7,731 matches
-
aflate într-o prietenie suspectă, ca urmare a relațiilor "excelente" dintre președintele Nixon și Secretarul general al P.C.U.S., Leonid Brejnev. Argumentarea folosită pentru susținerea poziției țării noastre, la care s-a raliat majoritatea celorlalte delegații, a fost următoarea: a) principiul suveranității are o sferă mai largă decât principiile integrității teritoriale și independenței politice; ultimele două principii sunt, în realitate, elemente materiale de bază ale principiului suveranității; au trăsături specifice care le fac să fie înscrise în dreptul internațional contemporan ca principii distincte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
țării noastre, la care s-a raliat majoritatea celorlalte delegații, a fost următoarea: a) principiul suveranității are o sferă mai largă decât principiile integrității teritoriale și independenței politice; ultimele două principii sunt, în realitate, elemente materiale de bază ale principiului suveranității; au trăsături specifice care le fac să fie înscrise în dreptul internațional contemporan ca principii distincte, dar ele nu epuizează principiul suveranității; b) lipsa principiului suveranității din Definiția generală a agresiunii ar lipsi întregul document de elementul său esențial prevenirea știrbirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
decât principiile integrității teritoriale și independenței politice; ultimele două principii sunt, în realitate, elemente materiale de bază ale principiului suveranității; au trăsături specifice care le fac să fie înscrise în dreptul internațional contemporan ca principii distincte, dar ele nu epuizează principiul suveranității; b) lipsa principiului suveranității din Definiția generală a agresiunii ar lipsi întregul document de elementul său esențial prevenirea știrbirii suveranității naționale a statelor; ar contraveni unor texte fundamentale unanim acceptate, cum sunt în primul rând cele ale Cartei Națiunilor Unite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și independenței politice; ultimele două principii sunt, în realitate, elemente materiale de bază ale principiului suveranității; au trăsături specifice care le fac să fie înscrise în dreptul internațional contemporan ca principii distincte, dar ele nu epuizează principiul suveranității; b) lipsa principiului suveranității din Definiția generală a agresiunii ar lipsi întregul document de elementul său esențial prevenirea știrbirii suveranității naționale a statelor; ar contraveni unor texte fundamentale unanim acceptate, cum sunt în primul rând cele ale Cartei Națiunilor Unite, ale Declarației referitoare la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
au trăsături specifice care le fac să fie înscrise în dreptul internațional contemporan ca principii distincte, dar ele nu epuizează principiul suveranității; b) lipsa principiului suveranității din Definiția generală a agresiunii ar lipsi întregul document de elementul său esențial prevenirea știrbirii suveranității naționale a statelor; ar contraveni unor texte fundamentale unanim acceptate, cum sunt în primul rând cele ale Cartei Națiunilor Unite, ale Declarației referitoare la principiile dreptului internațional privind relațiile prietenești și de cooperare între state etc., documente în care principiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
naționale a statelor; ar contraveni unor texte fundamentale unanim acceptate, cum sunt în primul rând cele ale Cartei Națiunilor Unite, ale Declarației referitoare la principiile dreptului internațional privind relațiile prietenești și de cooperare între state etc., documente în care principiul suveranității este prevăzut distinct, alături de celelalte principii generale ale dreptului internațional; c) inserarea celor trei principii în Definiția generală a agresiunii, subliniază în modul cel mai clar, finalitatea ei prevenirea și reprimarea actelor de agresiune și încadrează, în mod definit, textul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
stingerea Acordului constituie acte de agresiune. Intră sau nu, azi, situația din Irak și chiar din Afganistan, sub incidența acestui text? S-a renunțat, prin urmare, la folosirea în context a termenului "permisiune", întrucât necesitatea respectării cu scrupulozitate a principiilor suveranității naționale, integrității teritoriale și independenței politice, menționate în art. I al Definiției, face ca staționarea forțelor armate ale unui stat pe teritoriul unui alt stat să nu poată fi admisă decât în temeiul unui Acord între cele două state, încheiat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
situația creată, ar putea, ca de atâtea ori în istorie, să încerce aplanarea conflictului pe seama statelor mici și mijlocii dintr-o regiune sau alta a lumii. Așadar, respectarea principiilor unanim admise ale dreptului internațional referitoare la imperativul salvgardării independenței și suveranității naționale, al neamestecului în treburile interne, al nefolosirii forței și amenințării cu forța, rămâne unica alternativă logică care corespunde intereselor vitale ale întregii comunități internaționale. În acest context, reluarea eforturilor pentru elaborarea unei definiții cât mai complete a agresiunii, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
împrejurările în fiecare caz în parte, este, totuși, indicat să se formuleze unele principii fundamentale care să servească drept îndrumar în astfel de determinări, Adoptă următoarea definiție a agresiunii: Articolul 1 Agresiunea este folosirea forței armate de către un stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a unui alt stat sau în orice alt mod incompatibil cu Carta Națiunilor Unite, așa cum se prevede în această definiție: Notă explicativă: În această definiție termenul "Stat": (a) este folosit fără prejudicierea problemelor privind recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de încercări de înfăptuire a unor reforme în cadrul sistemului socialist, în special renunțarea treptată la raporturi de subordonare față de U.R.S.S. și P.C.U.S. și promovarea, îndeosebi, a unor relații, între partidele mici și mari, a unor principii ale egalității și suveranității reale, respectării poziției fiecăruia față de principalele probleme ale actualității politice. Încercarea liderilor de la Praga de a opta pentru o altă formă de socialism ("cu înfățișare umană") decât cea sovietică și de a promova o apropiere mai strânsă de Occident s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
prilejul evenimentelor de la Gdansk formarea sindicatului "Solidaritatea" -, încercându-se, și atunci, ca acțiunea în forță să fie justificată politic, teoretic de fapt, prin dreptul la intervenția în treburile interne ale statelor membre ale O.T.V., prin așa-numita "doctrină a suveranității limitate", cunoscută ca "doctrina Brejnev". Potrivit unor informații, obținute de partea română, conform cărora U.R.S.S. ar fi avut intenția de a face uz de forță în vederea diminuării influenței politice a "Solidarității" poloneze, E. Sevarnadze, în anul 1988, fiind ministrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de vedere în privința conținutului lucrărilor C.S.C.E., că va trebui să se contribuie la crearea unui sistem de angajamente de natură să excludă orice amenințare cu forța sau folosirea ei în relațiile reciproce între statele din Europa și să asigure respectarea suveranității lor, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și independența tuturor statelor"51. Propunerea românească privind caracterul deschis al tuturor lucrărilor era legată strâns de o altă propunere românească privind desfășurarea consultărilor între state suverane și independente, în afara alianțelor militare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în măsură să rezolve problemele relațiilor dintre ele fără amestec din afară 67. Statele participante au considerat că o condiție fundamentală a înfăptuirii securității europene o constituie afirmarea și dezvoltarea între state a unor relații normale, bazate pe respectarea principiilor suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. În documentul menționat mai sus, s-a subliniat că, în ciuda deosebirilor de orânduire social-politică, de concepții ideologice și politice, statele și popoarele europene au o cauză care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ale Declarației de la București, din 6 iulie 1966, au considerat că "măsurile de întărire a securității în Europa pot și trebuie să se realizeze, înainte de toate, în următoarele direcții principale: dezvoltarea relațiilor de bună vecinătate pe baza principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, pe baza principiilor coexistenței pașnice între state cu sisteme sociale diferite. Participanții s-au pronunțat pentru intensificarea legăturilor economice și comerciale, pentru sporirea contactelor și formelor de colaborare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
externe român a fost ales președinte al Sesiunii a XXII-a a Adunării Generale a O.N.U., primul demnitar dintr-o țară europeană care îndeplinea o asemenea funcție 77. * * * Anul 1968 a fost martorul evenimentelor din Cehoslovacia, unde conceptul suveranității limitate, emis de liderul sovietic L. I. Brejnev fusese aplicat, după Berlinul de Est (1953) și Ungaria (1956), fiind vorba de intervenția armată din partea a 5 state membre ale O.T.V.: U.R.S.S., Polonia, R. D. Germană, Ungaria și Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
punctelor de vedere în privința conținutului lucrărilor Conferinței, care va trebui să contribuie la crearea unui sistem de angajamente de natură să excludă orice amenințare cu forța, sau folosirea ei în relațiile reciproce între statele din Europa și să asigure respectarea suveranității lor, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și independenței tuturor statelor". La 1 decembrie 1971, S.U.A. se refereau la "mișcarea pentru reconcilierea Europei în întregimea ei, cele două elemente ale reconcilierii fiind M.B.F.R. și Conferința pentru Securitate și Cooperare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
transpunerea în viață a drepturilor recunoscute de acesta, precum și progresele realizate în folosința acestor drepturi, de la data prezentării primului raport (1979). Prezentarea a fost întocmită ținând seama de ordinea articolelor din Pact respectarea și promovarea dreptului la autodeterminare și la suveranitatea permanentă asupra resurselor naturale (acțiuni politice și legislative, documente adoptate, relațiile cu alte state); egalitatea în drepturi fără nici o discriminare a tuturor cetățenilor (evocând Constituția, Codul muncii, legea electorală, Codul penal ș.a.), dar și controlul juridic controlul aplicării Constituției, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
exemplu concludent îl constituie neparticiparea României la invazia armată a Cehoslovaciei și condamnarea publică, în termeni categorici, a acesteia de către autoritățile române, calificarea acțiunii întreprinse de U.R.S.S., Polonia, R. D. Germană, Bulgaria și Ungaria ca o "încălcare flagrantă" a suveranității și independenței Cehoslovaciei, a normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional. Temerea exprimată de liderii români în convorbiri cu înalte oficialități străine, că astfel de acte ar putea fi repetate de către U.R.S.S., România fiind în fapt cea mai expusă unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de liderii români în convorbiri cu înalte oficialități străine, că astfel de acte ar putea fi repetate de către U.R.S.S., România fiind în fapt cea mai expusă unui asemenea pericol. 3. Folosirea diverselor prilejuri propice pentru combaterea și repudierea "doctrinei suveranității limitate" ("doctrina Brejnev"). Susținerea în cadrul O.N.U. și al altor instanțe internaționale a primatului dreptului internațional și a obligativității respectării principiilor fundamentale ale legalității internaționale în relațiile dintre toate statele, fără nicio excepție, de orice natură. 4. Evitarea configurării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
În alți termeni, viitoarea organizație europeană urma să se prezinte recurgând la definiția formulată la timpul său de Nicolae Titulescu ca o "asociere voluntară a statelor libere, care au obligația să se supună legii acceptate de ele în virtutea propriei lor suveranități". Caracterul autentic democratic al organizației propuse trebuia să-și găsească aplicarea, potrivit viziunii autorilor, "în toate compartimentele edificiului instituțional cu puterea unei obligații internaționale general acceptate și întărite prin dispozițiuni contractuale adecvate". 2. Palierul relativ la scopurile și obiectivele concrete ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
geografică, de nivelul lor de dezvoltare sau de sistemul economic și social și declară că încălcarea acestor principii nu poate fi justificată de nicio împrejurarea, de orice fel". Este repudierea cea mai clară, din punct de vedere juridic, a "doctrinei suveranității limitate". În virtutea acestei abordări, autorii accentuau necesitatea ca raporturile dintre statele participante să fie guvernate de un ansamblu de principii inderogabile, aplicabile în integralitatea lor, fără condiționări, rezerve sau excepții de orice fel. Principiile enunțate alcătuiau următorul decalog: ● Respectarea suveranității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
suveranității limitate". În virtutea acestei abordări, autorii accentuau necesitatea ca raporturile dintre statele participante să fie guvernate de un ansamblu de principii inderogabile, aplicabile în integralitatea lor, fără condiționări, rezerve sau excepții de orice fel. Principiile enunțate alcătuiau următorul decalog: ● Respectarea suveranității și independenței naționale; Respectarea egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele; ● Respectarea egalității suverane a statelor; ● Respectarea integrității teritoriale a statelor și inviolabilitatea granițelor lor; Neamestecul în treburile interne și externe ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
actul constitutiv al organizației ca tare. 5. Modul de adoptare a deciziilor. Abordată în capitolul de încheiere, această problemă era situată valoric la aceeași altitudine cu principiile de bază ale organizației. Având drept reper exigențele derivând din respectul cuvenit principiului suveranității și al egalității în drepturi și inspirându-se dintr-o practică internațională mereu mai extinsă, autorii au optat, fără ezitare, în favoarea regulii consensului. Trăsăturile definitorii, virtuțile și valențele intrinseci consensului, invocate în susținerea acestei opțiuni, au fost sintetizate de ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
exemplu. România nu se pricepe ori nu se poate obișnui cu ideea fundamentală, potrivit căreia un stat riveran sau pe teritoriul căruia curge Dunărea, trebuie ca el, în primul rând, să se bucure de ceea ce este pe teritoriul aflat sub suveranitatea sa, care îi aparține, fără amestecul altor state care nu au nici o altă legătură cu Dunărea, decât interese de dominație și de restrângere a libertății de folosire cu care noi am fost înzestrați, de a o controla, de a influența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
internaționalizarea unui curs de apă nu vine impusă din afară ca o fatalitate, ci se stabilește în baza acordului exprimat de statele riverane al căror teritoriu îl brăzdează și cu privire la care se instituie un regim prin care se știrbește din suveranitatea lor teritorială; dar și mai grav, încalcă principiile fundamentale înscrise în Carta O.N.U. (art. 2), în special egalitatea suverană a statelor; obișnuita plimbare a muscalilor peste Dunăre din trecut nu ar putea fi invocată în prezent, a constitui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]