1,731 matches
-
erau încă acolo unde le lăsasem cu multe luni în urmă, pentru că intenționam să mă refamiliarizez cu ele și să încep să lucrez cu ele după-amiază. Au apărut după o căutare de vreo jumătate de oră și le-am pus teanc pe biroul abia eliberat. A fost fără nici o îndoială o zi extraordinară și ca să confirm asta, am mai făcut un lucru extraordinar. Am ieșit la plimbare. Apartamentul meu se afla în spatele unui edificiu impunător cu vedere spre parcul Battersea. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Cât despre hotărârea de care vorbeam, s-a conturat destul de repede. Pe la începutul săptămânii, primisem un extras bancar și dimineață îl deschisesem, descoperind, nu prea surprins, că scosesem prea mulți bani. Și în acest caz, trebuia să fac ceva cu teancul de manuscrise care zăceau pe biroul meu. Dacă aveam noroc - și poate cu ajutorul unui miracol -, s-ar putea să obțin ceva bani din ele; dar va trebui să le citesc cât mai repede, ca să mă hotărăsc cum să-i abordez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o să treacă pe la redacție decât o zi sau două pe săptămână. Poate nici atât. Avea un birou personal cu numele ei scris pe ușă într-un colț îndepărtat al halei redacționale. Deocamdată nu conținea decât o mașină de scris și un teanc cu celelalte ziare din ziua respectivă. Se hotărâse ca titlul rubricii ei să fie PUR ȘI SIMPLU DE BUN-SIMȚ. Trebuia să umple aproape o pagină întreagă de tabloid, începând cu un articol de opinie destul de lung, urmat de câteva gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Tabithei, care se afla în vârful unuia dintre cele mai înate turnuri ale clădirii. Te asigur că n-am avut deloc senzația că vorbesc cu o nebună. Camera ei era desigur într-o dezordine teribilă. Abia te puteai mișca printre teancurile de reviste cu denumiri oribile legate de aviație, bombardiere și istoria militară. Dar femeia însăși părea total compos mentis. Pe scurt, i-am spus despre descoperirea mea și ea a reacționat cu mult calm. A spus că are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ceaiuri care nu erau niciodată băute. La început, am intrat cu ea ca să asist la discuții, dar prezența mea era clar nedorită, așa că am renunțat după primele două vizite și mi-am petrecut restul zilei în mașina lui Joan, răsfoind teancul de reviste și ziare vechi așezat de-a valma pe bancheta din spate și așteptând plictisit să iasă pe ușa vreunei primării sau a unui bloc turn. Ne-am dus să luăm masa într-un restaurant din centru. Joan și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pește era de obicei suficient sau uneori încălzeam doar o cutie de supă și o serveam cu cornuri. Apoi duceam tava cu mâncare prin hol în apartamentul ei și i-o puneam peste picioare, în timp ce ea ședea proptită pe un teanc de perne. Eu mă așezam lângă ea - din punct de vedere tehnic pe pat, și nu în el - și ne consumam mica noastră cină împreună, unul lângă celălalt, oricine ne-ar fi luat drept o pereche căsătorită de treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a început să se dezbrace. Am încercat să nu ne uităm pe măsură ce o parte tot mai mare din imensul, trandafiriul, uluitorul corp ieșea la iveală. Purta slip în loc de chiloți și, spre ușurarea noastră, se opri la ei, apoi făcu un teanc ordonat din haine, scoase un prosop din rucsac și îl scutură. Apoi porni spre apă, oprindu-se doar pentru a ne arunca o privire și a ne spune: — ’ Neața. Își păstrase ceasul de mână și câțiva pași mai încolo se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
peste apele înconjurate de sălcii și bordeie. 7 februarie Mama lui Ilie rupe hârtia care se dezintegrează imediat, ca și cum moleculele s-ar mai fi ținut laolaltă doar din simpatia născută din conviețuirea comună în condiții vitrege. Din pachet răsare un teanc de bancnote purtând chipuri străine cu chelii, mustăți, bărbi, cușme, fireturi, cioc. Dintre hârtii ceva cade pe jos, un obiect mic și tare care face zgomot când lovește dușumeaua. Femeia se așează în genunchi și începe să caute pe dibuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de cauciuc din care ieșea un cocoș când le apăsai, și mai era un tip bătrân, jerpelit, care arăta tuturor niște ilustrate din Paris, pe care nu i le cumpăra nimeni, desigur, și atunci revenea și arăta ce are sub teancul de cărți poștale, unde erau numai fotografii porcoase, și atunci mulți se căutau de bani și i le cumpărau. Oh, Îmi amintesc de toți tipii ăia ciudați care treceau pe acolo. Tot felu’ de fete apăreau pe la ora cinei, căutând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acum mă ocup de cazarea studenților, de cantină, de burse, de fericirea acestor vlăstare ! Și a izbucnit într-un plâns sincer, bărbătesc, academic, întrerupt din când în când de intervenția a patru asistenți care îi ofereau o batistă proaspătă din teancul special prevăzut acestui scop. Puțin nedumerit, adică neinformat, m-am îndreptat spre o altă somitate a științei, decanul Facultății de biologie, un bătrânel simpatic abia revenit, plin de lauri de la Congresul Internațional de Biostimulatori desfășurat la Tokio. Dar și acesta
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
joace-ntr-un alt film regizat de el. Robert, nu se știe de ce, nu răspunde. Nicolaescu va spune presei că nu-i nimic, el e Încrezător, nu renunță la proiect, a făcut Dacii, va mai scrie o invitație, are-un teanc Întreg, Însă nu dezvăluie subiectul capodoperei al cărei scenariu mixează, se șoptește cu respect prin oraș, tragedia din Ringul cu tragedia poporului român: Zamolxe va fi interpretat de Raging Bull și va purta căciula din Ciuleandra. „Căciula inteligentă” este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
interzică, căci face rău la soție. Iată ce scrie, În această direcție, Sex-press: „De ești castrat de tînăr, poți trăi mai mult cu 10-15 ani”. Cam cît Lucian Cornescu, de exemplu, care a avut decența să-și răsfire de curînd teancul de dolari pe birou În fața și jindul reporterilor, alăturîndu-se prin gestică lui Bulă care, Într-o mai veche legendă, scotea ceva asemănător ca grosime dar nu la fel de verde, apoi dădea cu teancu-n masă și se scufunda vaporul. ESEURI ÎN BANDULIERĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
treceau granița se deghizaseră În țigani cu alură sportivă, cărau niște boccele uriașe și lăzi suspecte ca de armată, pe la Oradea unul dintre ei, cu mustăți negre de jur Împrejurul bărbiei, mă rugase să-i țin niște dolari, mi-a arătat un teanc, cică nu mai avea loc la el În buzunar, probabil aveam o mutră de fraier insuportabil, deoarece a renunțat repede, la un moment dat am auzit rîsete, grănicerii glumeau cu indienii, așadar se cunoșteau, ori tocmai făcuseră cunoștință și erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
căci în acea clipă un grup întreg se îndreptă compact în direcția ascensorului. Adrian mulțumi și grăbi pasul să-i ajungă din urmă. Aproape toți vorbeau tare și vorbeau laolaltă. În fața lui se afla un domn purtând sub braț un teanc enorm de reviste. - Aș fi putut jura, îi spuse Adrian, că nu-l cheamă Orlando. Orice alt nume. Căci avea un nume simplu, direct... Se simți împins de la spate, și atunci înainta și el cu pas mai hotărât. Domnul cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
enorm de reviste. - Aș fi putut jura, îi spuse Adrian, că nu-l cheamă Orlando. Orice alt nume. Căci avea un nume simplu, direct... Se simți împins de la spate, și atunci înainta și el cu pas mai hotărât. Domnul cu teancul de reviste sub braț îl privea cu simpatie și deschise chiar gura, parcă ar fi vrut să-i spună ceva. Dar în clipa următoare Adrian se simți îmbrîncit cu o neașteptată forță și, înveselindu-se deodată, fără motiv, se trezi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Franței, mai ales în Normandia, clericii francezi nu mai pridideau cu dovezile de simpatie față de Anglia. în asemenea condiții, Jeanne d’Arc se găsea în centrul atenției. Pentru judecarea și condamnarea Jeannei, dovezile se adunau una câte una și în teancuri mari. Minciunile. De aici și până la încropirea unui tribunal nu mai rămăsese decât o jumătate de pas. Actul de acuzare era ca și întocmit. Acesta putea în orice clipă să fie condensat în doar două cuvinte: „Erezie, vrăjitorie”. Pierre Cauchon
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
zburător sau mai știu eu cum); Copilul care cânta tare în autobuz cântece în engleză și franceză, n-avea treabă, eu încercam să mă scuz, cânta tare de tot și poate deranja ; Copilul care venea seară de seară cu un teanc de cărți să citim - și dacă eram obosită povestea ea, după imagini ; Copilul care-mi citea cu vocea de rățușcă în limba franceză, rârâit ; Copilul care și-a făcut costum de sirenă (că n-aveam bani de aruncat pe cel
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
Carnetul de călătorie C. F. R. cu 50 % reducere, îi ușurase mult efortul bănesc pentru deplasări. Când, în vacanța mare se hotărî să ajungă acasă, merse la grădină s-o păzească după vechiul obicei, dar numai mama văzuse că luase cu el teancuri de cărți, împrumutate de la învățătorul și preotul bătrân. Amândoi îl considerau, auzise cu urechile ei, un prieten drag. Fratele mai mare Anton fiind încorporat, tata îi amintea prea des că el rămăsese singurul sprijin pe care-l mai avea în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Mare, printre oamenii urbei. Dintr-un restaurant, auzi de la difuzorul unui aparat de radio dat la maxim, un cântec: “Sfânta tinerețe legionară“. Era nedumerit, știa că mișcarea legionară fusese desființată ca partid politic. Din restaurant ieși un copil, cu un teanc de ziare pe braț, strigând cât putea de tare: “Ediție specială, ediție specială!“ Se luă după el și-și cumpără un ziar al vremii, “Ecoul“. Pe prima pagină era chipul generalului Ion Antonescu, iar titlul scris cu litere mari, dădea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
albă toată. Pe amîndouă le chema la fel: Daisy. Îl așteptasem din ce în ce mai nervoasă. Ah, emoția de nedescris înainte de-a o cunoaște, în fine. Plănuisem s-o urăsc. N-am urît-o. Era un lucru viu, frumos și foarte scump. Cu teancurile ei de rochii, de pălării, de lenjerie fină. Fuma Kim mentolat, dintr-un portțigaret de chihlimbar. Gestul era prea rafinat ca să nu fie și puțin ridicol. N-am suferit din cauza ei. Am suferit cînd n-o știam, cînd n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-i zic: ai greșit, băiete. Nonconformismul acestui te iubesc, strigat în pîlnia telefonului la doo de noapte, m-a trezit cu desăvîrșire. Am deschis fereastra, ca să constat că era frig. Frigul venea în valuri: de afară, dar și dinăuntru; de la teancul de cărți necitite, de la maldărul de corecturi necorectate al antologiei, de la garoafele antipatice (trei și roz) cadorisite de-o cititoare bine intenționată (" Știți, cartea dumneavoastră, Efect de real, m-a făcut să trec mai ușor peste moartea soțului meu. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că Dumbravă a adus proletcultul la zi n-a prea convenit generației Bumbești-Livezeni. Poate Mistrie însuși, poate altcineva a lansat pe apa Bahluviului știrea c-ar fi murit. S-au narat circumstanțe spăimoase: cap spart, crieri facăluiți, sînge șiroind pe teancurile de reviste din care și-ar fi făcut culcușul de boem. Vestea m-a mîhnit. Numai că Dumbravă, c-o șepcuță roșie McDonald's îndesată pe cap, s-a ivit în sala de lectură, deloc mort. Știam că-l "regulaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
visătoreala ta. Dar ai grijă: intră în rețeta succesului să-ți împarți cartea la critici, nu la prieteni". La critici? După un salon de carte organizat la Centrul de librării, m-au chemat la recepția hotelului Traian să ridic un teanc de volume cu dedicații. Fuseseră lăsate acolo de-un critic important, nu spui ține. "Ai scris o b-carte mai mare decît tine, Mădana. I-o carte mai mare decît tine, m-a felicitat Cornel Șoitu. Ai văzut cum l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a se sinucide din cauza lor. Dar - doamnelor și domnilor - cine mai pierde azi un geamantan cu bani, aceasta este întrebarea esențială?! Pun pariu că descopăr în el tot felul de ciudățenii, dacă nu cumva voi avea surpriza să frunzăresc tacticos teancuri de ziare vechi. Încă nu vroia să își scoată din minte ideea că Lucia - în cârdășie cu vreun cunoscut de-al ei, avea mulți din ăștia, reușea să îi atragă precum un magnet, ha, ha, un magnet cu sânii mari
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
după idiotul ăla plouat și să îi cer cheia. Nu era încuiat. Ridică încet capacul, convins că s-ar putea aștepta ca vreo mănușă de box fixată pe un arc să îl lovească în plină figură. Banii erau așezați în teancuri legate cu hârtie albă și păreau foarte reali... Îl apucă sughițul. 4 Primul gând care îi trecu prin minte după ce reuși să scape de sughiț, cu ajutorul altor câteva guri de bere înghițite cu aviditate, fu ce-ar fi să număr
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]