2,412 matches
-
felul lor de a fi l-au alungat chiar și pe străinul care se afla într-o simplă vizită la noi. Apropiindu-se de târgurile noastre, călătorul era întâmpinat de la porți de urlete groaznice. Răzbăteau din piepturi de haiduci și tâlhari. Pentru luare aminte, erau schingiuiți de gâzi în văzul lumii. Erau arși, sfârtecați și trași pe roată, pentru nelegiuirile lor. În mulțimea adunată buluc, străinul își intersecta vederea cu privirea avidă a hoților care îl măsurau din ochi. Pungașii l-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se rătăci, ori pentru a nu fi hăituiți de lupi și de haiduci. Au reușit astfel să-i ia pe neașteptate pe oamenii acestor pământuri. Mulți gospodari nu au apucat să-și ascundă familiile și agoniseala. Erau jecmăniți de acești tâlhari ai stepei, iar copiii lor duși în robie, de unde nu aveau să-și mai revadă vreodată părinții. În târg, de prin turle de biserici, au început să bată clopotele cu putere. Cu lacrimi în ochi și suspinând, lumea își strângea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
București de Constanța; Suceava de Satu Mare; Oradea de Timișoara. Pe drumuri de la o margine de lume Nimic nu îndemna străinul a se aventura în ținuturile noastre aflate în acest colț uitat de lume. Era pândit, chiar la drumul mare, de tâlhari mărunți, puși pe căpătuială, care jinduiau la averile lui. Ticăloșii visau să ascundă în peșteri, neștiute de nimeni, avuții închipuite. Tânjeau să fure trăsuri cu domnițe frumoase și fandosite chiar..., dar rătăcite în promenade prin poienițe. Străinul era nevoit să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zeii ...pot s-aleagă Pe buni de răi. Să tremure mișeii Ce-au făptuit în taină mârșăvii Nepedepsite de judecători. V-ascundeți, mâini ce v-ați umplut de sânge. Și voi, sperjurilor, și tu, nemernic Ce faci pe virtuosul! Voi, tâlhari Înveșmântați în nevinovăție Dar ridicând atâtea vieți de oameni, Să dârdâiți acum! Nelegiuiri, Ieșiți din tainițe și cereți milă Acestor soli cumpliți ai judecății!1 Noapte amintind-o întru totul pe cea de la începutul lui Hamlet, când fantomele pot să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
reprezintă cea mai bună asigurare în caz de naufragiu, desigur, pentru că lumea nu prea știe să înoate, iar ambarcațiunile făcute țăndări plutind în voia valurilor par ceva frecvent... Pe uscat, nu-i deloc mai grozav: trebuie să ții cont de tâlharii la drumul mare, de lotri, de pungașii de rând. În absolut toate circumstanțele, aventura e chiar la colțul străzii... Ca într-o expediție îndepărtată, trebuie așadar să te aștepți la orice: existența nu coincide întotdeauna cu un voiaj de plăcere
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
anumită tranșanță, o anumită radicalitate eliptică determinată de starea de război ce reclama impunerea sau formarea unei opinii publice potrivnice acestor grupuri de rezistență și În care s-a apelat la un vocabular demonizant: „bande”, „bande teroriste”, „reacționari”, „bandiți”, „criminali”, „tâlhari”, „teroriști”, „subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
instinctul de supraviețuire și conservare, caracterizat adeseori prin excese care contravin manierelor și preceptelor sociale și morale ale lumii civilizate: primitivi, lacomi de bani, născuți pentru furt, cruzi, cu obiceiuri barbare, conduși de legea bunului plac, bețivi, lacomi, trădători, șireți, tâlhari, se lasă pe tânjală, delăsători, învață repede orice limbă (secolul al XVI-lea); făceau uneltiri, duceau o viață necumpătată, erau aplecați spre hoție și tâlhărie, făceau învoieli pe bani, erau înșelători, aveau o țară bogată, dar nu prin munca oamenilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
voie (2); luat (2); lucruri (2); luptă (2); mare (2); mult (2); nedrept (2); nedreptate (2); negativ (2); neîncredere (2); nesimțit (2); nevoie (2); nimic (2); noi (2); om (2); prost (2); a pune mîna (2); psihopat (2); ticălos (2); tîlhar (2); tot (2); trișor (2); vinovat (2); abilitate; achiziționa; act; adrenalină; a aduce; adunat; adună; antiperspirant; ce n-are; ascunde; a ascunde; atribuire; averi; banane; banc; bancă; bătaie; beție; bicicletă; bine; bogat; bomboană; brațul; carne; case; caută; căciulă; căutat; centimetru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
s-a terminat; nu trece; trecut; dintre țări; două țări; ținut; Ucraina; UDMR; uitare; Ungaria; unguri; cu ungurii; vatră; vecinătate; vecini; venit; viață; de viață; victorie; vilă; viza; zonă (1); 764/193/63/130/0 hoț: furt (74); rău (46); tîlhar (30); fură (27); închisoare (25); bani (20); fura (20); infractor (19); furător (18); pedeapsă (14); bandit (11); jaf (11); necinstit (11); răufăcător (11); țigan (9); cinstit (8); poliție (7); pușcărie (7); răutate (7); sărac (7); delincvent (6); a fura (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
politic; politicieni; polițai; poliția; polițist; și polițist; portmoneu; portofel; precauție; preot; primejdie; fără principii; prinde; profesional; puradel; răpitor; răutate; relativ; roată; Robin Hood; Românii; sac; satan; său; fără scrupule; slab; soț; sparge; spargere; sperietură; spion; străin; străzi; tablă; thier; ticălos; tîlhari; tristețe; tulburare; țeapă; țigani; țop; ucigaș; urăsc; vinovat; vis urît; vrăjmaș; zîmbet; Zorro (1); 767/275/91/184/0 iarbă: verde (398); verdeață (36); natură (28); fîn (14); viață (11); cîmp (10); primăvară (10); vacă (10); pădure (9); prospețime (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ocazie; proști; prostul; putere; răufăcător; a fi rău; reacții; rece; regrete; relații; remușcare; repulsie; respinge; ruptură; rușine; a schimba; schimbă; secret; sentimente; sfadă; Simona; sincer; singur; slab; sora; speranțe; a spune minciuni; șiret; cu bună știre; tare; ticăloșie; pe tine; tîlhari; tîmpit; tîrfă; trădat; trădează; tragic; a trișa; trișează; tristă; țeapă; umbla; a umbla; una; urîțenie; ușor; veșnic; viață; viclean; viclenie; victima; vînt; vorbe; pe cine vrei tu; vulpe (1); 787/310/97/213/0 întîlni: vedea (60); cunoaște (52); prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
profesor; profund; psiholog; puritate; pustietate; răcoare; recreere; reculegere; relax; repaus; riglă; ritm; sală; în sală; sat; scoală; seara; sfidare; smerenie; solemnitate; speranță; stare; strigăt; SUA; sumbră; sunete; surdină; surzitoare; suspans; susur; școală; șoaptă; tace; taci; taină; tandru; tăcut; tărăboi; telefon; tîlhar; tristețe; un; vacanță; vals; vară; verdeață; viață; voce; a nu vorbi; vouă; vuiet; zare; zboară (1); 801/224/80/144/0 lipsi: absent (62); dor (44); absență (40); gol (27); chiuli (22); absenta (20); a nu fi (18); fără (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta; vină; viperă; visător; vorbe; vreme; zeu; zid (1); 780/276/85/191/1 minte: creier (139); deștept (70); inteligență (41); cap (37); ageră (30
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Pintili călătorul se spune că "se călătorește" vara și se ține pentru boală; Sfântul Andrei este ziua lupilor și a strigoilor și trebuie ținută. Există, însă, și sărbători "fără calendar", dar vii în mentalitatea populară: "Sărbătoarea dinților" (11 aprilie), "Sărbătoarea tâlharilor" (11 noiembrie), Sărbătoarea oilor, Sărbătoarea lupilor, Paparudele, Marțolea sau Marțiseara, Filipii, etc.220 Timpul sărbătorii transformă cadrul evenimențial al trăirilor zilnice în spațiu sacru în care obiectualul devine co-participant la actul ritualic. Sărbătorile echinocțiale și solstițiale erau celebrate în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
limba-ți pice, / Corbii carnea ț-o mănânce, / Că bine mi-ai cântat mie / Să-mi trăiesc fără soție, / Să lucru fără simbrie!"284 În creația populară, cucul apare antropomorfizat ca argat, îndrăgostit de o fată de împărat, slugă, ca tâlhar care fură caii lui Sfântul Petru, haiduc, părinte, soț care pedepsește infidelitatea soției, blestemând-o să-l caute și să-l strige între Blagoviștenie și Sânziene, amant sau este descris ca o pasăre cu pene de aur, simbolizând soarele.285
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
308 Eliberarea din carcera destinului este ilustrată de repetiția gradată "să deschidă" și de anadiploza "să mă duc", cucul având rolul unui intermediar între lumea binelui și lumea răului: "Cucule cu pene rare, / Nu cânta pe cremănare, / Că plâng înăuntru tâlharii. Du-te-n codru și-i cânta, / Unde lucra mândra mea. / Tu să-i spui, cuce, așa: / Ca să-și vândă rochița, / Să-mi descuie temnița; Să-și vândă mărgelele, / Să-mi deschidă fierele; Să-și vândă mândra și șalul, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aude înțepând bocancii/ și trecând prin piepturile celor șase". Poemul asimilează structura blestemului ce are, de-altfel, în literatura noastră, o străveche tradiție: "brațele-i ca vreascurile codrilor să se usuce,/ pașii să-i rămână nemișcați ce lemnele,/ numele între tâlhari să i se lase". În "Cariatida", așa cum spune Ion Pop, în "Poezia unei generații", este propusă, în "ultimă instanță", o lecție, demonstrație de reabilitare a unor motive poetice compromise de o viziune simplificat idilică și superficial anecdotică a multor poeme
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un punct de pornire fascinant și foarte caragialean, foarte în acord cu celebrele vorbe: "văd enorm și simt monstruos". Eroul are aici o viață dublă, ba chiar triplă: este preot respectat, este în același timp șef de bandă, căpetenie de tâlhari; apoi devine erou la Plevna, iar după război ofițer activ, ba chiar și escroc care fuge cu banii regimentului. Alexa Visarion a păstrat fascinantul personaj (Ion Caramitru), dar ca un contrapunct de înfrumusețare, personajul principal fiind fratele preotului, hangiul Stavrache
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
apropie lucrul slab de dînșii. în același timp, femeia nu iese fără lumină aprinsă sara, nici măcar pînă în tindă, iar în alte locuri fără mătură. Copiii pierduți, morți nebotezați, merg în cealaltă lume la un loc rău; acolo se prefac tîlhari și trăiesc numai din ceea ce fură de pe la copiii botezați, cărora mamele le dau de pomană. Copiii care nu sînt botezați și plîng mult prin acel plîns cer botez. Se crede că acel copil care plînge pe timpul săvîrșirii tainei botezului va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîntă cocoșul pe prispă, îți vin rudele. Cînd îți cîntă cocoșul pe gard, să te uiți în care parte se uită, căci dintr-acolo îți vor sosi oaspeți. Se crede că, dacă cîntă cocoșii sara, în noaptea aceea vor umbla tîlharii prin sat. Ziua, cînd umblă cucoșii cu coada lăsată în jos e semn de ploaie. Cînd se bat cocoșii, fac a sfadă. De aceea să tai pe unul din ei. Cocoșul e pasere sfîntă. (Gh.F.C.) Cocoș se pune pe vîrful
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea, cînd o femeie dă cu copilul de necaz, să-i ducă hai nele și troaca* la hotar. Găinile moarte iar se duc la hotar. Hoț Tîlharii poartă cu sine dinți sau vreun deget de om mort, ca să nu-i vorbească nimeni, așa cum nu vorbește mortul. Copilului mic să nu-i tai unghiile, căci iese hoț. Hoții mergînd la furat sau prădat invocă ajutorul Maicii Domnului și-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acela este hoț. Cînd prinzi hoțul în curte să nu-l împuști, că îi iei păcatele. Hoții adună cu ochii închiși lut de pe morminte și îl aruncă pe casa unde merg să fure, ca nimeni să nu-i audă. (Gh.F.C.) Tîlharii dau cînilor mămăligă ștearsă cu ciolane de mort ca să doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu ea peste mijloc, la genunche, la gleznele picioarelor, la mîni, la coate și la gît, aceasta spre a se putea uimi judecătorii și a se pune lucrul la uitare. Cînd mergi la judecată, pune-ți o pietricică în traistă. Tîlharii, dacă intră la judecătorie, calcă cu călcîiul piciorului de trei ori pe pragul ușii, ca așa cum tace pragul să tacă gurile asupra lui și să iasă bine. Cînd tai urzala pînzei, să nu coși cu ea cămeșile, că nu ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de țîță ține palmele întinse, are să fie darnic, milostiv. P A dormi cu palmele lipite și puse între picioare e semn de sărăcie, cobe, piază rea. Nu-i bine ca mama să sărute pe copil pe palmă, că se face tîlhar. Par Cel care bate în pămînt vreun par fără trebuință și nu-l scoate pe lumea cealaltă îl va scoate cu ochii. Parte Cînd ai noroi în cot și în genunche, ai parte de bivoli. Pasăre în ziua de Dragobete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te apucă ploaia cu pînza pe gard neurzită. Cînd se învălește pînza pe sul, se înnoadă o pană de găină, ca pînza să meargă așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]