2,093 matches
-
doilea au ispășit o asemenea greșeală, chiar când era involuntară. A citat atunci exemplul lui Miloș, căzut la granița Austriei, fără chiar ca Austria să fi îndrăznit a cere seamă de zgomotul căderii ce o auzise; a vorbit de neajunsurile suscitate de boieri principelui Sturdza, când, la suirea lui pe scaun, a cutezat să gândească la restaurarea unei monarhii dace; a citat alternativele de favoare și de rigoare prin care a trecut însuși principele Ghica, după cum a servit sau nu, în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Domnului plătite la instigația Rusiei când se arată supus, boierimea certată când se arată nesupusă și, în sfârșit, aceeași boierime încurajată și favorizată când aducea prinos generalului Kiseleff și a ajuns atunci la adresa de astăzi, citând-o ca o pedeapsă suscitată de Rusia, pe care principele Ghica trebuia s-o primească fără a zice un cuvânt. A declarat că Rusia era hotărâtă a privi și a trata ca dușmani de moarte pe toți acei ai căror acțiune, premeditată sau nu, venea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
hotărârile lui și acelea ale tribunalelor se vând; împarte cu cei de pe urmă slujbași. Nu există boier căruia să nu-i fi smuls sume însemnate, sate și moșii întregi, fie făgăduind că-i va face să câștige procesele lor, fie suscitându-le judecăți nedrepte, care se hotărăsc după placul lui, fie prin speranța oareșicăror foloase, fie, în sfârșit, prin amenințări... Spre a pune capăt consfătuirilor boierilor, Mihai Sturdza obținuse de la Poartă un firman în care se zicea că sultanul: ... Înștiințat de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
că, dacă puterile Europei, ca Franța, Anglia și Austria, ar voi să ridice glasurile lor în favoarea Principatelor Dunărene, acestea vor fi fost silite să recurgă atât de des la ajutorul Rusiei, pentru toate certurile lăuntrice ce li se vor fi suscitat, încât această putere se va găsi oareșcum învestită de mai înainte cu dreptul de a statua singură asupra viitorului lor, dacă nu pune definitiv stăpânire pe dânsele... Rezultatul imediat al acestor certuri fu sosirea lui Rukman la Iași, cu instrucțiuni
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Iată cum rezumă consulul de la Iași, Huber, în raportul său de la 23 martie 1838, către Molé, puterile pretinse și chiar uzurpate de consulul rusesc, Besack, față de ocârmuirea lui Mihai Sturdza. ... Spre a ști bine în ce consistă influența rusească care suscită atât dușmanii Domnului, pe care puținii prieteni ai rușilor îl fac să treacă drept francez și pe care detractorii lui îl semnalează ca legat de interesele Rusiei, a trebuit să ascult pentru și contra, și acest examen contradictoriu m-a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ca consul rusesc la Iași, Kotzebue care de la început făcu lui Mihai Sturdza zile amare: ... Ieri încă, la Curte, Domnul mă întreținea cu emoție despre poziția lui penibilă față de d. Kotzebue. Nu există piedică și sâcâială ce nu i-o suscită consulul Rusiei care face rapoarte, când la Petersburg, când la București, împotriva Domnului; și acesta pe lângă povara trebilor țării mai trebuie să ducă o corespondență, când pentru a răspunde mustrărilor d-lui de Rukman, când acelora ale d-lui de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
soluții pentru regenerarea liberalismului. Se apropie, astfel, de tezele teoreticianului liberalismului evoluționst, Friederich von Hayek 306, legitimând, în același timp, una din definițiile recente ale liberalismului, potrivit căreia: "Liberalismul s-a ilustrat printr-o gândire a crizei [...] Gândirea liberală e suscitată de provocări istorice, sociale, instituționale, religioase. Răspunsul liberal este dat întotdeauna sub forma unei soluții practice. Este filozofia prilejului exploatat".307 Nu putem să nu semnalăm măcar asemănările între percepția lui Gheorghe Brătianu asupra conceptului de progres și concepția istoricului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Motto: A vorbi despre teatru înseamnă a-ți asuma un paradox. Nu există în lumea artelor un domeniu care să fi suscitat mai mult, de-a lungul timpului, spiritul polemic al teoreticienilor ca acela al dramaticului. Literatură și nonliteratură, text și reprezentare, cuvânt și mișcare, mască și emoție, timp scenic și timp reprezentat, teatrul sintetizează și dizolvă în sine o întreagă lume
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
Franței și că devenise mult prea important în raport cu acestea. Autoritățile au urmărit atunci să creeze și alte metropole de echilibru: Lyon, Lille, Marseille, Nantes și Metz-Nancy, dar acestea au creat în jurul lor alte dezechilibre, asemănătoare celor pe care Parisul le suscitase la nivel național; politica orașelor mijlocii (anii 1960 și 1970) a tradus voința de a crea o osatură urbană compusă din orașe cu o populație între 20 000-100 000 locuitori, care să "contracteze" cu statul renovarea și înfrumusețarea cartierelor, amenajarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
stabilirii de legături durabile între spațial și social, să caute cele mai nimerite maniere de colaborare a orașului cu statul și cu satul, cu toate comunitățile umane, cu toate asociațiile orașului, cu toți cetățenii, cu UE. Ei ar trebui să suscite elaborarea și depunerea de proiecte, să conducă prin proiecte, să aibă competențe manageriale, să conducă pe bază de date accesibile, pe baza studiilor științifice, ca să poată spera în mobilizarea tuturor citadinilor pe termen scurt, mediu și lung. Primarul trebuie să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
facă, dacă ține seama de adecvarea planurilor, programelor, proiectelor la nevoi și este conștient că acestea nu sunt scop în sine, ci mijloace ca orașele să îi mulțumească pe cei care le locuiesc, dacă realmente conștientizează importanța subsidiarității active, nu suscită participarea locuitorilor "de formă", doar pentru "punerea în formă a democratizării"... La Forumul Mondial al Orașelor de la Istanbul (1996) erau identificate "norme universale" care îi pot ghida pe cei care conduc orașele: eficacitate economică, justiție socială și solidaritate, prudență ecologică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
generic (anglo-saxon), guvernanța trimite la acțiunea de a pilota un sistem, de a coordona acțiunea colectivă, desemnează managementul ca proces, ca orientare, coordonare, colaborare, stabilire de parteneriate 1, ținând seama de cele mai complexe interacțiuni, trimite la necesitatea de a suscita contribuția directă și indirectă a cetățenilor 2. În revista Le Monde Diplomatique (arhivă 2001, site web) aflăm o accepție mai largă a termenului: guvernanța este capacitatea de a ne dota cu sisteme de reprezentare, cu instituții, corpuri sociale care să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
descentralizării din 1982 din Franța permitea colectivităților locale o mai mare putere de decizie; Înaltul Consiliu al Integrării considera integrarea nu ca pe o cale de mijloc între asimilare și inserție, ci ca pe un proces specific, prin care se suscita participarea activă a persoanelor celor mai diferite). Fără a nega diferențele, știind să le ia în seamă fără a le exalta, bazându-se mai mult pe asemănări și convergențe, politica de integrare pune accent pe egalitatea drepturilor și obligațiilor, pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
primăria și partenerii publici și privați au venit cu oferte de prestații 1 privind: întreținerea echipamentelor, spațiilor publice, părților comune etc. 8. Locul cetățenilor în politicile orașului. Democrația participativă. Există preocupări de a implica mai mult cetățenii, de a le suscita participarea, fapt sesizabil și prin vehicularea mai intensă a expresiei democrație participativă. Nu este clar dacă acest "nou" aspect al organizării socioumane este privit ca un cadou sau ca o concesie făcută de către stat cetățenilor și dacă această nobilă idee
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de Consultation d'Arrondissement), au apărut toate textele de lege privind informarea și consultarea cetățenilor, privind democrația de proximitate etc., în așa fel încât populația să nu mai fie "întrebată" doar "de formă"1. Nu este deloc ușor să se suscite participarea, implicarea locuitorilor, atunci când nu (mai) există încredere, când oamenii își pierd încrederea în oameni, în aleși, în reprezentanți, atunci când nu-i întreabă nimeni ce probleme au și nici nu reacționează nimeni atunci când e vorba de curățenia spațiilor publice, de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
public, de liniștea publică, de amenajările urbane care pot facilita accesul la locul de muncă, de odihnă, recreere, educație, cultură. Trecerea de la paternalism la extrema individualismului exacerbat transformă responsabilitatea civică a oamenilor în viața de zi cu zi. Pentru a suscita adeziunea colectivă, participarea, implicarea, autoritățile locale trebuie să aibă o bună imagine publică, reprezentări favorabile, valorizatoare. Adeziunea, participarea, implicarea depind de calitatea raporturilor între locuitori și autorități, între locuitori și instituții. Aceste "autorități" sunt realmente autorități, sau dețin, pur și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creșterea în putere a orașelor"1 se datorează recunoașterii importanței crescânde a rolului lor economic. Prin abundența și diversitatea serviciilor și a mâinii de lucru pe care o oferă, prin cooperările mai mult sau mai puțin informale pe care le suscită, prin flexibilitatea pe care o îngăduie, orașul s-ar prezenta ca o asigurare împotriva riscurilor mondializării 2. Eliberat de sub tutela statului, orașul nu a fost niciodată atât de responsabil de propriul destin. Această conștientizare este însoțită, însă, de constatarea creșterii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
suveranității populare? Din această perspectivă, faimoasele politici urbane ale anilor 1960 ridică problemele modernizării democrației, probleme care rămân mereu de actualitate. Modernismul acestor politici rămâne marcat de ideologia tehnocratică a planificatorilor și organizatorilor mediului urban. Solicitată formal, participarea locuitorilor era suscitată doar în contextul preocupărilor funcționale de guvernare a unei societăți devenite prea complexă pentru a răspunde doar la comanda centrală, fără a considera cetățenia o miză reală (Partea a doua: "Planificarea urbană, o viziune funcțională a democrației"). Acest recul istoric
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
inedita asociere dintre oraș și democrație, în care dezvoltarea urbană, victimă a efectelor globalizării economiei, este din ce în ce mai mult confiscată de mecanismele financiare și tehnocratice? Răspunsul pe care îl dăm nu poate fi decât unul nuanțat. Actuala dezvoltare a comunicării, care suscită creșterea competiției între orașe și caracterul confuz al "guvernanței urbane", ar putea să constituie una dintre noile măști ale depolitizării. Cu toate acestea, în orașul victimă a logicilor separării și "fricii de săraci", apare necesitatea ca dezvoltarea economică, socială și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a impieta asupra proiectelor haussmaniene, au fost condițiile care au făcut posibilă existența lor: "A nu da libertate totală afacerilor, a nu lăsa câmp liber carierismului în afaceri? Aceasta ar fi pus întreaga inițiativă sub semnul întrebării. Ar fi suscitat opoziția persoanelor celor mai influente. Dimpotrivă, "interesarea" (o, ce cuvânt frumos!) agenților de execuție, sprijinirea lor și permiterea creșterii profitului privat au dus la realizarea marilor proiecte. Dacă patronii urbanismului parizian din timpul celui de-al Doilea Imperiu au tolerat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să fie ocazia de raționalizare a domeniului construcțiilor prin adoptarea unor reguli de construcție standardizate. Fapt excepțional, subliniază J.-P. Flamand, "programul votat va fi și realizat"22. Nu este vorba însă decât de o măsură temporară și provizorie. Avântul suscitat de intensificarea investițiilor publice în domeniu avea să fie întrerupt, în 1933, de lichidarea sursei de finanțare statală instituite prin lege, iar un decret din 1938 punea capăt regimului pe care îl instituise. Criza economică a pus așadar capăt industriei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
oamenilor, în funcție de resursele naturale și de activitățile economice"80. Amenajarea teritoriului nu constă așadar numai în înregistrarea mișcării populației și în înțelegerea cauzelor și a consecințelor sale. Ea tindea să promoveze o "geografie voluntară"81 a producției și a populării, suscitând inițiative care să pună în valoare teritoriul. Va trebui însă să mai treacă o vreme până când această politică avea să se consacre tratării problemelor unei dezvoltări urbane care reflecta pe deplin fețele modernismului. Într-adevăr, la începuturile sale, politica de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sa se fundamentează pe efective numeroase, fiindcă are gustul pentru a face." Administrarea de misiune este lejeră; ea are gustul de a face să se facă, este realistă, dinamică, orientată spre scop, atentă la viață, nu așteaptă inițiativa, ci o suscită. Administrarea de gestiune este judecătorul; administrarea ca misiune este actorul. Prima este carteziană, cealaltă este concretă; funcțiile celei dintâi sunt neutre, funcțiile celei de-a doua au aspecte politice evidente; prima poate să constituie un corp, dacă nu cumva "o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din lene cetățenii "formați" sau, mai degrabă, "deformați" de predecesorul său, care își dorea ca cetățenii să nu se intereseze de treburile publice. Statul nu trebuie să fie doar educator, ci educativ; el nu trebuie să impună păreri, ci să suscite reflecția critică, intervenția, alegerea în cunoștință de cauză. Instituțiile vieții colective, concepute în spiritul unei democrații trăite, trebuie să devină ele însele terenuri de antrenament ale culturii civice 241". Această conversie așteptată a rolului statului se află la originea entuziasmului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a tradus printr-o înflorire a organismelor de participare democratică presupuse că ar face ca acțiunea publică locală să câștige în eficacitate și legitimitate. Asistăm, totuși, la o veritabilă democratizare a modului de conducere a orașelor? Observațiile privind instituționalizarea participării suscită circumspecția analiștilor. Raportată la idealul de asociere a unui număr mare de oameni la deciziile care privesc viitorul orașului, realitatea participării democratice este decepționantă. Cetățenii nu sunt mobilizați așa cum ar cere-o credibilizarea acestor dispozitive. În afară de profesioniști, reuniunile nu sunt
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]