanță enormă de duhul protestant extrem de sceptic față de posibilitățile naturii create. „Dacă există o revelație naturală admisă de doctrina ortodoxă, nimic nu ne oprește s-o vedem realizându-se în lume în colaborare cu geniul, precum revelația supranaturală dată prin Iisus Hristos, se realizează mai departe în colaborare cu sfântul” (Modul teandric). Sigur însă că felul de colaborare este superior în ordinea vieții supranaturale. Și eficiență mântuitoare numai aici are. Trăind în ordinea supranaturală a mântuirii, ochii intelectuali
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
oprește s-o vedem realizându-se în lume în colaborare cu geniul, precum revelația supranaturală dată prin Iisus Hristos, se realizează mai departe în colaborare cu sfântul” (Modul teandric). Sigur însă că felul de colaborare este superior în ordinea vieții supranaturale. Și eficiență mântuitoare numai aici are. Trăind în ordinea supranaturală a mântuirii, ochii intelectuali ai creștinului nu se pot reține de-a nu îmbrățișa într-o privire unitară și ordinea naturală a lumii. Iar aceasta, la rândul ei, nu poate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu geniul, precum revelația supranaturală dată prin Iisus Hristos, se realizează mai departe în colaborare cu sfântul” (Modul teandric). Sigur însă că felul de colaborare este superior în ordinea vieții supranaturale. Și eficiență mântuitoare numai aici are. Trăind în ordinea supranaturală a mântuirii, ochii intelectuali ai creștinului nu se pot reține de-a nu îmbrățișa într-o privire unitară și ordinea naturală a lumii. Iar aceasta, la rândul ei, nu poate fi înțeleasă deplin decât în lumina revelației supranaturale în Iisus
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]