4,234 matches
-
domnișoara”, soră cu Nastasia Ciolpâneasa, cu Grozava visterniceasa, și cu Anghelina Bărboaia - toate fiicele lui Lupe Huru, pârcălab de Hotin, mătușă a lui Dionisie, fost episcop de Roman), soție a lui Ion Vodă cel cumplit și mamă a lui Ștefan Surdul, întărindu-le lui Ștefan și Ionașco Hrircovici și rudelor lor satele Răchiteni, pe Siret, ținutul Suceava, Iugani și Tămășeni, care fuseseră date în folosință de bunicul lor, Toader Bucotco, Doamnei Marinca, soția lui Ion Vodă cel Cumplit atâta timp cât va fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mâncat banii toți Dumitrașco-vodă” (Ion Neculce). Familia, dar și „casa” în ziua de Sfântul Ignatie Teoforul a anului 1663 Constantin Cantacuzino (fiul cel mare al lui Andronic Cantacuzino, bancherul stanbulist care, prin 1591-1592, era mare vistiernic - îl făcuse Ștefan Vodă Surdul -, iar mai târziu, în 1593, Mihai Viteazul, ruda sa - căci unii cercetători îl socotesc a fi fost frate cu Iane banul și cu Tudora, mama Voievodului - îl făcea mare ban) a apărut în țara Românească în 1629 (ori, poate, cu câțiva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
despre aspectele psihice ale durerii, distinge două dimensiuni ale acesteia: 1Ă Durerea ca senzație, definită prin următoarele aspecte: aă intensitatea durerii; bă durata acesteia; că localizarea și extensia sa În corp; dă calitatea senzației dureroase (Înțepătură, arsură, presiune, apăsare, durere surdă, intermitentă etcă. 2Ă Reacția persoanei la durere, resimțită ca tonalitate afectivă. Durerea nu este numai o senzație, ci și un sentiment, fiind resimțită ca atare sub forma unei stări de impotență și amenințare funcțională, dar și vitală. F.J. Buytendijk susține
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și, nu în ultimul rând, al agresiunii istoriei. Dramaturgul abordează probleme grave sub forma unor „panotări” etice și psihologice, fiind un analist și un moralist, propensiune pusă în evidență și în publicistica sa postdecembristă, adunată în culegerea Acorduri pentru urechi surde. Din însemnările unui naiv (1999). Nu o dată dezbaterea de idei prevalează asupra dinamismului scenic, încât se accentuează impresia de statism, dată de claustrarea într-un spațiu întotdeuna încatenat, cu sugestii trimițând spre cel concentraționar. În piesa Căderea (1993) personajele, înscrise
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
trei moduri de sinucidere, Iași, 1993; Lamentația fructelor, Bacău, 1994; Funia sau Comedia supunerii, pref. Vlad Sorianu, București, 1997; Ginere de import, București, 1997; Greșeala, postfață Mircea Ghițulescu, București, 1997; Jocuri (de unu, de doi...), Iași, 1998; Acorduri pentru urechi surde. Din însemnările unui naiv, Bacău, 1999; Pagini alese, pref. P. Isachi, Bacău, 2000; Evanghelia eretică sau Melec, purtătorul de nucă și de nyvas, Iași, 2000; Scriitori băcăuani (în colaborare cu Eugen Budău), I, Bacău, 2000; Despre starea autografului. Cărți cu
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
fluente, expresive. Realizabil prin: educarea motricității generale; mărirea capacității pulmonare, educarea respirului și a echilibrului dintre inspir - expir; înlăturarea tulburărilor motricității organelor de vorbire, crearea posibilităților de articulare corectă a sunetelor deficitare și de diferențiere sonoră și articulatorie a sunetelor (surde - sonore); dezvoltarea auzului fonematic, consolidarea deprinderilor de pronunție, citire, scriere corectă a sunetelor deficitare; dezvoltarea capacității de formulare corectă a propozițiilor care conțin cuvinte cu sunetul corectat; dezvoltarea atenției vizuale și auditive, dezvoltarea memoriei și gândirii. Obiective operaționale să realizeze
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Athanasiu A., 1983), ea poate să apară chiar la indivizi cu un psihic normal și o atitudine „realistă” în viața de toate zilele, dar aflați într-un moment de puternică încordare, cu focalizarea intereselor asupra unor probleme care îi fac „surzi” față de propriile lor suferințe. În această categorie nu intră și ignorarea unei boli grave, dar asimptomatice. În această categorie de reacție în fața bolii regăsim și negarea, refuzul stării de boală în condițiile conștientizării unor tulburări ce pot constitui semne ale
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
vechi de lut. Este o veritabilă obsesie a tăcerilor primordiale și a liniștilor ascunse în somn arhaic, versuri care dibuie, cu degete tremurătoare, marile mistere: „prea tare tăcerea nespusă, adâncă”, „pe laviță doarme de mult / ecoul păstrat în ulcioare / și surd răsucită-n lacăt / tăcerea”, „Cuvântul moare în tăcere/ se zbate înjunghiat de vis”, „rănit de liniști, taurul albastru/ a presărat încet iubirii noastre”. De la Arghezi învață și procedeul de a schimba ordinea cuvintelor în frază, introducând o notă de mister
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de versuri cum să trăiască: „ar fi ca și cum ne-am prepara meniuri/ după o carte de bucate/ scrisă de Marylin Monroe”, ca și cum am călători „după mersul trenurilor/ de Bacovia” sau am vorbi „cu cartea de telefon/ compusă de neamțul cel surd”. Manierismul se declară și prin imagini nu rareori excentrice, produse prin alăturări insolite: „Ninge cu litere de tipar”, se altoiește „usturoiul cu crinul”, „tăcerea e o scriere cu greieri”, solnița imită „orbitele unui craniu”, „un moșneag făuritor de viori” le
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
minte,-am atins chiar cu umărul ușa, / Îmi aduc bine aminte, m-am izbit chiar cu ochii de ușă / Și m-am izbit chiar de pragul de sus, cine știe? Pentru că port / Un număr de nor și uneori mă izbesc surd de mine, / Mă izbesc tot de ușa aceea adică și ori de câte ori / Încerc să ies, să spun lumii ceva, / Simt că trebuie să-mi prind capul în palme” (Ce număr port). Când și când regăsirea de sine se înfiripă în elanul
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
conflictele dintre aceștia, îi ajută să se cunoască, să se înțeleagă și să se susțină reciproc. Unii părinți cred că duc o povară, alții, o comoară ; depinde prin ce prismă privesc realitatea. Este vinovat un copil că s-a născut surd, mut, retardat, orb sau nu poate alerga la fel ca ceilalți ? Acceptarea se poate învăța, prioritatea o reprezintă familia (părinți, copii etc.), urmează societatea (școala, grupul de prieteni, etc.). Avem senzația uneori, că luptăm cu morile de vânt, nu suntem
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
vor schimba atitudinea folosind frecvent întăriri pozitive. „Parcă vorbesc cu pereții! Tot ce-i spun îi intră pe o ureche și îi iese pe alta! Cum să vorbesc cu el ca să mă înțeleagă?”; „Nu ascultă ce-i spun! Parcă-i surdă! Ce să mă fac cu ea?” De multe ori, ni s-a întâmplat să rostim sau să auzim aceste cuvinte. Problema comunicării dintre două persoane (mai ales între părinte și copil) este una pe cât de delicată și dificil de realizat
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
cu apraxia vorbirii sunt deseori inconsistente și imprevizibile); înmulțirea erorilor pe măsura creșterii lungimii pronunției, inclusiv probleme privind cuvintele multisilabice; erori de vocalizare (unele sunete sunt asemănătoare, numai că unele se produc prin folosirea corzilor vocale, iar altele nu (consoane surde). De exemplu "P" și "B""P" este o consoana surdă, iar " B" este consoana sonoră. Copii cu apraxie confundă sau substituie aceste consoane; variate erori în adaptarea articularii; bâlbâiala, greșeli de comportament, face eforturi în încercarea de a pronunța. Astfel
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
pe măsura creșterii lungimii pronunției, inclusiv probleme privind cuvintele multisilabice; erori de vocalizare (unele sunete sunt asemănătoare, numai că unele se produc prin folosirea corzilor vocale, iar altele nu (consoane surde). De exemplu "P" și "B""P" este o consoana surdă, iar " B" este consoana sonoră. Copii cu apraxie confundă sau substituie aceste consoane; variate erori în adaptarea articularii; bâlbâiala, greșeli de comportament, face eforturi în încercarea de a pronunța. Astfel, prelungește sunetele, repetă, sau face pauze. Copilul utilizează sunete scurte
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
eidetice care sunt reprezentări foarte clare, aproape cu caracter perceptiv net, ale unor fenomene anterior percepute. 2) Hiposteziile Hiposteziile constau în scăderea pragului sensibilității la acțiunea stimulilor externi. În aceste cazuri totul apare neclar, ca prin ceață, zgomotele sunt înăbușite, surde, îndepărtate. Hiposteziile sunt semnalate în următoarele circumstanțe patologice: a) stările stuporoase; b) în cursul schizofreniei; c) în sindromul de depersonalizare și derealizare din cursul afecțiunilor organice cerebrale. 3) Iluziile Iluziile sunt false percepții la baza cărora se află un stimul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tip instrumental, senzoriale sau motorii; întârzieri în dezvoltarea și maturizarea limbajului; tulburări de limbaj consecutive unor afecțiuni psihice (nevroze, psihoze, demențe). Le vom analiza în continuare. Tulburările de origine senzorială sau motorie sunt reprezentate prin următoarele: - surdi-mutitatea la copiii surzi; - audi-mutitatea la copiii cu auzul normal dar cu agnozie auditivă congenitală; - dislalii sau tulburări de elocuțiune; - dislalii sau tulburări articulare (de cauză piramidală, extrapiramidală sau cerebeloasă, consecutive parkinsonismului, pseudobulbarism, PGP). Anomaliile de dezvoltare ale limbajului constau din următoarele: - audi-mutitatea idiopatică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și dezumanizant. Evenimentul din 1965 a determinat comisia ASCD să-și schimbe radical poziția și strategiile. Ea a conchis că teoria curriculumului trebuie reconceptualizată, în sensul de abandonare a noțiunilor și principiilor eminamente pozitiviste și behavioriste. Până atunci ASCD rămăsese surdă la vocile nonconformiștilor: literați, esteticieni, fenomenologi, teologi, antirasiști, feminiști, sociologi etc. „Marele curent al științei” părea calea sigură și infailibilă pentru construirea curriculumului. Descoperirea faptului că teoriile „științifice” sunt contradictorii și ireconciliabile nu numai că a zdruncinat încrederea în infaibilitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumea disciplinelor academice”. Neliniștile și paradoxurile cu care se confruntă cercetarea științifică actuală contrastează șocant cu liniștea academică a predării disciplinelor în școli. Curricula structuraliste, cu idealurile lor de neutralitate și „decentrare”, ecranează frământările dramatice ale cunoașterii reale și rămân surde la zgomotoasele prăbușiri și transformări de sens și semnificație care au loc, aproape zilnic, în lumea „vie” a cercetărilor științifice și a explorărilor culturale. Cherryholmes (1988) a atras atenția și asupra „prăpastiei culturale”, pe care curricula structuraliste o întrețin distingând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
segmente importante ale populației sunt pedepsite nu pentru crimele de care sunt bănuite, ci pentru cele pe care le-ar putea comite”. Se merge dincolo de prezumția de vinovăție, orice persoană devenind un delincvent potențial. Există deci tot timpul o amenințare surdă care justifică și întreține teroarea. Ea devine totală când nimeni nu se mai opune (Arendt,1995). Căci lucrurile pot merge și mai departe, eliminarea oricărei forme de opoziție fiind condiția pasului următor, acela de a încerca modificarea naturii umane. Programul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în oraș, unde auziseră că „se bagă”. Își lăsau rând și își vedeau de ale lor, până când se anunța - cu aproximație - ora venirii mașinii. Atunci populația cozii începea să se strângă - urma încolonarea, regruparea, pregătirea pentru atac. Era o luptă surdă pentru fiecare centimetru de teren, aveau loc învăluiri abile, erau speculate toate momentele de neatenție și de slăbiciune ale celor de lângă tine, ca într-o cursă de Formula 1, riscurile de a fi luat la bătaie erau incluse. La coadă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și mai mult. Cu ochiul stâng nu vedeam nimic, îmi curgea sânge din nas și din gură și, ceea ce mă speria și mai mult, îmi curgea sânge din ambele urechi. Eram medic și cunoșteam pericolul care mă paște, să rămân surd sau chiar să mă curăț curând. După Țurcanu au luat cuvântul și alți colegi, cu același discurs amenințător: demascare, reeducare sau moarte. Încetul cu încetul, am reușit să reconstitui evenimentele. În timp ce noi am fost scoși din cameră, Țurcanu - ajutat de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Chițu și Toma Strâmbeanu. Se reiau și poezii de C. D. Aricescu, G. A. Geanoglu (Odă la Safo) sau de I. C. Fundescu (Italia la 1860, La Patrie, La damele române, Soldatul român). Tot reluări sunt „două arii” din canțoneta comică Surdul, „compusă și executată de dl I. Caragiali și publicată de curând la București”. Câteva traduceri din Lamartine (Charlotte Corday - fragment din Istoria girondinilor), Al. Dumas (Frații corsicani), A. Ubicini (Despre antichitățile, monumentele, obiceiurile și costumele românilor) și un fragment din
VOCEA OLTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290616_a_291945]
-
sunt mai grave, cu atât vor influența mai mult apariția și dezvoltarea normală a vorbirii, fapt evidențiat prin frecvența crescută a tulburărilor de vorbire la copii cu diferite grade de hipoacuzie. În plus, din cauza absenței comunicării prin limbaj, un copil surd este mai dezavantajat, sub raportul structurării operațiilor cognitive, decât un copil orb, dar în ambele cazuri se produc modificări esențiale ale proceselor de recepție, analiză și răspuns pentru varietatea stimulilor din mediul înconjurător; prin intervenția proceselor de compensare se produc
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și auzitor, ceea ce afectează relațiile sociale ale celui dintâi, adaptarea la cerințele școlii, integrarea într‑un grup profesional, determinând conduite de izolare, sentimente de inferioritate, stări depresive, lipsă de interes, descurajare, eșecuri în plan școlar și profesional etc. unii specialiști
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd își dezvoltă limbajul gestual în același mod și în aceeași perioadă optimă de timp în care copilul auzitor își dezvoltă limbajul verbal. Desigur, condiția esențială a acestei dezvoltări este ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată cu un instrument
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]