8,384 matches
-
Geneză. Texte. Cu un studiu introductiv de Pavel Apostol. [București], Editura Academiei Populare Române, [1964], 1107 pagini. 7. Ion Dodu Bălan (n. 1929), istoric și critic literar. Făcea parte din redacția revistei „Luceafărul”. 8. Dinu Săraru (n. 1932), prozator, cronicar teatral și jurnalist. Era membru în redacția revistei „Luceafărul”. 9. René Wellek și Austin Warren - Theory of Literature. New York, Hartcourt, Brace and Company, 1949, 403 pagini. 10. Cesare Pavese - Meseria de a trăi. (Jurnal 1935-1950). Traducere, note și postfață de Florin
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
remarcabile) și mai ales filme (scuzânduse pentru intervalele în care, din varii pricini, au absentat din sălile de cinema). Febrilitatea lui Marian Papahagi e cuceritoare. Citește monstruos, dar e angoasat de „deslânarea” lecturilor sale: „amestec Erasm cu modernismul portughez, metodele teatrale ale lui Grotowski cu Xavier de Maistre, Gide cu Machado de Assis, patristica și reprezentațiile teatrale la Florența în secolul XVI, istoria conciliilor ecumenice cu Elogiul nebuniei și cam asta” (p. 49). Surprinzător de circular, totuși, haosul pe care-l
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
sălile de cinema). Febrilitatea lui Marian Papahagi e cuceritoare. Citește monstruos, dar e angoasat de „deslânarea” lecturilor sale: „amestec Erasm cu modernismul portughez, metodele teatrale ale lui Grotowski cu Xavier de Maistre, Gide cu Machado de Assis, patristica și reprezentațiile teatrale la Florența în secolul XVI, istoria conciliilor ecumenice cu Elogiul nebuniei și cam asta” (p. 49). Surprinzător de circular, totuși, haosul pe care-l invocă eminentul student ! Spiritul acesta antifrastic e, de altminteri, tutelar în scrisul lui Papahagi și creează
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
actori pentru scurtmetrajul independent „Under a Good Sign", în regia lui Alexandru Căpătoiu: - doi băieți cu vârstele cuprinse între 21-27 de ani, - o fată de 20-25 de ani. Castingul va avea loc în sala P1 de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale", București. Pentru înscriere și programări, vă rugam să trimiteți un mail însoțit de două poze (prim plan și plan întreg) la georgiana@helenfilm.ro.
Casting pentru tinerii actori. Condiții de participare la scurtmetraj, în regia lui Alexandru Căpătoiu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32635_a_33960]
-
firii clipa lor măruntă. Există o serie de scene grotești, însă în ele sunt prezente de fiecare dată activiștii, securiștii, regizorii obtuzi ai unui spectacol absurd care trece în ochii tuturor drept o farsă. Până și acele imagini au ceva teatral, buf, însăilat, de spectacol ieftin de brigadă artistică unde sunt expuse maniheist virtuțile și păcatele capitale. În rest, glumele se țin lanț în întreprinderea unde lucrează Emilia, și acest umor salvator oferă fața umană a regimului, alimentează estalgia și creditează
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
zgomot pentru nimic" de William Shakespeare - în rolul Hero, în "Mobilă și durere" de Teodor Mazilu, realizând o reușită Melania, precum și în "Titanic Vals" de Tudor Mușatescu, sub coordonarea lui Dinu Cernescu, unde joacă o spumoasă Miza sau în "Roman teatral" de Mihail Bulgakov, în personajul Veșniakova, o montare a regizorului Vlad Massaci.
Cine este pata de culoare de la Teatrul Nottara by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29795_a_31120]
-
--- Christian Benedetti a pus pe picioare în 1997 Théâtre-Studio d’Alfortville, pe la care au trecut numeroși actori și regizori, printre ei și românca Gianina Cărbunariu. Regizorul francez e cunoscut pentru concepția lui originală despre spectacolul teatral. Cu decoruri minime și costume puțin pretențioase, doar sugestive pentru epoca în care se petrece acțiunea piesei, el a montat dramaturgi clasici și moderni, de curând Cehov cu Trei surori, într-o manieră așa-zicând minimalistă și în care textul
Un teatru minimalist () [Corola-journal/Journalistic/2999_a_4324]
-
serviciile pe care le oferă. (p.178) Printre invitați s-au numărat mulți prieteni din Montréal ai domnului Victorov, oficialități române la Montréal - reprezentanții consulari Letiția Belivacă și Florian Pârvănescu, membrii ai A.C.S.R., personalități culturale din domeniul muzical și teatral, invitați români și francezi - vorbitori de limbă română. Greu de stabilit limite Între activitățile și originea națională a invitaților, pentru că profesor dr. ANTOINE SOARE, român, predă la catedra de limbă și literatură franceză a Universității de Montreal, RICHARD LETENDRE este
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
siguranța compoziției, prin unitate stilistică. O asemenea creație nu vădește nimic din îndeletnicirile artistice ocazionale ce însoțesc uneori o activitate profesională "serioasă", onorabilă și profitabilă. Preocuparea lui Valjan pentru teatru a fost totală - ca spectator, ca publicist interesat de fenomenul teatral din perioada interbelică și, cel mai important, ca autor dramatic; nimic, așadar, din această activitate de dramaturg nu are caracter de "violon d'Ingres". Formula dramatică predilectă a lui Valjan a fost comedia într-un act, semn al unei indeniabile
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
Enescu" are astăzi privilegiul de a primi printre membrii de onoare ai corpului său profesoral pe George Banu (sau Georges Banu, nume sub care e cunoscut de teoreticienii și practicienii teatrului din întreaga lume), profesor titular la Institutul de Studii Teatrale al Universității Paris III, Sorbonne Nouvelle, eminent critic și analist al fenomenului teatral contemporan, figură emblematică, prin plurivalența și complexitatea operei și personalității sale, pentru mișcarea teatrală europeană și pentru reflecția pe care aceasta a suscitat-o în ultimele decenii
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
său profesoral pe George Banu (sau Georges Banu, nume sub care e cunoscut de teoreticienii și practicienii teatrului din întreaga lume), profesor titular la Institutul de Studii Teatrale al Universității Paris III, Sorbonne Nouvelle, eminent critic și analist al fenomenului teatral contemporan, figură emblematică, prin plurivalența și complexitatea operei și personalității sale, pentru mișcarea teatrală europeană și pentru reflecția pe care aceasta a suscitat-o în ultimele decenii. Cel pe care îl omagiem astăzi și-a început cariera universitară în România
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
teoreticienii și practicienii teatrului din întreaga lume), profesor titular la Institutul de Studii Teatrale al Universității Paris III, Sorbonne Nouvelle, eminent critic și analist al fenomenului teatral contemporan, figură emblematică, prin plurivalența și complexitatea operei și personalității sale, pentru mișcarea teatrală europeană și pentru reflecția pe care aceasta a suscitat-o în ultimele decenii. Cel pe care îl omagiem astăzi și-a început cariera universitară în România, în 1969, ca asistent la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ,I.L.Caragiale" din
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
și personalității sale, pentru mișcarea teatrală europeană și pentru reflecția pe care aceasta a suscitat-o în ultimele decenii. Cel pe care îl omagiem astăzi și-a început cariera universitară în România, în 1969, ca asistent la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ,I.L.Caragiale" din București, pe care îl absolvise în același an. Din 1974, cînd se stabilește în Franța, George Banu își continuă în mod strălucit parcursul academic, susținîndu-și în 1978, sub îndrumarea reputatului critic și profesor Bernard Dort
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
și apoi, în 1987, prestigiosul Doctorat d'Etat, coordonat tot de Bernard Dort și avînd drept subiect Practicile memoriei în arta mizanscenei secolului XX. Prima carte, pe care o semnează alături de Anne Ubersfeld, cunoscută semioticiană a teatrului, este consacrată spațiului teatral și apare în 1980. În 1981, publică un volum de referință despre Costumul de teatru și, tot acum, opera care îi va aduce consacrarea: Brecht ou le petit contre le grand, răsplătită cu Premiul Criticii dramatice pentru cea mai bună
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
fi decernat altor două scrieri ale sale: Le théâtre, sorties de secours (1984) și Le Rouge et or (1990). Depășind nobilul anonimat al unei cariere didactice exemplare, George Banu a reușit de-a lungul anilor să se impună în peisajul teatral francez ca o prezență singulară (și, de-acum, indispensabilă, aș îndrăzni să afirm), nu doar prin calitățile sale de strălucit teoretician și eseist, prin originalitatea, profunzimea și stilul inconfundabil al scrierilor sale - într-o cultură cum e aceea franceză, care
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
de strălucit teoretician și eseist, prin originalitatea, profunzimea și stilul inconfundabil al scrierilor sale - într-o cultură cum e aceea franceză, care are, cum bine știm, vocația și pasiunea eseului, a spectacolului de idei -, ci și ca animator al vieții teatrale franceze și internaționale, ca factor coagulant al unor acțiuni și proiecte editoriale, dar nu numai, menite nu doar să păstreze memoria actului teatral, ci să propulseze reflecția în jurul acestuia, să deslușească inefabilul, fațetele ascunse ale travaliului artistic din acest domeniu
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
cum bine știm, vocația și pasiunea eseului, a spectacolului de idei -, ci și ca animator al vieții teatrale franceze și internaționale, ca factor coagulant al unor acțiuni și proiecte editoriale, dar nu numai, menite nu doar să păstreze memoria actului teatral, ci să propulseze reflecția în jurul acestuia, să deslușească inefabilul, fațetele ascunse ale travaliului artistic din acest domeniu, să provoace întîlnirea și dialogul între creatori. În acest sens, el este un animator în sensul superior al termenului, acela care revalorizează etimologia
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
prin această enormă și responsabilă libertate interioară, care îl ferește de orice dogmatism estetic sau ideatic, de opacitatea prejudecăților și a închiderii într-un sistem, dar și de orice fel de relativisme. Într-unul din textele sale referitoare la analiza teatrală, intitulat Criticul: utopie și autobiografie, - publicat în chip de epilog la volumul Le théâtre, sorties de secours (Aubier, 1984), George Banu schițează o adevărată ontologie a actului critic, un Ťportret ideal și autoportret imaginarť al criticului, al cărui statut existențial
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
rătăcit la capătul drumului. Însoțitorul este memorie vie și în același timp, un moment esențial al parcursului celui însoțit, revelîndu-i, într-un mod particular, conținutul esențial și unitatea secretă - nu întotdeauna vizibilă pentru ceilalți și pentru el însuși - a operei teatrale create pînă atunci. De aceea, dialogurile incitante întreținute de George Banu cu cei pe care îi însoțește sunt, în mod evident, de sorginte socratică: de fiecare dată, cel chestionat ajunge să-și conștientizeze adevărurile profunde. Poate că nu e inutil
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
cînd se adună un număr restrîns de persoane ca să se delecteze împreună cu mîncăruri de înaltă calitate. Teatru este esența a ceea ce se întîmplă de fapt în chiar momentul interpretării și, din această pricină, publicul constituie o parte inseparabilă a experienței teatrale. Și un alt element vital al experienței teatrale este criticul, pentru că nici actorii, nici spectatorii - ca să-i considerăm un singur tot - nu pot avea o viziune atît de clară ca aceea a criticului, care în permanență le creează un șoc
Peter Brook - Discurs de recepție by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11168_a_12493]
-
ca să se delecteze împreună cu mîncăruri de înaltă calitate. Teatru este esența a ceea ce se întîmplă de fapt în chiar momentul interpretării și, din această pricină, publicul constituie o parte inseparabilă a experienței teatrale. Și un alt element vital al experienței teatrale este criticul, pentru că nici actorii, nici spectatorii - ca să-i considerăm un singur tot - nu pot avea o viziune atît de clară ca aceea a criticului, care în permanență le creează un șoc actorilor spunîndu-le: "nu!" În orice am întreprinde, acel
Peter Brook - Discurs de recepție by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11168_a_12493]
-
Alice Georgescu glosează pe marginea publicului criticului de teatru: ,Autoritatea criticului... se exercită strict în interiorul breslei; cu alte cuvinte, persoanele interesate efectiv de opiniile lui, de diagnosticul valoric pe care îl oferă (sau ar trebui să-l ofere) o cronică teatrală, sînt exclusiv oamenii de teatru... Cei care citesc rubricile de cronică dramatică sînt atenți, cel mult, la felul cum scrie cronicarul și la măsura în care diagnosticul aceluia coincide sau nu cu propria impresie"; Cristina Modreanu găsește insuficiențe în propria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
de ani) între teatru și operă, am montat spectacole care m-au marcat în mainstream, dar și în avangardă, oscilând continuu între tradiție și experiment, pe scene mari ale lumii sau în ruine și subsoluri, în căutarea neobișnuitului, dedicat cercetării teatrale pentru a găsi un limbaj proaspăt, ca apoi să extind concluziile experimentului la un public larg. Mă aflu între (cel puțin) două lumi, jonglând între o carieră de regizor și una mai nouă, de profesor la Columbia University din New York
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
este într-o oarecare măsură similar "Cazului Fürtwangler": un duel între idei - precedat de unul în șiretlicuri și stratageme - în forma unui interogatoriu, reprodus aproape în maniera minuțioasă și clasică a documentarului. Din acest punct de vedere, filmul este aproape teatral. Libertatea de exprimare, drepturile omului, nu în ultimul rînd patriotismul intră în scenă în dialogul dintre Scholl (Julia Jentsch) și ofițerul Gestapo Mohr (Alexander Held). Nota bene: persoana care o ia la întrebări pe studentă este cu mult mai umană
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
se pare, în anumite privințe, o replică la Ioanide. Seamănă atitudinea celor doi față de lume (abstragere și detașare), destinul lor social și familial (ca autorități în declin și puternice individualități deschise competiției și supuse contestării acerbe și intrigilor). Olimpianismul lor teatral, atât de evident peste diferența de medii, este subminat de ironia sorții, manifestată chiar în intimitatea misiunii lor de pater familias. E adevărat că, tocmai în acest domeniu, există o diferență fundamentală între cei doi. Ioanide dezvăluie o paternitate indiferentă
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]